Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5.1 Cifra de afaceri
Cifra de afaceri a companiei Ariston Thermo Romania a stagnat în anul 2011, faţă
de anul 2010, la aproximativ 30 de milioande de euro, 8,7 milioane de euro au fost
înregistrate din comercializarea de boilere electrice.
Din punct de vedere financiar, pe segmentul de centrale termice, în anul
2010, au fost comercializate produse cu o valoare de aproximativ 75 milioane euro.
Pe termen scurt, previziunile indică o majorare a cererii, însă nu pot fi făcute
estimări exacte în ceea ce priveşte cuantumul acestei evoluţii.
5.2 Analiza şi previzionarea vânzărilor
Utilizarea sistemelor informatice pentru planificarea resurselor întreprinderii de tip
ERP, joacă un rol foarte important pentru domeniul vânzărilor. În prezent Ariston
Thermo România are implementat programul de planificarea a resurselor
întreprinderii SAP ERP. Cu ajutorul acestui program putem vedea în timp real
Pentru o promovare
mai bună la clienţi,
angajaţi se pot uita în
sistem să vadă ce promoţii au la dispoziţie în acel moment pentru creşterea
vânzărilor pe produsul respectiv, putând să aleagă reducerea preţului produsului,
lansarea unei campanii de publicitate agresive pentru acel model de centrală, sau
identificarea unor noi segmente de piaţă, etc.
Avâ
nd în
vedere
faptul că piaţa de centrale termice a stagnat în anul 2011, Ariston a reuşit să
mărească reţeaua de distribuitori la nivel naţional, crescând cu 9%, ajungând în
acest moment la peste 240 de distribuitori direcţi, potrivit datelor furnizate ce către
Ariston Thermo Romania.
Livrările de centrale termice convenţionale şi boilere electrice s-au
menţinut la nivelul anului 2010, iar centralele termice în condensare, sistemele
solare şi pompele de căldură au înregistrat creşteri.
Ariston Thermo Romania estimează că piaţa locală de centrale termice de
apartament a stagnat în anul 2011, în volum reprezentând circa 135.000 de unităţii,
iar ca valoare a rămas la 75 de milioane de euro.
Îniţial s-a estimat o creştere mare a pieţei de centrale termice, deoarece
Guvernul, a anunţat că elimină subvenţiile la încălzire.
În anul 2012, în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de centrale termice se
mizează pe o creştere a cererii de centrale termice convenţionale. Având în vedere
că anul 2012 este an electoral, nu se poate face o previziune foarte clară, si datorita
incertitudini privind evoluţia preţului gigacaloriei.
În anul 2012 Ariston Thermo Romania, estimează o creştere a cifrei de afaceri cu
25% , faţă de anul 2011, ajungând astfel până la 36 de milioane de euro.
Figure 41
5.3 Evoluţia pieţei de centrale termice.
Principala cauză pentru care tot mai mulţi consumatori sunt în continuare
racordaţi la sistemul sistemul centralizat de încalzire este din lipsa fondurilor
necesare pentru achiziţia şi instalarea unei centrale termice.
Profitul societăţilor de profil care activează în domeniul comerţului cu
echipamente de încălzire este influenţat de variaţiile tarifelor pentru gigacalorie.
Conform datelor disponibile, cele mai mari majorări au fost înregistrate în judeţele
Neamţ, Constanţa, Focşani, Bucureşti şi Târgovişte.
În acest an cele mai multe achiziţii de centrale termice vor fi efectuate în zonele
geografice în care CET-urile au probleme mari, privind livrarea agentului termic
către populaţie, dar şi în zonele în care preţul de facturare a gigacaloriei va ajunge
la cotaţii ridicate.
Piaţa de centrale termice de apartament, va creşte cu aproximativ 30% în anul
2012, până la aproximativ 180.000 unităţii vândute.
Potrivit datelor companiei Ariston, numărul apartamentelor debranşate l-a
depăşit pe cel al apartamentelor branşate la sistemul centralizat de încălzire.
La nivel naţional, situaţia debranşărilor de la sistemul centralizat de
încălzire este foarte diferită de la un judeţ la altul.
În Romania, 20 de judeţe mai au doar 30% din apartamente branşate la
sistemul centralizat de încălzire, în Bucureşti, Constanţa, Bihor, Mehedinţi,
Giurgiu, 80% dintre apartamente sunt încă branşate la reteaua de termoficare.
