UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Psihologie

PSIHOLOGIA ÎNVĂŢĂRII
(Cerințe de evaluare)

Lect. univ. dr. Teofil – Emil Panc

1
EVALUARE LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA ÎNVĂȚĂRII

Nota la disciplina Psihologia Învățării va fi obținută în urma elaborării a două Profile Psihologice ale Învățării pentru 2 persoane
cărora li se vor aplica următoarele teste:
1. Chestionarul pentru preferinţa emisferică cerebrală (Ricki Linksman)
2. Chestionarul pentru preferinţa stilului de ÎNVĂŢAT (Ricki Linksman)
3. Chestionarul Kolb- Stiluri de învățare experiențială (David Kolb)
4. CEFA – Chestionarul de eficacitate autopercepută (T. Panc, A. Mihalcea, I. Panc)
(toate cele patru chestionare se găsesc în anexa prezentei).

Nota la disciplina Psihologia Învățării poate fi înfluențață de transmiterea unui referat pe o tema din cele propuse, respectiv pe o
temă la alegere din domeniul disciplinei.

Tematica propusă pentru referate:

Tabla de materii 1. Problematica invatarii umane

2. Teorii asociationiste si behavioriste ale invatarii
( Pavlov, Watson, Thorndike, Skinner, Tolman)
3. Teoria socio-cognitiva a invatarii
(A. Bandura, M&D)
4. Teorii constructiviste ale invatarii
(Piajet, Vagotski, Bruner)
5. Teorii gestaltiste ale invatarii
(Wolfgang Koler)
6. Teorii cognitiviste ale invatarii
( Craik/Laockhart, procesarea informationala)
7. Teorii umaniste ale invatarii
(Rogers, Maslow, R. May si I. Yalom)
8. Metacognitie si invatare
(John Flavell, Monitorizare, flux, informative, nivel obiectual, nivel meta)
9. Strategii de invatare
(comprehensiune, monitorizare, metacogniţie, gândire critica)
10. Teoria intelegentelor multiple si stilul de invatat
(Gardner, Dominanta stilului de invatat )
11. Teoria invatarii experientiale
(Stiluri de invatare, David Kolb)
12. Relatia dintre preferintele emisferice cerebrale si stilul de invatat
( Ricki Linksman, Richard F. Thomson )
13. Invatarea accelerata
(Georgi Lazanov)

Procedură: Profilele psihologice, însoțite obligatoriu în anexă de testele completate, vor fi transmise la următoarea adresă de e-
mail: teofil.panc@prof.utm.ro De asemnea, dacă este cazul, și referatele. În e-mail, la subiect studenții vor menționa: Psihologia
Învățării. Fisierul / fisierele transmise vor avea în denumire numele integral din catalog si titulatura docuemntulu ( NUME, Prenume
Profil / Referat)

STRUCTURA PROFILULUI PSIHOLOGIC AL ÎNVĂȚĂRII

NUME:
PRENUME:

1. Rezultate înregistrate:
1.1 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa emisferică cerebrală (Ricki Linksman)
Emisfera cerebrală dominantă (opţiunile sunt : stânga, dreapta, integrata (egalitate), mixtă, mixtă favorizând
dreapta, mixta favorizând stânga) este:

1.2 Rezultat - Chestionarul pentru preferinţa stilului de învăţat (Ricki Linksman)

Stilul de învățat este (vizual, auditiv, tactil, kinestezic, :

1.3 Rezultat - Test privind stilurile de învățare experiențială - MODELUL KOLB

Stilul de învățat este:

1.4 Rezultat - Chestionar de eficacitate de sine AUTOPERCEPUTA – CEFA :

Scoruri obținute :
Eficacitate Sub Prag Intereval Peste Prag Sub Prag Intereval Peste Prag
autoperceputa Inferior Mediu superior inferior Mediu superior
MASCULIN MASCULIN MASCULIN FEMININ FEMININ FEMININ
Intelectuala Sub 27 27 - 46 Peste 46 Sub 26 26 - 44 Peste 44

Profesionala Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 – 46 Peste 46

Educationala Sub 26 26 - 42 Peste 42 Sub 26 26 - 42 Peste 42

Sociala Sub 24 24 - 35 Peste 35 Sub 25 25 - 36 Peste 36

Familiala Sub 32 32 - 42 Peste 42 Sub 32 32 – 42 Peste 42

Sanatate Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 - 46 Peste 46

Morala Sub 36 36 - 53 Peste 53 Sub 35 35 - 54 Peste 54

Religioasa Sub 31 31 - 50 Peste 50 Sub 30 30 - 49 Peste 49

Erotica Sub 50 50 - 73 Peste 73 Sub 52 52 - 80 Peste 80

A standardului Sub 21 21 - 29 Peste 29 Sub 21 21 - 29 Peste 29

3
de viata

Eficacitate înaltă autopercepută la următoarele scale:

....
Eficacitate scăzută autopercepută la următoarele scale:
....

2. Analiza SWOT:
2.1 Puncte forte ale stilului de învă țare al persoanei / subiectului.
...
2.2 Vulnerabilități / Puncte slabe ale stilului de învă țare al persoanei / subiectului.
....
2.3 Riscuri privind eficiența în stilului de învă țare al persoanei / subiectului.
....
2.4 Oportunități privind eficiența în stilului de învă țare al persoanei / subiectului.
....

3. Eficacitatea stilului de învățare:

3.1 Argumentați în contextul cursului si al rezultatelor evaluării în ce constă eficacitatea stilului de învătare al
persoanei / subiectului testat

3.2 Formulați recomăndări pentru creșterea performan ței de învă țare.

ANEXE:
Nr. 1 CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ
(Ricki Linksman)

(Dacă testul este protejat de legea dreptului de autor poate fi utilizat doar în condițiile stipulate de lege. În
conținutul acestui curs, testul are caracter de prezentare)

Numele_____Badea Elena__________________________________________Data_____08.05.2020___
Varsta_____25____________Profesia_____Inginer______________________Sex: feminin
Localitatea_______Bucuresti__________________________________________________________________
Sport practicat _____________________________________________________________________
Vechime în sport ___________________________________________________________________
Instrument muzical practicat __________________________________________________________
Vechime în practica instrumentului ____________________________________________________

Parcurgeți chestionarul dedicat preferinţei emisferice cerebrale, pentru a afla care emisfera
cerebrală o utilizaţi cu predilecţie în procesul de înţelegere şi stocare a informaţiilor noi. Astfel, veţi alege
răspunsul care vi se pare cel mai firesc şi mai confortabil.
Dacă sunteţi absolut sigur că ambele răspunsuri vă descriu la fel de bine, selectaţi-le pe amândouă.
Asiguraţi-vă că nu le alegeti pe amândouă doar pentru a termina mai repede testul. Dacă este abolut necesar
să alegeţi ambele răspunsuri, faceţi-o cu condiţia să examinaţi atent cazurile.

1. Inchideţi ochii. Vedeţi rosu. Ce zăriţi ?

a. r-o-ş-u, sau nimic, deoarece nu le puteţi vizualiza
b. culoarea roşu sau un obiect roşu

2. Inchideţi ochii. Vedeti trei. Ce zăriţi ?

a. Literele t-r-e-i, sau numarul 3, sau poate nimic, deoarece nu-l puteţi vizualiza
b. Trei animale , oameni sau obiecte

3. În cazul în care cântaţi, vocal sau la un instrument :

5
 a. Nu puteti cânta după ureche, ci trebuie s-o faceţi după note
b. Puteti cânta după ureche, dacă este necesar
4. Când asamblaţi ceva :
a. Trebuie să utilizati şi să citiţi instrucţiunile scrise
b. Puteţi folosi imagini şi schite, sau pur şi simplu să vă apucati de treaba fără să consultaţi nici
un material ajutator

5. Când cineva vă vorbeşte

a. Sunteţi mai atent la cuvinte şi eliminaţi comunicarea nonverbală
b. Sunteţi mai atent la comunicarea nonverbală - expresiile chipului, limbajul corpului şi
tonalitatea vocii.

6. Sunteţi mai priceput la :

a. Folosirea literelor, cifrelor şi cuvintelor
b. Folosirea culorilor, formelor, imaginilor şi obiectelor

7. Când citiţi literatura

a. Auziţi cuvintele parcă rostite cu glas tare în minte
b. Vedeţi caretea derulandu-se că un film mental

8. Cu care mână scrieţi ?

a. Dreapta
b. Stânga

9. Când rezolvaţi o problema de matematica, cum vă este mai usor ?

a. S-o abordaţi cu cifre şi cuvinte
b. S-o abordaţi folosind materiale concrete, obiecte fizice

10. Prefereati să :
a. Discutati despre ideeile dumneavoastră ?
b. Faceţi ceva, cu obiecte reale ?
11. Cum este camera sau masa dumneavoastră ?
a. Ordonata şi ingrijita
b. Celorlalţi le pare dezordonată, totuşi stiti unde se află fiecare lucruşor

12. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi, obişnuiţi să :

a. Folosiţi un program pe care să-l respectaţi cu stricteţe
b. Faceţi lucrurile în ultima clipa, sau după cum aveţi chef şi / sau doriti să continuati lucrul,
chiar dacă timpul pe care i l-aţi alocat s-a sfârsit.

