Politica monetară a BNR

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

 17/29 aprilie 1880 – s-a înființat BNR, capitalul băncii era în întregime românesc şi
aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor

SCURT ISTORIC

 1880–1920: BNR s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale și la

elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la
bimetalism în favoarea monometalismului aur;

 în timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al

guvernului român;
Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în
refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi
recuperat;

 în anii celui de-al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile
provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia
şi a-şi salva tezaurul propriu;

 în 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului
de Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri;

 în 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii

Socialiste România, îndeplinind un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de
credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare;

 din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia
centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci
centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său
fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Politica monetară a BNR post-aderare UE:

 1 Ianuarie 2007: intrarea Româniri în Uniunea Europeană (BNR devine membra a
SEBC)
 Instrumente de politică monetară ale Eurosistemului adoptate de BNR

Banca Naţională a României are ca obiectiv asigurarea şi menţinerea stabilităţii

preţurilor creșterea economică sustenabilă

Începând cu decembrie 2013, BNR formulează și implementează politica monetară

în contextul strategiei de țintire directă a inflației, având o țintă staționară de inflație de
2,5 la sută ±1 punct procentual, care coexistă cu regimul de flotare controlată a cursului
de schimb, demersuri ale BNR în vederea realizării criterilor de convergenţă monetară ce
vizează:
 rata inflaţiei;
 rata dobânzii;
 flotaţia cursului de schimb.

Indicatori macroeconomici

CORE1 reprezintă o măsură a inflației de bază, care reflectă variația prețurilor libere;
indicele CORE1 se calculează pe baza IPC total, din care se exclud prețurile administrate.

CORE2 reprezintă o măsură a inflației de bază, care reflectă variația prețurilor libere și cu
volatilitate relativ redusă; indicele CORE2 se calculează pe baza IPC total din care se exclud
prețurile administrate și cele cu volatilitate ridicată (legume, fructe, ouă, combustibili).

CORE2 ajustat reprezintă o măsură a inflației de bază, care elimină din calculul IPC total o
serie de prețuri asupra cărora influența politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate)
este puțin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă,
combustibili), ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice.
  în perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019, BNR a menținut nemodificate rata
dobânzii de politică monetară – la nivelul de 2,50 la sută, precum și ratele dobânzilor
aferente facilității de depozit și celei de creditare (la 1,50 la sută, respectiv
3,50 la sută).

Facilitățile permanente (de creditare și de depozit) acordate participanților eligibili de

către BNR sunt accesate la inițiativa acestora.
Rata dobânzii pentru facilitatea marginală de credit este rata la care participanții
eligibili pot obține lichiditate pe termen foarte scurt (overnight).
Rata dobânzii pentru facilitatea marginală de depozit este rata la care participanții
eligibili pot să își plaseze resursele excedentare la BNR, la sfârșitul zilei (overnight).
Începând cu data de 7 mai 2008, nivelurile ratelor dobânzii la facilitățile permanente
sunt stabilite într-un coridor simetric față de rata dobânzii de politică monetară.
Coridorul a fost îngustat treptat de la ±4 puncte procentuale până la nivelul de ±1
punct procentual față de rata dobânzii de politică monetară începând cu 8 noiembrie 2017
Ratele dobânzii de politică monetară și ratele ROBOR

Ce înseamnă ROBOR?

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata de dobândă la care o bancă împrumută
lichiditate altor bănci.
Ratele de referintă ROBOR se stabilesc pentru 8 scadențe: O/N (overnight), T/N
(tomorrow), 1W (1 săptămană), 1M (1 lună), 3M (3 luni), 6M (6 luni), 9M (9 luni) și 12M
(12 luni).
Indicele ROBOR se calculează zilnic și are că referintă media aritmetica a cotațiilor
de dobandă utilizate de zece bănci selectate de BNR.
Ratele dobânzilor în sistemul bancar

Rezervele minime obligatorii - (RMO)

 sunt disponibilități bănești ale instituțiilor de credit, în lei și în valută,
păstrate în conturi deschise la Banca Națională.
 din 2018 banca centrală a stabilit ratele RMO aplicate pasivelor în lei și în
valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 8,0 la sută.