În alte judeţe, ca de exemplu, Maramureş, Sălaj, Sibiu, Ilfov, Bacău,
Braşov sau Braila, sistemul centralizat de încălzire asigură căldură pentru mai
puţin de 30% dintre apartamente.
Desfinţarea sistemul centralizat s-a făcut în judeţe precum Satu Mare,
Ialomiţa, Alba Iulia, Bistriţa Năsăud.
În 17 judete, debranşarea a depăşit pragul de 50%, printre acestea sunt:
Botoşani, Iaşi, Cluj, Teleorman, Buzău, Argeş, Călăraşi.
Eliminarea subvenţilor la încălzire creşte costul gigacaloriei cu până la
150%. Până în acest moment, din preţul gigacaloriei, 50% a fost subvenţionat de
guvern si bugetele locale.
5.4 Evoluţia pieţei de boilere electrice
Un studiu realizat de către Ariston Thermo Romania, arată că una din cinci
locuinţe din România este dotată cu un boiler electric, aproximativ 1,7 milioane de
oameni.
Compania estimează o creştere a pieţei cu peste 5%-8%, la aproximativ circa
140.000 de unităţi, din care Ariston Thermo Romania detine o cotă de piaţă de
peste 60%.
Majoritatea încălzitoarelor de apă fiind instalate în zonele rurale,
aproximativ 58%, acolo unde nu există, sistem centralizat de încălzire. În zonele
urbane, proprietari şi-au achizitionat boilere, pentru un confort mai mare de apă
caldă menajeră, dar şi pentru a nu mai fi afectaţi pe perioada verii, de reviziile
tehnice care se fac la reteua centralizată de încălzire.
Principalele criterii de cumpărare la boilere sunt preţul, 41%, puterea
rezistenţei electrice, 16%, marca cu aproximativ de 15%, si dimensiunea
aparatului 15%, si 13% tara de provenienţă unde este fabricat produsul.
Figure 42
Aproximativ 60% dintre boilere sunt electrice, 12% dintre boilere sunt
alimentate cu gaz metan sau gpl, aproape 30 % sunt alimentate cu combustibil
solid, iar o cota mică de piaţă este destinată boilerelor termoelectrice, montate la
centralele termice cu combustibil solid.
În general, cele mai achiziţionate modele sunt cele cu capacitatea de 80 de
litri, preţul mediu plătit pentru un boiler electric fiind de 500 de lei.
De asemenea aproximativ 40% dintre proprietari de boilere au achiziţionat
aparatul în urma cu câtiva ani, 3-5 ani, în timp ce aproximativ 25 % deţin un boiler
cumpărat de mai mult de 6 ani, 35% dintre proprietari au achiziţionat un boiler
electric în ultimi 2 ani. Studiul mai arată că 79% dintre boilerele electrice existente
în casele românilor sunt instalate pentru prima data, si doar 21 % sunt boilere care
au înlocuit alte aparate de încălzit vechi.
5.5 Evolutia pieţei de panouri solare şi pompe de căldură
Piaţa de panouri solare din România va ajunge în următorii doi ani, la un
volum al vânzărilor de aproximativ 50.000 de sisteme solare, urmând să ajungă din
urmă celelalte ţări europene.
Cererea de panouri solare şi pompe de căldură, se va situa în continuare pe
un trend ascendent.
Unul dintre principalii factori care a contribuit la creşterea pieţei de panouri
solare, a fost demararea programului Casa Verde, finantat de Guvernul Romaniei.
De asemenea înaintea demarării programului Casa Verde, doar 20.000 de
locuinte din Romania, erau dotate cu panouri solare. Programul finanţat de
Guvernul Romaniei, derulat în perioada 2010-2012, a asigurat majorarea pieţei de
panouri solare la aproximativ 50.000 de unităţi. Potrivit datelor furnizate de către
reprezentanţii Administraţiei Fondului de Mediu, în cadrul programului Casa
Verde 2010, au fost depuse aproximativ 18.400 de dosare de finanţare, iar 16.100
de dosare fiind aprobate.
În anul 2011, au fost depuse prin programul Casa Verde, aproximativ
24.000 de dosare de finanţare, în valoarea totală de peste 140 milioane lei, cu 40%
peste suma alocată de la Guvern.