13. Dacă nu vă spune nimeni ce să faceţi :

a. De obiceti, sunteţi punctual
b. De obicei, întârzitaţi

14. Vă place să citiţi o carte sau o revista :

a. De la cap la coada
b. De la coadă la cap, sau sărind de colo-colo

15. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

a. Vă place să povestiţi evenimentele sau să ascultaţi relatarea lor cu toate detaliile prezentate
în ordine
b. Vă place să spuneţi ideea principală a unui eveniment, iar când alţii vă povestesc ceva, vă
irita dacă nu ajung repede la ideea principal

16. Când rezolvaţi un puzzle sau când întreprindeti un proiect :

a. O faceţi perfect fără să fi vazut produsul în stare finală
b. Trebuie să vedeti produsul final, înainte de a-l putea face

17. Ce metodă de aranjare a însemnărilor preferaţi ?

a. Schitarea sau enumerearea elementelor în ordine
b. Realizarea unei hărţi mentale, sau a unei reţele, cu cercuri întrepătrunse

18. Când primiţi instrucţiuni pentru a face ceva şi aveţi posibiliatea de a opta, preferaţi să :
7
 a. Urmaţi instrucţiunile
b. Vă gândiţi şi încercaţi alte căi de realizare

19. Când sunteţi aşezat la birou :

a. Staţi cu spinarea dreaptă
b. Vă aplecaţi peste birou, vă lăsaţi pe spate în scaun, sau chiar parţial în afara scaunului
încercând să vă simţiţi confortabil

20. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

a. În majoritatea cazurilor rostiţi cuvintele şi scrieţi numerele corect
b. Uneori, amestecaţi literele sau numerele, ori scrieţi inversate unele cuvinte, litere sau numere

21. Ce vă caracterizează mai bine ?

a. Rostiţi cuvinte corect şi în ordinea cuvenită
b. Uneori, amestecaţi cuvintele într-o propoziţie sau spuneti altceva decât intentionaţi, deşi ştiţi
cu precizie ce anume doreaţi să spuneţi

22. Discutând cu cineva, obisnuiţi să:

a. Vă mentineţi la subiect
b. Schimbaţi subiectul discuţiei, gândindu-vă la ceva asociat acestuia

23. Vă place să :
a. Faceţi planuri şi să le respectaţi
b. Decideţi lucrurile în ultima clipă, vă lăsaţi dus de curent, ori faceţi cea ce aveţi chef în clipa
respectivă

24. Vă place să înteprindeti :

a. Proiecte arstistice în care urmaţi îndrumările sau instrucţiunile pas-cu-pas
b. Proiecte artistice ce vă oferă libertatea de a creea ce doriţi

25. Vă place să :
a. Cântaţi, vocal sau instrumental, bazandu-vă pe note sau pe cele învăţate de la alţii
 b. Creaţi propriile dumneavoastră refrene sau cântece

26. Vă plac :
a. Sporturile cu instrucţiuni sau reguli stricte, pas-cu-pas
b. Sporturile ce vă permit să vă mişcati liber, fără reguli stricte

27. Vă place să :
a. Lucraţi pas-cu-pas până ajungeţi la produsul final
b. Vedeţi mai întâi tabloul de ansamblu sau produsul final, şi apoi să reveniţi şi să parcurgeţi
etapele

28. Ce atitudine vă descrie cel mai bine ?

a. Vă gândiţi la fapte şi evenimente petrecute cu adevărat
b. Vă gândiţi în mod imaginativ şi inventiv la ceea ce s-ar fi putut întampla, sau la ceea ce
poate fii creat în viitor

29. Cunoasteţi multe lucruri deoarece :

a. Învăţati de la lume, de la alţi oameni sau din lecturi
b. Le stiţi intuitiv fără să vă puteţi explica de ce sau cum

30. Vă place să
a. Vă limitaţi la fapte concrete
b. Vă imaginaţi posibilităţi deocamdată inexistente

31. De obicei
a. Urmăriţi cu atenţie trecerea timpului
b. Pierdeţi noţiunea timpului

32. Sunteţi :
a. Priceput la descifrarea comunicărilor nonverbale
b. Puţin priceput la descifrarea comnicărilor nonverbal

9
 33. Sunteţi :
a. Mai priceput la indicaţiile oferite verbal sau în scris
b. Mai priceput la indicaţiile oferite prin intermediul imaginilor

34. Vă pricepeţi mai bine la :

a. A fi creativ cu materialele existente şi a le combina într-un mod nou
b. Ai inventat sau produce ceva cu totul nou

35. De obicei lucraţi la :

a. Câte un proiect pe rând
b. Mai multe proiecte simultan

36. În care dintre următoarele ambiente aţi prefera să vă desfăşuraţi activitatea ?

a. Unul structurat, în care totul este ordonat, iar cineva vă spune ce aveţi de facut, în care se
respecta un program şi efectuaţi proiectele pe rând, pas-cu-pas şi în ordine

b. Unul nestructurat în care aveţi libertatea de alegere şi mişcare pentru a lucra ceea ce doriţi, în
care puteţi fi pe cât de creativ şi imaginativ doriţi, în care să vă ţineţi bunurile pesonale aşa
cum doriti şi să vă implicaţi în oricâte proiecte simultan, fără vreun program prestabilit.

ETALON - CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA EMISFERICĂ CEREBRALĂ

(Dacă testul este protejat de legea dreptului de autor poate fi utilizat doar în condițiile stipulate de lege. În
conținutul acestui curs, testul are caracter de prezentare)

Numele_________________________________________________________Data_______________
Varsta_________________Profesia__________________________________Sex:_______________
Localitatea_________________________________________________________________________
Sport practicat _____________________________________________________________________
Vechime în sport ___________________________________________________________________
Instrument muzical practicat__________________________________________________________
Vechime în practica instrumentului ____________________________________________________

Notaţi cu un punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu “a” şi scrieţi totalul : __________
 Notaţi cu un punct fiecare întrebare la care aţi răspuns doar cu “b” şi scrieţi totalul : __________
Notaţi cu un punct fiecare întrebare la care aţi răspuns atât cu “a” cat şi cu “b” ( egalitate ) şi scrieţi
totalul : __________
Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se afla în categoria “a”, dovediţi o preferinţă
pentru folosirea emisferei cerebrale stângi .

Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se afla în categoria “b”, dovediţi o preferinţă
pentru folosirea emisferei cerebrale drepte.

Dacă punctajul dumneavoastră cel mai mare se află în categoria “egalitate”, dovediţi o
folosire intergrată a ambelor emisfere cerebrale

Dacă aţi avut aproape un numar egal de puncte pentru “a” şi pentru “b” ( fără să includeti
coloana “egalitate” ), atunci este postibil să dovediţi o preferinţa mixta şi să utilizaţi fiecare emisferă
cerebrală pentru funcţii diferite .

Dacă puctajul din coloana “a” îl depăşeste pe cel din coloana “b” cu 1-2 puncte, sau invers,
aveţi o preferinţă mixtă ce favorizează emisfera dreapta sau o preferinţă mixta ce favorizeaza
emisfera stânga.

Scrieţi-vă preferinţa emisferică

cerebrală:__________________________________________________________.
(opţiunile sunt : stânga, dreapta, integrata (egalitate), mixtă, mixtă favorizând dreapta, mixta
favorizând stânga)

11
 Nr. 2 CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA STILULUI DE ÎNVĂŢAT
(Ricki Linksman)

(Dacă testul este protejat de legea dreptului de autor poate fi utilizat doar în condițiile stipulate de lege. În
conținutul acestui curs, testul are caracter de prezentare)

Numele_________________________________________________________Data_______________
Varsta_________________Profesia__________________________________Sex:_______________
Localitatea_________________________________________________________________________
Sport practicat _____________________________________________________________________
Vechime în sport ___________________________________________________________________
Instrument muzical practicat __________________________________________________________
Vechime în practica instrumentului ____________________________________________________

Încercuiţi varianta de răspuns preferată. Dacă vă este dificil să vă decideţi asupra unei variante de
răspuns, alegeţi răspunsurile sau opţiunile care vi se par mai fireşti şi confortabile. Încercaţi să vă limitaţi
doar la un răspuns; în cazurile în care sunteţi foarte siguri că vă corespund mai multe opţiuni le puteţi bifa
pe toate.