Rolul RMO constituite în lei:

- controlul monetar
- stabilizarea ratei dobânzii de politică monetară

constituită în valută:
- temperarea expansiunii creditului valutar
 Cursul valutar

 Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019* 2020*
Fluctuația cursului
-5.2 0.9 -1.9 0 -1 -1.7 -1.9 -0.4 0.8
de schimb (lei/euro)

 Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta
fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii
monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce
pot afecta economia.

Operaţiunile de piaţă monetară (open market)

 operaţiuni repo - tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul

cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare,
cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la
un preţ stabilit la data tranzacţiei;
 atragere de depozite - tranzacţii cu scadenţa prestabilită, destinate absorbţiei de
lichiditate, în cadrul cărora BNR atrage depozite de la instituţiile de credit;
 emitere de certificate de depozit - tranzacţii destinate absorbţiei de lichiditate, în
cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit certificate de depozit;
 operaţiuni reverse repo - tranzacţii reversibile, destinate absorbţiei de lichiditate, în
cadrul cărora BNR vinde instituţiilor de credit actie eligibile pentru tranzacţionare,
angajându-se să răscumpere activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit
la data tranzacţiei;
  vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare - tranzacţii destinate
absorbţiei/injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR vinde/cumpără active
eligibile pentru tranzacţionare, transferul proprietăţii asupra acestora de la vânzător la
cumpărător fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plată";
 swap valutar - constă în două tranzacţii simultane, încheiate cu aceeaşi contrapartidă,
prin care BNR:
 injectează lichiditate cumpărând la vedere valută convertibilă contra lei şi
vânzând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei;
 absoarbe lichiditate vânzând la vedere valută convertibilă contra lei şi
cumpărând la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă contra lei.

Masa monetară și PIB

Ponderea lui M1 în M3, comparații internaționale

Evoluția numerarului aflat în afara sistemului bancar

Administrarea rezervelor internaționale

Rezervele internaționale ale României au rolul de mecanism fundamental de protejare

a economiei împotriva șocurilor externe adverse și conferă credibilitate statului în plan
internațional;
 constituie un instrument important în implementarea politicii monetare și de
curs de schimb a BNR, în gestionarea datoriei externe a României, publice și private,
precum și în asigurarea stabilității financiare.
 La 31 decembrie 2017, rezervele internaționale ale României însumau
37.107 milioane euro, din care 90,3% reprezentau rezerve valutare și 9,7% aur
monetar
Relațiile financiare internaționale

 România este membră a Fondului Monetar Internațional din anul 1972, cota de
participare (capital subscris și vărsat) fiind în prezent de 1 811,4 milioane DST,
reprezentând 0,38 la sută din cota totală a Fondului.
În anul 2017, în contul dobânzilor nete, s-a încasat de la FMI suma de 0,015 milioane
DST.
 România a devenit membră BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și
Dezvoltare) în 1972 și deține 6 866 acțiuni (0,30 la sută din capitalul băncii), având o
putere de vot ce reprezintă 0,31 la sută din total.
 România este membră fondatoare a BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare) și deține în prezent 14 407 acțiuni, în valoare de 144,07 milioane euro,
reprezentând 0,49 la sută din capitalul total subscris al băncii.
Până la sfârșitul anului 2017, BERD a acordat României un sprijin
financiar în sumă cumulată de aproximativ 7,8 miliarde euro, în cadrul a 415 proiecte,
din care 65 la sută s-au îndreptat către sectorul privat.

FLEXIBILITATEA CURSULUI DE SCHIMB (2004)

O nouă abordare începând cu noiembrie 2004 , caracteristici:

 flexibilitate mai mare a cursului de schimb, în contextul menţinerii regimului de
flotare controlată;
 rol sporit al pieţei în determinarea cursului de schimb;
 intervenţii mai puţin frecvente ale BNR;
 subordonarea intervenţiilor pe piaţa valutară obiectivului de ţintire a inflaţiei
AVANTAJE
• Descurajarea influxurilor speculative;
• Limitarea costului intervenţiei pentru BNR;
• Mecanism valutar compatibil cu ţintirea inflaţiei;

DEZAVANTAJE
• Scăderea predictibilităţii cursului valutar pentru construirea planurilor de afaceri ale
agenţilor economici;
• Reducerea parţială a impactului tendinţei de apreciere a cursului asupra preţurilor
interne

Concluzii
În scopul asigurării unei convergenţe durabile, necesare realizarii uniunii
economice şi monetare Tratatul de la Maastricht a stabilt cinci criterii de convergenţă
ce trebuie indeplinite de fiecare stat membru.