Criteriile de achiziţie, care stau la baza, este în primul rând preţul panoului
solar, clienţi dorind să se incadreze în suma de 6000 de ron, oferită ca subvenţie de
Guvern. Optând pentru produse cu randament mai mic, clienţi neputând alege la
această suma, sisteme solare cu tuburi vidate cu circulaţie forţată, reorientându-se
către sisteme solare cu circulaţie naturală, cu boilerul dispus deasupra panoului
solar pe acoperiş, aceste tipuri de sisteme au pierderi de căldură mari, si nu pot
asigura apă caldă menajera şi în alte anotimpuri decât vara.
Randamentul unui sistem solar, depinde în mare măsură şi de calitatea
panoului solar, a automatizării, dar si o dimensionare corectă pentru aportul de apă
caldă menajeră.
Potrivit celui mai recent raport al Federaţiei Europene a Industriei de
Panouri Solare, la nivel european, liderul incontestabil al pieţei de panouri solare
este Germania, unde peste 2,7 milioane de locuinţe beneficiază de astfel de sisteme
solare, panourile reprezentând o suprafaţă de peste 13,8 milioane de metri pătraţi.
În clasamentul alcătuit de către Federaţia Europeană a Industriei de Panouri
Solare, înaintea României se mai află Grecia, cu peste 4 milioane de metri pătraţi
de panouri solare montate, urmată de Italia, Spania, Austria, Polonia, Cehia,
Ungaria, Slovacia şi Bulgaria.
Concluzii
Bibliografie
1. Morariu N., Proiectarea sistemelor informatice. Suceava, 2005;
2. Cozgarea G., Zaharie D., Utilizarea proiectării orientate obiect în
informatica de gestiune, A.S.E. 2004;
3. Chindea M. E , Proiectarea sistemelor informatice economice. Bucureşti,
1999;
4. Oprea D., Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed.
Polirom, Iaşi,1999;
5. Stanciu V., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Ed. Cison,
Bucureşti 2000;
6. Zaharie D., Rosca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Ed.
Dual Tech,Bucuresti, 2002;
7. Rashid, M.A., Hossain, L., Patrick, J.D. [2002], The evolution of ERP
systems: A historical perspective, Idea Group Publishing;
8. Lungu I., Sabau Gh., Proiectarea sistemelor informatice economice.
Bucuresti, 2000;
9. Sabău Gh., ş.a., Sisteme informatice. Analiză, proiectare şi implementare.
Ed. Economica, Bucuresti, 2003;
10.Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu, Marian Stoica - "Informatica.
Societatea Informationala –E-Serviciile ",Editura Economica 2006;
11.Vasilescu P., Dunca V. – Proiectarea sistemelor informatice, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1979;
12.Oz, E. [2009], Management Information Systems, Ediţia a 6-a, Thomson
Course Technology, SUA;
13.Morabito, V., Pace, S., Previtali, P. [2005], ERP Marketing and Italian
SMEs, European Management Journal, 23 (5), pp. 590-598;
14.Balan D., Balan G. – Sistemul informaţional în gestionarea întreprinderilor,
Ed. Junimea, Iaşi, 1998;
15.Basoglu, N., Daim, T., Kerimoglu, O. [2007], Organizational adoption of
enterprise resource planning systems: A conceptual framework , Journal of
High Technology Management Research, 18, pp. 73-97;
16.Malhotra, R., Temponi, C. [2010], Critical decisions for ERP integration:
Small business issues, International Journal of Information Management, 30,
pp. 28 -37;
17.Amza C.P. , Proiectarea sistemelor informatice financiar-bancare si de
gestiune. Editura Cartea Studentească. Bucureşti. 2008;
18.Ngai, E.W.T., Law, C.C.H., Wat, F.K.T. [2008], Examining the critical
success factors in the adoption of enterprise resource planning, Computers in
Industry, pp. 548-564;
19.http://www.scribd.com/gabipaun/d/30036362-Suport-Teoretic-Curs-1-SAP;
20.http://help.sap.com/businessobject/product_guides/CR2011/en/xi4_cr_userg
de_en.pdf;
21.http://www.forbes.ro/Piata-locala-de-centrale-termice-de-apartament-
135000-de-unitati-in-2011_0_2966.html;
22.www.aristonheating.ro;
23.http://www.microsoft.com/romania/dynamics/nav;
24.http://www.elian-solutions.ro/Solutii.html#ModManFin ;
25.http://www.sap.com/romania/index.epx ;
26.http://www.comunitateaerp.ro/produse/compara/11/12 ;
27.http://www.aberdeen.com;
28.www.consultantaerp.ro.
Anexe