1. Când întâlniţi o persoană necunoscută, ce vă frapează prima dată la ea?

a. Infăţişarea sau modul cum se îmbracă.
b. Felul cum vorbeşte, ceea ce spune, sau cuvintele sale
c. Ceea ce simţiţi despre ea
d. Modul cum se comportă persoana sau acţiunile ei

2. La câteva zile după ce aţi cunoscut o persoană, ce anume vă amintiti cel mai bine despre ea?
a. Chipul
b. Numele
c. Cum v-aţi simţit alături de ea, chiar dacă i-aţi uitat numele sau chipul
d. Ceea ce aţi făcut împreună cu ea, dacă i-aţi uitat numele sau chipul

3. Când intraţi într-o camera în care n-aţi mai fost niciodată, ce vă atrage cel mai mult atenţia?
a. Felul cum arată interiorul
b. Sunetele sau discuţiile dinauntru
c. Cât de comfortabil vă simţiţi, emoţional sau fizic, în cameră
d. Ce activităţi au loc înauntru şi ce anume puteţi face acolo

4. Când învăţati ceva nou, cum trebuie să procedati?

a. Profesorul vă dă să citiţi ceva pe hârtie sau pe tablă şi vă arată cărţi, imagini, grafice, hărţi, desene
sau obiecte, dar nu au loc discuţii şi nici nu se scrie nimic
b. Profesorul explică totul verbal şi vă permite să discutaţi subiectul şi să puneţi întrebări, dar nu vă
oferă nimic să priviti, să citiţi, să scrieţi sau să faceţi (schiţe, imagini filmuleţe)
c. Profesorul vă permite să scrieţi sau să desenati informaţiile, să atingeţi în mod direct materialele,
obiectele sau să faceţi ceva cu mâinile
d. Profesorul vă permite să vă sculaţi din banca pentru a executa proiecte, simulari, experienţe, să
jucati jocuri, să interpretati personaje şi situatii din viata reala, să explorati, să faceţi descoperiri ori
activitati care vă ingaduie să vă deplasati, în scopul învăţarii

5. Când îi învăţati pe altii, cum procedaţi?

a. Le oferiţi ceva la care să priveasca- un obiect, o imagine sau un grafic- , fără explicaţii verbale ori
discuţii; sau cu un nivel redus al acestora
b. Le explicaţi verbal, fără a le oferi materiale vizuale
c. Desenaţi, scrieţi sau vă folosiţi de mâini pentru a le explica
d. Le demonstraţi o acţiune în mod practic şi le cereţi s-o facă împreună cu dumneavoastră

6. Ce tip de cărţi preferaţi să citiţi?

a. Cărţi care conţin descrieri menite să vă ajute să vizualizati cele ce se întamplă
b. Cărţi continand informaţii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri
c. Cărţi despre sentimentele şi emotiile personajelor, despre sentimente şi relatii, sau despre
perfectionarea mintii şi a corpului
d. Cărţi scurte cu multa acţiune, sau cărţi ce vă ajuta să vă perfectionaţi într-un sport, într-un hobby sau
să vă dezvoltaţi într-un anumit talent

1. Ce preferati să faceţi în timpul liber?

a. Să citiţi o carte ori să rasfoiţi o revistă
b. Să ascultaţi un talk-show radiofonic, să ascultati sau să interpretaţi muzica
c. Să scrieţi, să desenaţi, să dactilografiati, ori să faceţi ceva cu mâinile
d. Să faceţi sport, să construiti ceva, sau să jucaţi un joc folosindu-vă de întregul corp

2. Care dintre următoarele variante descrie modul în care puteti citi sau studia cel mai bine?
a. Puteti studia în prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece le eliminaţi mintal
b. Nu puteţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece nu le eliminaţi
mintal

13
 c. Trebuie să vă simtiti confortabil , relaxat şi puteţi lucra cu sau fără muzica, dar vă distrag
sentimentele negative ale altora
d. Trebuie să vă simtiti confortabil, relaxat şi puteti lucra cu sau fără muzica, dar vă distrag activităţile
sau mişcarile din odaie

3. Când vorbiti cu cineva, în ce direcţie vi se deplaseaza ochii? (Puteti ruga pe cineva să vă

observe, pentru a vă ajuta să raspundeţi la întrebare.)
a. Priviţi direct chipul interlocutorului şi doriti că şi el să vă priveasca
b. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplaseaza dintr-o parte în cealalta, la stânga şi
la dreapta
c. Priviţi interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi vă feriţi ochii
d. Priviţi arareori interlocutorul; în majoritate vă uitati în jos, sau în lateral, dar dacă există activitate
sau mişcări, priviţi în direcţia respectivă

4. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine?

a. Oriunde v-aţi afla, remarcaţi culorile, formele şi desenele, şi vă pricepeţi la culori şi modele
b. Nu puteti suporta liniştea şi, atunci când vi se pare că un loc este prea tăcut, fredonati, cântaţi,
vorbiţi tare, sau deschideţi radioul, televizorul, casetofonul etc., pentru a menţine un stimul auditiv
în ambient
c. Sunteţi sensibil faţă de sentimentele oamenilor, propriile dumneavoastră sentimente sunt rănite cu
usurinta, nu vă puteti concentra când altii nu vă plac şi pentru a lucra aveţi nevoie să vă simţiţi iubit
şi acceptat
d. Vă vine greu să stati nemişcat pe locul dumnevoastra, trebuie să vă mişcati mult; dacă nu vă puteti
părăsi scaunul, vă foiti, vă mişcati mult picioarele, sau bateti tactul cu varful pantofilor în podea

5. Care dintre următoarele atitudini vă descrie cel mai bine?

a. Remarcati dacă imbracamintea oamenilor nu este asortata, sau dacă parul le este ravasit şi adesea
doriti să rectificati asemenea situatii
b. Vă deranjeaza când cineva nu vorbeşte corect şi sunteţi sensibil fata de anumite sunete, precum
picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice
c. Lacrimati la episoade triste din filme şi cărţi
d. Vă foiti şi nu vă gasiti locul când sunteţi silit să ramaneti nemişcat şi nu puteti sta prea mult timp în
acelaşi loc

6. Ce anume vă deranjeaza cel mai mult?

a. Un loc dezordonat
b. Un loc prea tacut
c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emoţional
d. Un loc în care nu se permit activitati, sau care nu ofera suficient spatiu de mişcare

7.Ce vă deranjeaza cel mai mult atunci când cineva preda un subiect?
a.Să asculati o expunere neinsotita de materiale vizuale
b.Să fiti nevoit să citiţi în tacere, fără explicatii verbale sau discutii
 c.Să nu vi se ingaduie să desenati, să mazgaliti, să atingeti ceva cu mainile, sau să faceţi insemnari, chiar
dacă nu le veti reciti niciodata
d.Să fiti nevoit să priviti şi să ascultati, fără a vă putea clinti

8. Rememorati o amintire fericita de viata. Petreceti cateva secunde cautand să vă amintiti cat mai
multe detalii. După ce aţi retrait episodul, ce amintiri ies în evidenta?
a. Cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor
b. Cele auzite – dialoguri şi conversatii, replicile dumneavoastră şi sunetele celor din jur
c. Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simtit, fizic şi emoţional
d. Acţiunile şi activitatile întreprinse de dumneavoastră şi mişcarile corpului

9. Rememorati o vacanta sau o calatorie. Petreceti cateva secunde cautand să vă amintiti cat mai
multe detalii. După ce aţi retrait episodul, ce amintiri ies în evidenta?
a. Cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor
b. Cele auzite – dialoguri şi conversatii, replicile dumneavoastră şi sunetele celor din jur
c. Senzatiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simtit, fizic şi emoţional
d. Acţiunile şi activitatile întreprinse de sumneavoastra şi mişcarile corpului

10. Imaginati-vă că aţi fi nevoit să vă petreceti timpul în unul din următoarele locuri, în care se
desfasoara activitati diferite. Unde v-aţi simţi cel mai confortabil?
a. Un loc în care puteti să citiţi; să priviti tablouri, opere de arta, harti, grafice şi fotografii; să rezolvati
puzzle-uri vizuale, de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsa dintr-un tablou; să jucati
jocuri cu litere, de tip scrabble; să efectuati decoratiuni interioare etc.
b. Un loc în care putei asculta muzica, talk-show-uri radiofonice sau TV, ori stiri; să cantati, vocal sau la
un instrument; să jucati jocuri verbale, să participati la dezbateri; să citiţi cu voce tare, să recitati
fragmente din piese sau filme etc.
c. Un loc în care puteti desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrieţi sau să dactilografiati;
să efectuati activitati ce implica mainile, asa cum sunt cantatul la un instrument, jucatul de sah,
dame etc.; să construiti machete
d. Un loc în care puteti să faceţi sport, să jucati jocuri cu mingea, ori jocuri de acţiune, care implica
mişcare trupului, sau să jucati în piese sau spectacole; să efectuati proiecte în care să vă mişcati
constant; să efectuati experienţe, sau să explorati şi să descoperiti lucruri noi; să construiti sau să
reparati diverse obiecte; să participati în activitati de echipa cu caracter competitiv

11. Dacă ar fi necesar să vă reamintiti un cuvant nou, vi l-aţi aminti cel mai bine:
a.Văzându-l
b. Auzindu-l
c. Scriindu-l
d. Mimându-l, mintal sau fizic

ETALON - CHESTIONARUL PENTRU PREFERINŢA STILULUI DE ÎNVĂŢAT (R.L.)

15
Numele_________________________________________________________Data_______________
Varsta_________________Profesia__________________________________Sex:_______________
Localitatea_________________________________________________________________________
Sport practicat _____________________________________________________________________
Vechime în sport ___________________________________________________________________
Instrument muzical practicat __________________________________________________________
Vechime în practica instrumentului ____________________________________________________
Instrucţiuni privind evaluarea testului
Adunaţi rezultatele testului după cum urmeaza (dacă la o întrebare aţi oferit mai multe răspunsuri,
adunatile pe toate):

Adunaţi toate răspunsurile notate „a” şi scrieţi totalul: __

Adunaţi toate răspunsurile notate „b” şi scrieţi totalul: __

Adunaţi toate răspunsurile notate „c” şi scrieţi totalul: __

Adunaţi toate răspunsurile notate „d” şi scrieţi totalul: __

Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „a”, sunteţi o persoana vizuala.

Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „b”, sunteţi o persoana auditiva.

Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „c”, sunteţi o persoana tactila.

Dacă înregistraţi punctajul cel mai mare la categoria „d”, sunteţi o persoana kinestezica.

Aranjaţi categoriile în ordinea descrescatoare a punctajelor. (Observatie: Unii indivizi au dezvoltat

cateva sau toate stilurile de învăţat, de aceea este posibil că doua, trei sau chiar patru stiluri de învăţat să
fie conectate.)
 Stilul meu de învăţat este: ______________________________________________________

Stilul meu de învăţat este: ______________________________________________________

Nr. 3 TEST - Stiluri de învățare experiențială MODELUL KOLB

(Dacă testul este protejat de legea dreptului de autor poate fi utilizat doar în condițiile stipulate de lege. În
conținutul acestui curs, testul are caracter de prezentare)

Numele_________________________________________________________Data_______________
Varsta_________________Profesia__________________________________Sex:_______________
Localitatea_________________________________________________________________________
Sport practicat _____________________________________________________________________
Vechime în sport ___________________________________________________________________
Instrument muzical practicat __________________________________________________________
Vechime în practica instrumentului ____________________________________________________

Instrucţiuni:
Vă prezentăm mai jos 5 propoziţii care descriu stilul dvs. de învăţare. Vă rugăm, citiţi cu atenţie fiecare
propoziţie şi să Notaţi răspunsul care vi se potriveşte cel mai bine.

17
 Încercuiţi răspunsul ( cifra )
ITEMI :
care vi se potriveşte cel mai bine:
1. Când învăţ:
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
iau în considerare
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
a. sentimentele mele la
perfect destul de bine prea bine deloc
momentul respectiv
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
b. îmi place să întreprind lucruri;
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
c. îmi place să dezvolt idei;
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
îmi place să fiu atent/ă şi să potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
d.
ascult. perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
2. Învăţ cel mai bine când:
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
a. privesc şi ascult cu atenţie;
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
 Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
mă incred în intuitiile şi potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
b.
sentimentele mele; perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
c. mă bazez pe gândirea logică;
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
muncesc din greu ca să îmi potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
d.
ating scopul. perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
3. În timp ce învăţ:
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
îmi place să găsesc logica potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
a.
lucrurilor; perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
b. sunt tăcut/ă şi rezervat/ă;
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
mă simt responsabil/ă pentru potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
c.
ceea ce fac; perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
am reacţii şi sentimente potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
d.
puternice. perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1

4. Învăţ prin:

19
a. ceea ce simt; Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
b. privit; Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
c. activitate practică; Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
d. gândire. Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
5. Când învăţ:
a. mă implic în ceea ce fac; Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
b. evaluez lucrurile; Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
c. îmi place să observ; Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
d. îmi place să fiu activ/ă. Mi se Mi se Nu mi se Nu mi se
potriveşte potriveşte potriveşte potriveşte
perfect destul de bine prea bine deloc
4 3 2 1
ETALON - MODELUL KOLB- Stiluri de învățare experien țială

Numele__________________________________________Data_______________

Vârsta_________________Profesia____________________Sex:_______________

Localitatea_________________________________________________________

ITEMI : Scrieţi cifra care corespunde fiecarui item

şi calculaţi apoi valoarea pentru fiecare dimensiune ( CE, AE, AC, RO )
1.

a. (CE)
b. (AE)
c. (AC)
d. (RO)
2.
a. (RO)
b. (CE)
c. (AC)
d. (AE)
3.
a. (AC)
b. (RO)
c. (AE)
d. (CE)

21
4.
a. (CE)
b. (RO)
c. (AE)
d. (AC)
5.
a. (CE)
b. (AC)
c. (RO)
d. (AE)

AE = _____ AC = _____

RO = _____ CE = _____

• Dacă aveţi scorurile cele mai mari la răspunsurile de tip EA + EC, sunteţi Activ, vă axaţi pe Experimentarea Activă
(EA) şi Experienţa Concretă (EC);

• Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip OR + EC, sunteţi Reflexiv şi vă focusaţi pe Observarea
Reflexivă (OR) şi Experienţa concretă (EC);

• Dacă aveţi scorurile cele mai mari la răspunsurile de tip OR + CĂ, sunteţi Teoretician, vă axaţi pe Observarea
Reflexivă (OR) şi Conceptualizarea Abstractă (CĂ);

• Dacă aveţi cele mai mari scoruri la răspunsurile de tip EA + CĂ, sunteţi Pragmatic, adică vă focusaţi pe
Experimentarea Activă (EA) şi Conceptualizarea Abstractă (CĂ);
 TESTE – OPERATIONALIZARE SCALE

Ricki Linksman – Dominanta CEREBRALĂ - Preferinţe emisferice cerebrale

Emisfera cerebrală stângă procesează datele în mod simbolic, sub forma literelor, cifrelor, cuvintelor şi ideilor
abstracte (prin limbaj). Studiile de specialitate confirmă faptul că la majoritatea oamenilor, zona responsabilă de limbaj
se găseşte în emisfera stânga (Ricki, L. 1999). Aceasta emisfera procesează informaţiile pas-cu-pas, secvenţial şi
întampină dificultăţi în perceperea tabloului general dacă informaţiile nu sunt prezentate în aceasta modalitate.
Emisfera cerebrală dreapta proceseaza datele în mod sensorial percepând mediul extern in afara limbajului.
Ea percepe senzaţiile vizuale, auditive, gustative, olfactive, tactile, de mişcare, muzica, sunetele vocii şi cele din natura
fără să le atribuie etichete, respective că pe un film fără dialoguri. Această emisferă procesează datele în mod global,
simultan, ea vede tabloul general dintr-o dată şi întampină dificultăţi în receptarea şi stocarea informaţiilor pas-cu-pas
dacă nu vede tabloul de ansamblu.

Ricki Linksman - Stilul de învăţat

Stilul vizual ( privind) - corespunde subiecţilor care învăţă preponderent privind. Aceştia au specializate
funcţional căile neuronale dintre nervii oculari şi acea parte a creierului care interpretează stimulii vizuali.
Stilul auditiv ( ascultând ) – corespunde subiecţilor care învăţă ascultând, fie chiar şi pe ei însişi în timp ce
parcurg un material sau purtând un dialog cu alţii pe subiectul supus învăţării. La aceşti subiecţii sunt mai specializate
căile neuronale dintre urechi şi acea parte a creierului care interpretează stimulii auditivi.
Stilul tactil ( tehnic, înţelegerea mecanicităţii “cauză – effect”) – corespunde subiecţilor care învăţă atingând,
percepând senzaţiile pielii, folosindu-şi degetele şi mâinile având actul de învăţare acompaniat de registrul afectiv-
emoţional. Căile neuronale dintre neoronii senzitivi de la nivelul mâinilor, degetelor, epidermei, a reacţiilor fizice sau
neuro-vegetative asociate emoţiilor şi acea parte a creierului care prelucrează aceste informaţii senzoriale sunt la
aceşti subiecţi superior specializate.
Stilul kinestezic ( roleplay ) - corespunde subiecţilor care învăţă manipulându-şi în spaţiu principalele grupe
de muşchi, cei mai masivi şi implicându-se în procesul de învăţare prin simulare, transpunere în rolurile altora,
explorare şi participare la viaţă reală, practice o învăţare experienţială. În acest caz sunt specializate căile neuronale
dintre muşchii respectivi şi acea parte a creierului care prelucrează informaţiile ce vin pe aceasta cale.

Stilul de învățare experiențială – Modelul KOLB

Activii sau acomodatorii (AE- Active Experimentation) doresc să experimenteze ceva nou şi să atace probleme
reale. Se plictisesc de proiectele pe termen lung, nu le place să li se amintească că e nevoie să-şi clarifice obiectivele,
structura şi să planifice în detaliu. Subiecţii se gândesc în ce fel informaţia nouă ar putea să le ofere şi modalităţi
inedite de a acţiona. Ei învaţă mai eficient atunci când se pot angaja în proiecte, teme pentru acasă sau discuţii în grup,
detestînd lectura. Prîntre ei sunt mai mulţi extroverţi care ar vrea să atingă, să pipăie totul. Feedback-ul colegilor,
autoevaluarea şi autodirecţionarea sunt preferinţele acestui tip de educabili.

23
 Reflexivilor sau divergenţilor (RO- Reflective Observation) le place analiza, colectarea datelor, compararea lor,
dar le este dificil să înceapă un proiect. Adună informaţia şi ajuta la generarea ei. Se implică în analiza experienţelor
avute şi apreciază avantajul recapitulărilor şi discuţiilor, al feedbackului, dar nu vor să fie primii care iau cuvantul sau să
aiba presiunea timpului. Indivizii reflectă felul în care informaţia va afecta anumite aspecte ale vieţii. O apropiere mare
de această dimensiune indică o tentativă imparţială şi reflexivă de abordare a instruirii. În elaborarea raţionamentelor,
aceşti subiecţi se bazează pe observaţii minuţioase. Ei preferă astfel de situaţii de învăţare că lectura şi scrierea. Fiind
introverţi, lectura le este foarte utilă. Educabilii din această categorie aşteaptă de la profesor interpretări experte, dorind
că acesta să le fie şi ghid, şi maestru în repartizarea sarcinilor, iar performanţele lor să fie evaluate prin intermediul
criteriilor din exterior.

Teoreticienii sau asimilatorii (AC- Abstarct Conceptualizatiaon) sunt atraşi de problemele complexe, dar nu li se
pare normal să piarda atâta timp pentru singura experienţă managerială. Nu vor un proiect simplificat şi cred că sunt
prea puţine oportunităţi de a generaliza. Au păreri foarte bine conturate. Subiecţii compară felul în care informaţia
corespunde experienţei anterioare. O apropiere maximă de conceptualizarea abstractă indică prezenţa unei abordări
analitice, conceptuale despre învăţare, care corelează semnificativ cu gîndirea logică şi evaluarea raţională. Aceşti
subiecţi sunt mai mult orientaţi spre obiecte şi simboluri, şi mai puţin spre oameni; ei învaţă mai eficient atunci când
sunt direcţionaţi de o autoritate şi în situaţii impersonale care accentuează teoria şi analiza sistematică; sunt frustraţi şi
însuşesc mai puţin atunci când trebuie să exerseze sau să simuleze. Studiile de caz, lecturile teoretice şi exerciţiile de
reflectare îi ajută mult pe educabilii din această categorie.

Pragmaticilor sau convergenţilor (CE- Concrete Experience) le place să construiască planuri de acţiune pentru
problemele reale în care au expertiza. Nu folosesc teorii şi modele, ci abilităţile de care dispun, spre exemplu, pentru a
intervieva, planifica sau prezenta. Îi supără acţiunile şi discuţiile fără scop. Apropierea maximă de această extremă
relevă faptul că persoanele fac raţionamente, în speţă, în baza emoţiilor şi sunt empatice. Ei consideră că abordările
teoretice sunt inutile şi preferă să trateze fiecare situaţie drept un caz unic. Aceste persoane învaţă cel mai eficient
atunci când li se aduc exemple concrete şi când se pot implica în activităţi. Ei tind să relaţioneze cu colegii, dar evită
autorităţile. Instructorul/profesorul are doar rolul de “salvamont” în instruirea unor astfel de educabili – autodirectivi şi
autonomi.
 CHESTIONAR DE EFICACITATE DE SINE AUTOPERCEPUTA – CEFA
(Teofil Panc, Alexandru Mihalcea, Ioana Panc)

Notă :
Chestionarul este protejat de actele normative na ționale și interna ționale care reglementeză drepturile de autor.
Poate fi utilizat în scop didactic, de cercetare sau comercial doar cu acordul autorilor. Nu poate fi transmis fără acordul
acestora, Contact e-mail : teofilpanc@prof.utm.ro; alexandru.utm@gmail.com

NUME PRENUME:

OCUPATIA:

CASĂTORIT /
NECĂSĂTORIT
STUDII (ultimele
studii efecuate)
RESEDINTA (Urban
sau Rural)
VARSTA:

SEXUL:

Data aplicarii:

Instructiuni:

Lista de mai jos cuprinde afirmatii care descriu modul in care o persoana percepe eficienta sa in diferite domenii
functionale ale ei. Va rugam cititi cu atentie fiecare afirmatie si decideti cat de bine vi se potriveste dvs. Cand nu sunteti
sigur/a, răspundeti in functie de ceea ce credeti ca este adevarat. Alegeti valoarea dintre 1 si 6 care credeti ca descrie
cel mai bine starea de fapt specifica fiecarei afirmatii.

1) Dezacord Total
2) Dezacord Partial
3) Dezacord
4) Acord
5) Acord Partial
6) Acord Total

25
27
Nr Cititi cu atentie si raspundeti marcand cifra care Dezacord Dezacord Acord Acord
Dezacord Acord
Crt. va descrie cat mai bine posibil. Total Partial Partial Total
1   Sunt capabil sa indeplinesc orice sarcina data. 1 2 3 4 5 6
Sunt mulţumit de deprinderile profesionale pe
2 1 2 3 4 5 6
care mi le-am format pana în prezent.
De cele mai multe ori eu sunt cel care rezolva
3 1 2 3 4 5 6
problemele importante ale familiei mele.
Ma simt vinovat daca stiu ca cineva este suparat
4 1 2 3 4 5 6
pe mine.
Sunt o prezenta placuta pentru persoanele de sex
5 1 2 3 4 5 6
opus.
Ma simt vinovat daca nu duc lucrurile la bun
6 1 2 3 4 5 6
sfarsit.
Colegii apeleaza la mine cand intampina dificultati
7 1 2 3 4 5 6
in desfasurarea activitatii lor scolare/profesionale
8 Adesea ma simt trist 1 2 3 4 5 6
9 Cred ca ar trebui sa merg mai des la doctor. 1 2 3 4 5 6
Persoanelor de sex opus le place sa petreaca
10 1 2 3 4 5 6
mult timp cu mine.
11 Cred că sunt o persoana cu prea multe pacate. 1 2 3 4 5 6
12 Ar trebui sa meditez sau sa ma rog mai mult. 1 2 3 4 5 6
Partenerului meu ii place mult sa stea de vorba cu
13 1 2 3 4 5 6
mine.
14 Mi-as dori sa fiu mai credincios. 1 2 3 4 5 6
Gasesc mai repede decat cei din jurul meu solutii
15 1 2 3 4 5 6
la problemele cu care ma confrunt.
16 In scoala am fost mereu preferatul profesorilor. 1 2 3 4 5 6
17 Ideea de rai si iad imi inspira teama. 1 2 3 4 5 6
18 Sunt multumit de studiile facute pana in prezent 1 2 3 4 5 6
19 Sunt multumit de prietenii pe care ii am. 1 2 3 4 5 6
Cand se iau decizii in familie sunt intotdeauna
20 1 2 3 4 5 6
consultat.
Sunt capabil sa mobilizez un grup de oameni
21 1 2 3 4 5 6
pentru a duce la bun sfarsit o sarcina.
22 Sunt capabil sa conduc un grup de lucru. 1 2 3 4 5 6
   Intru frecvent in conflict cu persoanele de sex
23 1 2 3 4 5 6
opus.
24 Cred ca sunt o persoana descurcareata. 1 2 3 4 5 6
Sunt mandru pentru ca in liceu/scoala
25 1 2 3 4 5 6
profesionala am fost un elev bun.
Sunt mai bine pregatit decat majoritatea colegilor
26 1 2 3 4 5 6
mei.
Nu sunt printre cei mai inteligenţi dintre cunoscuţii
27 1 2 3 4 5 6
mei.
28 Adesea ma simt vinovat pentru anumite lucruri. 1 2 3 4 5 6
 Oamenii mă respectă pentru ca stiu ca am relaţii
29 1 2 3 4 5 6
importante.
Calitatile mele ma recomanda pentru un post de
30 1 2 3 4 5 6
conducere.
31 Ma descurc destul de greu cu cheltuielile. 1 2 3 4 5 6
32 Ma tem ca nu stau foarte bine cu sanatatea. 1 2 3 4 5 6
Ma simt vinovat daca nu imi termin treburile la
33 1 2 3 4 5 6
timp.
34 Sunt multumit de pozitia mea sociala. 1 2 3 4 5 6
In relatiile intime am curajul sa ma manifest fara
35 1 2 3 4 5 6
retineri.
36 Pot rezolva cu usurinta probleme dificile. 1 2 3 4 5 6
37 Probabil ar trebui sa urmez un tratament. 1 2 3 4 5 6
Mi se întâmplă să mă îndoiesc de inteligenţa
38 1 2 3 4 5 6
mea.
39 Ma sperie gandul unui esec profesional. 1 2 3 4 5 6
40 De multe ori ma simt singur. 1 2 3 4 5 6
Ma simt vinovat daca nu reusesc sa fiu la
41 1 2 3 4 5 6
inaltimea asteptarilor celor din jurul meu.
Este mai importanta pentru mine pregatirea
42 1 2 3 4 5 6
profesionala decat credinta.
Aş schimba orice la mine pentru a avea mai mult
43 1 2 3 4 5 6
succes cu persoanele de sex opus.
44 Familia mea ma sustine in tot ceea ce fac. 1 2 3 4 5 6
45 Ideea de rai si iad ma lasa indiferent. 1 2 3 4 5 6
46 Am fost mereu printre cei mai buni din clasa/an. 1 2 3 4 5 6
Sunt foarte atent ca ceea ce fac eu sa nu ii
47 1 2 3 4 5 6
raneasca pe ceilalti.
Cunosc mulţi oameni la care pot sa apelez atunci
48 1 2 3 4 5 6
când am nevoie.
  Intr-o relatie intima reusesc sa il fac pe
49 1 2 3 4 5 6
partenerul meu sa imi impartaseasca orice secret.
Ma sperie gandul ca intr-o zi as putea sa aflu ca
50 1 2 3 4 5 6
sunt grav bolnav.
M-as simti vinovat daca promovarea mea ar
51 1 2 3 4 5 6
presupune concedierea unui coleg.
Prietenii mei asteapta de la mine solutii la
52 1 2 3 4 5 6
problemele mai grele.
Imi permit sa imi cumpar aproape orice imi
53 1 2 3 4 5 6
doresc.
Simt ca uneori i-am dezamagit pe cei din jurul
54 1 2 3 4 5 6
meu.
Cei din jurul meu considera ca stiu mai multe
55 1 2 3 4 5 6
lucruri decat ei.
Gasesc adesea solutii mai interesante de
56 1 2 3 4 5 6
rezolvarea problemelor decat cei din jurul meu.
57 Imi reprosez mereu ca nu sunt o persoana la fel 1 2 3 4 5 6
 de credincioasa ca altii.
58   Iau intotdeauna decizii bune pentru familia mea. 1 2 3 4 5 6
Ceilalti membri ai familiei apeleaza la mine atunci
59 1 2 3 4 5 6
cand au de rezolvat o problema importanta.
60 Sunt mereu ingrijorat. 1 2 3 4 5 6
Profesorii ma apreciau mai mult decat pe
61 1 2 3 4 5 6
majoritatea colegilor.
62 Ma simt frecvent obosit. 1 2 3 4 5 6
Partenerul meu ma considera o persoana
63 1 2 3 4 5 6
amuzanta.
Cred ca mi-ar prinde bine daca as vorbi cu un
64 1 2 3 4 5 6
psiholog.
65 Imi este usor sa pastrez o relatie pe termen lung. 1 2 3 4 5 6
66 Imi permit mai puţine lucruri decât prietenii mei. 1 2 3 4 5 6
67 De multe ori ma simt vinovat pe nedrept . 1 2 3 4 5 6
68 Cred ca sunt un model pentru familia mea. 1 2 3 4 5 6
69 Intru frecvent in conflict cu partenerul meu. 1 2 3 4 5 6
Colegii apeleaza la mine cand au nevoie ca
70 1 2 3 4 5 6
cineva sa ii asculte
Aş vrea să pot face ceva pentru a scăpa de
71 1 2 3 4 5 6
sentimentele de vinovăţie.
Sunt mandru pentru ca in facultate m-am
72 remarcat intotdeauna printre cei mai buni 1 2 3 4 5 6
studenti.
73 Sunt multumit de hainele pe care le am. 1 2 3 4 5 6
74 Ma simt bine cand petrec timp cu familia mea. 1 2 3 4 5 6
Cei din familia mea apeleaza la mine cand au
75 1 2 3 4 5 6
nevoie de un sfat.
Persoanele de sex opus ma considera o
76 1 2 3 4 5 6
persoana amuzanta.
Profesorii considerau ca sunt un elev/student
77 1 2 3 4 5 6
istet.
Cei din jurul meu apeleaza la mine atunci cand nu
78 1 2 3 4 5 6
stiu cum sa rezolve o problema.
79 Ideea de religie ma lasa indiferent. 1 2 3 4 5 6
Sunt multumit de notele pe care le-am obtinut la
80 1 2 3 4 5 6
scoala.
Partenerului meu ii place sa petreaca mult timp cu
81 1 2 3 4 5 6
mine.
82 Sunt multe lucruri pe care mi le reprosez. 1 2 3 4 5 6
83 Simt ca nu mai fac fata solicitarilor de zi cu zi. 1 2 3 4 5 6
Persoanelor de sex opus le place mult sa stea de
84 1 2 3 4 5 6
vorba cu mine.
Ma preocupa mereu gandul ca partenerul m-ar
85 1 2 3 4 5 6
putea parasi.
86 Propunerile sugerate de mine sunt adesea 1 2 3 4 5 6
 urmate de cei din jurul meu.
Cred ca mi-ar fi relativ usor sa imi gasesc un
87 1 2 3 4 5 6
partener.
Cei care ma cunosc cred despre mine ca sunt un
88 1 2 3 4 5 6
om cu relatii.
Imi permit sa merg cu prietenii sau cu familia in
89 1 2 3 4 5 6
vacanta.
90 Cred ca ar trebui să merg mai des la biserică. 1 2 3 4 5 6
Cred ca mi-ar fi usor sa imi gasesc un loc de
91 1 2 3 4 5 6
munca.
Prefer mai degraba sa imi port singur de grija
92 decat sa ma bazez pe credinta, religie sau alte 1 2 3 4 5 6
practici similare.
Sunt multumit de posibilitatile materiale pe care le
93 1 2 3 4 5 6
am in prezent.

VA MULTUMIM PENTRU TIMPUL ACORDAT !

GRILA DE COTARE - CEFA

Incercuiți valoarea corespunzătoare fiecărui Item.

Itemii in culoare roșie sunt cota ți invers, după cum urmează: 6 = 1; 5 = 2; 4 = 3, și invers, 1 = 6, 2 = 5, 3
= 4. Astfel, pentru Itemii in culoare roșie, valoarea 1 va fi 6 și 6 va fi 1, 2 va fi 5, 5 va fi 2, 3 va fi 4, 4 va fi
3.. In coloana valoare totală treceți scorul ob ținut la fiecare scala prin adumarea valorii celori atribuite
fiecărui item.

Item Dezacord Dezacord Acord Acord Valoare

SCALA - CEFA Dezacord Acord
Număr Total Partial Partial Total Totală
15 1 2 3 4 5 6
24 1 2 3 4 5 6
36 1 2 3 4 5 6
Eficacitate 52 1 2 3 4 5 6
intelectuala
Autopercepută 55 1 2 3 4 5 6  
(9 Itemi) 56 1 2 3 4 5 6
78 1 2 3 4 5 6
27 6 5 4 3 2 1
38 6 5 4 3 2 1
1 1 2 3 4 5 6
2 1 2 3 4 5 6
7 1 2 3 4 5 6
Eficacitate 21 1 2 3 4 5 6
Profesională
Autopercepută 22 1 2 3 4 5 6  
(9 Itemi) 26 1 2 3 4 5 6
30 1 2 3 4 5 6
91 1 2 3 4 5 6
39 6 5 4 3 2 1
16 1 2 3 4 5 6
18 1 2 3 4 5 6
25 1 2 3 4 5 6
Eficacitate
Educațională 46 1 2 3 4 5 6
 
Autopercepută 61 1 2 3 4 5 6
(8 Itemi)
72 1 2 3 4 5 6
77 1 2 3 4 5 6
80 1 2 3 4 5 6
Eficacitate 19 1 2 3 4 5 6
Socială 29 1 2 3 4 5 6  
Autopercepută 34 1 2 3 4 5 6
 48 1 2 3 4 5 6
70 1 2 3 4 5 6
(8 Itemi) 86 1 2 3 4 5 6
88 1 2 3 4 5 6
40 6 5 4 3 2 1
3 1 2 3 4 5 6
20 1 2 3 4 5 6
Eficcacitate 44 1 2 3 4 5 6
Familială 58 1 2 3 4 5 6
AUtopercepută  
59 1 2 3 4 5 6
(8 Itemi)
68 1 2 3 4 5 6
74 1 2 3 4 5 6
75 1 2 3 4 5 6
8 6 5 4 3 2 1
9 6 5 4 3 2 1
32 6 5 4 3 2 1
Eficacitatea
Starii de 37 6 5 4 3 2 1
Sănătate 50 6 5 4 3 2 1  
Autopercepută
60 6 5 4 3 2 1
(9 itemi)
62 6 5 4 3 2 1
64 6 5 4 3 2 1
83 6 5 4 3 2 1
4 6 5 4 3 2 1
6 6 5 4 3 2 1
28 6 5 4 3 2 1
33 6 5 4 3 2 1
Eficacitate 41 6 5 4 3 2 1
Morală
Autopercepută 47 6 5 4 3 2 1  
(11 Itemi) 51 6 5 4 3 2 1
54 6 5 4 3 2 1
67 6 5 4 3 2 1
71 6 5 4 3 2 1
82 6 5 4 3 2 1
Eficacitate 42 1 2 3 4 5 6
 
Religioasă 45 1 2 3 4 5 6
 79 1 2 3 4 5 6
92 1 2 3 4 5 6
11 6 5 4 3 2 1
12 6 5 4 3 2 1
Autopercepută 14 6 5 4 3 2 1
(10 Itemi)
17 6 5 4 3 2 1
57 6 5 4 3 2 1
90 6 5 4 3 2 1
5 1 2 3 4 5 6
10 1 2 3 4 5 6
13 1 2 3 4 5 6
35 1 2 3 4 5 6
49 1 2 3 4 5 6
63 1 2 3 4 5 6
Eficacitate 65 1 2 3 4 5 6
Erotică
Autopercepută 76 1 2 3 4 5 6  
(15 itemi) 81 1 2 3 4 5 6
84 1 2 3 4 5 6
87 1 2 3 4 5 6
23 6 5 4 3 2 1
43 6 5 4 3 2 1
69 6 5 4 3 2 1
85 6 5 4 3 2 1
53 1 2 3 4 5 6
Eficacitatea 73 1 2 3 4 5 6
Standardului de 89 1 2 3 4 5 6
Viață  
Autopercepută 93 1 2 3 4 5 6
(6 Itemi) 31 6 5 4 3 2 1
66 6 5 4 3 2 1

Valorile peste punctajul PRAG SUPERIOR confirma o eficacitate autoperceputa INALTA pe

dimensiunea respectiva a respondentilor.
Valorile sub punctajul PRAG INFERIOR confirma o eficacitate autoperceputa SCAZUTA pe
dimensiunea respectiva a respondentilor.
Valorile situate intre cele doua praguri sunt considerate a fi valori medii, fara vreo conotatie aparte.
Eficacitate Prag Inferior Prag superior Prag inferior Prag superior
autoperceputa MASCULIN MASCULIN FEMININ Feminin
Intelectuala 27 46 26 44
Profesionala 28 46 27 46
Educationala 26 42 26 42
Sociala 24 35 25 36
Familiala 32 42 32 42
Sanatate 28 46 27 46
Morala 36 53 35 54
Religioasa 31 50 30 49
Erotica 50 73 52 80
A standardului de 21 29 21 29
viata

Marcați spațiul corespunzător scorului obținut pe fiecare dimensiune CEFA

Eficacitate Sub Prag Intereval Peste Prag Sub Prag Intereval Peste Prag
autoperceputa Inferior Mediu superior inferior Mediu superior
MASCULIN Masculin MASCULIN FEMININ Feminin Feminin
Intelectuala Sub 27 27 - 46 Peste 46 Sub 26 26 - 44 Peste 44

Profesionala Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 – 46 Peste 46

Educationala Sub 26 26 - 42 Peste 42 Sub 26 26 - 42 Peste 42

Sociala Sub 24 24 - 35 Peste 35 Sub 25 25 - 36 Peste 36

Familiala Sub 32 32 - 42 Peste 42 Sub 32 32 – 42 Peste 42

Sanatate Sub 28 28 - 46 Peste 46 Sub 27 27 - 46 Peste 46

Morala Sub 36 36 - 53 Peste 53 Sub 35 35 - 54 Peste 54

Religioasa Sub 31 31 - 50 Peste 50 Sub 30 30 - 49 Peste 49

Erotica Sub 50 50 - 73 Peste 73 Sub 52 52 - 80 Peste 80

A standardului Sub 21 21 - 29 Peste 29 Sub 21 21 - 29 Peste 29

de viata

Interpretare: CHESTIONAR DE EFICACITATE DE SINE AUTOPERCEPUTA – CEFA

Chestionarul de eficacitate autopercepută este fundamentat în teoria socio-cognitivă a

eficacității autopercepute a lui A. Bandura. În concep ția autorului prin eficacitate autopercepută se
înțelege sistemul de convingeri pe care îl au oamenii cu privire la capacităţile lor de a produce în condiţii
de performanţă influenţă asupra evenimentelor şi situaţiilor pe care le gestionează în viaţă (Bandura,
1994)
Astfel, persoanele care au o eficacitate autopercepută ridicată se angajează să rezolve sarcini
cu un înalt grad de dificultate, își susţin şi îşi dozează în mod optim efortul pentru a-şi atinge obiectivele
fixate, consideră că pot controla toate provocările cu care se confruntă, iar dacă experimentează un
eşec îşi recuperează repede sentimentul şi convingerea de eficacitate.
Pe de altă parte, persoanele cu o eficacitate autopercepută scăzută evită să se angajeze în sarcini cu
un înalt grad de dificultate. Ele consideră că acestea sunt peste capacităţile lor de a le rezolva. Îşi pierd
rapid încrederea în abilităţile personale şi rămân concentrate pe experienţa eşecului şi pe rezultatele
negative (Bandura, 1995).
Relaţia dintre convingerile oamenilor cu privire la capacitatea lor de a realiza performanţă, respectiv
dintre eficacitatea lor autopercepută şi experienţa eşecului şi a rezultatelor negative, în diferite arii de
interes pentru ei în viaţă, conduce în mod frecvent la distres. Distresul conduce însă mai departe, la
diferite afecţiuni psihologice şi psihosomatice.
În consecinţă, cercetările experimentale relevă o serie de corelaţii între eficacitatea
autopercepută scăzută şi diferite afecţiuni psihologice sau somatice. Însăşi Bandura afirma că
persoanele cu eficacitate autopercepută scăzută au de asemenea o autoevaluare scăzută care poate
conduce la depresie (Bandura, 1997).
Cercetări făcute pe pacienţi cu cancer care au obţinut şi scoruri mari la depresie au arătat că aceştia au
fost evaluaţi de asemenea cu eficacitatea autopercepută scăzută (Mystakidou & Co., 2010). Studiile
întreprinse de David J. Moore şi David R. Williams (2011) pe subiecţi obezi cu un control scăzut al
impulsului de a mânca necontrolat au arătat că şi în această situaţie există o corelaţie între distress şi
eficienţa autopercepută scăzută.
Totodată măsuratorile făcute în domeniul psihologiei sănătăţii de Schwarzer, R., & Jerusalem (1995)
prin utilizarea Generalized Self-Efficacy Scale au arătat că există o relaţie între distress şi eficienţa
autopercepută slabă.

Eficacitatea intelectuală autopercepută

Persoanele cu eficacitate intelectuală autopercepută ridicată au convingerea că pot găsi mereu o solu ție
de rezolvare a unei probleme indiferent de gradul de dificultate al acesteia. Cred că pot elabora cu mai
mare ușurință decât alții soluții la probleme și în mod sigur mult mai bine decât ace știa și mult mai
repede. Identifică mereu modalități de rezolvare a unei situa ții dificile. Uneori î și pot confec ționa lucrurile
de care au nevoie. Sunt aprecia ți pentru că sunt creativi, descurcăre ți, cul ți și pentru că îi sprijină pe
ceilalți în găsirea de soluții adecvate la problemele cu care ace știa se confruntă.
Persoanele cu eficacitate autoeprcepută scăzută au o încredere redusă în capacitatea lor
intelectuală. Atunci când trebuie să rezolve o problemă preferă să apeleze la altcineva pentru a găsi o
soluție adecvată. Aceștia tind să amâne rezolvarea de sarcini și în general apreciază gradul de
dificultate al acestora ca fiind mai mare decât este în mod real. Nivelul lor de cultură este scăzut și în
general sunt percepuți ca fiind neajutora ți.

Eficacitatea profesională autopercepută

Persoanele cu eficacitate profesională autopercepută ridicată au convingerea că sunt foarte bine
pregătite din punct de vedere al activită ții de muncă și că nivelul de cuno știn țe și abilită ți pe care îl de țin
le îndreptățește să aspire la o evidentă recunoa ștere profesională. Acest lucru este confirmat de faptul
că în foarte multe situații colegii apelează la ele pentru sprijin profesional sau școlar. De asemenea,
oferirea de ajutor colegilor le confirmă faptul că ar putea să și coordoneze aceste grupuri de colegi, ele
considerându-se mai bine pregătite decât majoritatea. Aspiră la func ții de conducere și cred că merită o
carieră profesională de succes.
Persoanele cu eficacitate profesională autpercepută scăzută, sunt mereu dominate de un
sentiment de inferioritate în ce prive ște competen ța profesională, ele fiind mereu în situa ția de a avea în
activitatea lor, confirmarea altor colegi cu o eficacitate profesională autopercepută mai înaltă. Aceste
persoane cred că ar avea dificultăți în a- și găsi un loc de muncă dacă ar fi puse în această situa ție. Nu
doresc și nu cred că sunt capabile să acceadă la func ții de conducere înalte. Ele nu cred că ar putea să
se descurce într-o activitate de coordonare profesională.

Eficacitatea educaţională autopercepută

Persoanele cu eficacitate educațională autopercepută ridicată sunt satisfăcute de parcursul lor
școlar, de notele obținute, de studiile finalizate și consideră că toate acestea au fost realizate în termeni
de performanță. Acestea sunt siguri că au ob ținut întotdeauna aprecierea profesorilor mai mult decât al ți
colegi și că au fost mereu poziționa ți în topul clasei sau al anului de studiu. Sunt de asemenea
satisfăcute de nivelul cunoștințelor asimilate pe parcursul școlii. Ele consideră că performan ța școlară
depinde strict de efortul personal depus în sarcină.
Persoanele cu eficacitate educațională autopercepută scăzută nu sunt satisfăcute de nivelul
studiilor atins, nici de notele obținute pe parcursul lor școlar. Ele consideră că nu erau printre elevii sau
studenții preferați ai profesorilor și că evident nu erau în topul pozitiv al clasei. Acestea cred de cele mai
multe ori că nu sunt singurii responsabili pentru parcursul lor școlar nesatisfăcător.

Eficacitatea socială autopercepută

Persoanele cu eficacitate socială autopercepută mare sunt apreciate ca fiind o sursă de suport
și sprijin pentru semenii lor. Sugestiile făcute de acestea sunt mereu urmate de cei din jur. Acestea sunt
satisfăcute de poziția lor socială și sunt bine integra țe într-un sistem de rela ții sociale. Ei sunt convin și
că au în sfera lor socială suficien ți oameni importan ți la care pot să apeleze la nevoie. Pentru acest fapt
sunt apreciați de către oamenii din jurul lor. Această categorie de persoane stabile ște cu u șurin ță
contacte sociale și este mulțumită de prietenii pe care și-i face. Consideră că depinde doar de ele ca
oamenii să îi placă.
Persoanele cu eficacitate autopercepută scăzută stabilesc cu dificultate contacte sociale, au
prieteni puțini și cred că nu depinde doar de ele ca să fie placute în societate. Acestea sunt rareori
căutate pentru sprijin și suport și foarte rar sfaturilor lor sunt urmate. Ele sunt pu țin satisfăcute de pozi ția
socială pe care o au și totodată apreciază că au foarte pu ține rela ții importante din punct de vedere
social.

Eficacitatea familială autopercepută

Persoanele cu eficacitate familială autopercepută ridicată apreciază că sunt un suport real
pentru familia lor. Ele sunt acei membri din familie cărora li se cer sfaturi, care sunt implica ți în luarea
deciziilor importante și care, de cele mai multe ori rezolvă problemele importante ale familiei. În familie
sunt văzute ca un model de succes și conduită, fapt pentru care sunt apreciate și valorizate de către
ceilalți membri ai familiei. Persoanele cu eficacitate familială autopercepută ridicată sunt sus ținute moral
de către membrii familiei în tot ceea ce fac. Acestea consideră că depinde doar de ele să câştige
aprecierea şi suportul familiei.
Persoanele cu eficacitate familială autopercepută scăzută sunt dependente de familie în tot ce
fac. Sunt dependente de sfaturile familiei și de capacitatea acesteia de a le rezolva problemele cu care
se confruntă. Deciziile lor sunt mereu contestate în mediul de familie. Lor li se sugerează întotdeauna
un alt membru al familiei ca model de urmat sub aspectul conduitei și al succesului. De cele mai multe
ori, în ceea ce privește aprecierea familiei fac atribuiri negative interne și stabile.
 Eficacitatea stării de sănătate autopercepută
Persoanele cu o eficacitate a stării de sănătate autopercepută ridicată, consideră că starea lor de
sănătate depinde doar de câtă grijă au acestea de ele și de stilul de via ță sănătos abordat. De cele mai
multe ori, aceste persoane, au un program de exerci ții fizice, de recuperare (odihnă) și de alimenta ție
sănătoasă. Ele nu văd sau nu anticipează în prezent nici un pericol cu privire la sănătate. Se simt tonice
și joviale.
Persoanele cu o eficacitate a stării de sănătate autopercepute scăzute, consideră că starea lor
de sănătate nu depinde de efortul personal întotdeauna. Ele au un tonus scăzut, un nivel ridicat de
anxietate și se tem că într-o zi ar putea să se îmbolnavească grav sau că au mo ștenit o boală sau o
vulnerabilitate genetică. Cred că ar trebui să fie consultate de un doctor sau un psiholog și probabil să
urmeze un tratament.

Eficacitatea morală autopercepută

Persoanele cu eficacitate morală autopercepută ridicată au sistemul atitudinal cu obiect în rela țiile
sociale astfel structurat, încât acestea sunt mereu preocupate de efectul ac țiunilor lor asupra semenilor.
Sunt preocupate ca acțiunile lor să nu îi rănească, să nu constituie o dezamăgire pentru ceilal ți, să nu le
prejudicieze în vreun fel. Se simt responsabile de orice sarcină asumată, iar atunci când nu reu șesc să
o finalizaze tind să se culpabilizeze. Acestea sunt extrem de exigente cu ele însăle din punct de vedere
moral, iar atunci când constată că nu sunt la înal țimea propriilor asteptări se simt vinovate, sentiment de
care încearcă să scape dar nu cu prea mare succes. Ele sunt orientate spre normă, nu spre
oportunitatea situației sau spre autoritate, normă pe care o vor respecta indiferent dacă sunt sau nu
consecinţe.
Persoanele cu eficacitate morală autopercepută scăzută sunt prea pu țin interesate de
consecințele acțiunilor lor asupra mediului rela țional, social în general sau asupra principiilor morale în
sine. Când nu reușesc să finalizeze o sarcină fac atribuiri externe, considerând că diferi ți al ți factori din
exterior sunt responsabili de eşec, spre deosebire de persoanele cu eficacitate morală autopercepută
ridicată care tind mereu să facă atribuiri cauzale interne în e șec. Acestea tind să fie orientate spre
autoritate și oportunitate şi nu spre normă, iar dacă pot într-un anume mod să controleze consecin țele,
atunci încălcarea normei nu constituie o problemă de ordin moral.

Eficacitatea religioasă autopercepută

Persoanele cu eficacitate religioasă autopercepută ridicată se consideră persoane credincioase,
care susțin că există o entitate care transcende lumea materială, care are caracter subiectiv și personal
și cu care indivizii umani pot stabili o rela ție. Astfel, ele cred că această entitate îi poate proteja și îi
poate ajuta să își atingă obiectivele. Aceste persoane cred că există o răsplată morală pentru atitudinile
pe care le au oamenii în timpul existen ței lor iar ulterior în func ție de răsplată, acestea vor ajunge fie în
rai, fie în iad.
Persoanele cu eficacitate religioasă autopercepută scăzută nu au credin ța că există o entitate
care transcende dimensiunea materială a existen ței și oricum, dacă ar exista această realitate pu țin
probabil că se poate stabili o relație eficace cu aceasta. Ele consideră că resursele cognitive personale
sunt mult mai importante pentru succes decât credin ța și de asemenea, apreciază că nu există o
răsplată morală pentru fapte şi atitudini.

Eficacitatea erotică autopercepută

Persoanele cu eficacitate erotică autopercepută mare sunt identificate ca având o prezen ță
caracterizată de un tonus psihoafectiv ridicat, sunt agreabile și plăcute în comunicare. Sunt percepute
astfel mai ales de către persoanele de sex opus. Au sim țul umorului și sunt spontane și amuzante. Au
de asemenea, capacitatea de a câ știga încrederea celorlal ți și a partenerilor lor astfel încât ace știa să le
împartășească cele mai intime confidențe. Aceste persoane au încredere că ar putea oricând să î și
găsească un partener și să păstreze o rela ție pe termen lung. Sunt dezinhiba ți și fără re țineri în rela țiile
intime.
Persoanele cu eficacitate erotică autopercepută scăzută sunt identificate ca având un tonus
psihoafectiv scăzut, sunt puțin agreabile social și nu stârnesc interesul sexului opus. În rela ția cu
partenerul tind să fie taciturne şi foarte pu țin deschise spre comunicare. Sunt rar o sursă de amuzament
şi binedispunere. Tind să fie inhibate, nefavorizând astfel, confiden țe profunde din partea partenerului.
Uneori sunt caracterizați de rigiditate și iner ție, fapt pentru care, creativitatea, nu este punctul lor forte
într-o relație intimă. Când sunt neangaja ți într-o rela ție, ace știa nu au prea mare încredere că î și vor
găsi foarte uspr un partener și nici că vor reu și să îl pastreze pe termen lung. În general nu se consideră
o prezență agreabilă în relațiile sociale și acest fapt este adevărat mai ales pentru persoanele de sex
opus.

Eficacitatea standardului de viață autoperceput

Persoanele cu un standard de viață autoperceput ridicat sunt satisfăcute de posibilită țile
materiale și financiare pe care le au, de puterea de cumpărare pe care o au și de independen ța
financiară pe care o au. Dețin o locuin ță proprie și cel pu țin un mijloc de transport. Ele î și pot permite să
își optimizeze garderoba oricând consideră oportun. Fac excursii și merg în vacan ță cu familia sau cu
prietenii atunci când doresc. În general, apreciază că î și permit să achizi ționeze lucrurile pe care le
doresc. Aceste persoane consideră că depinde numai de ele să î și optimizeze standardul de via ță.
Persoanele cu un standard de eficacitate autoperceput scăzut, au un nivel de securitate
materială scăzută, de cele mai multe ori nu de țin o locui ță sau nu de țin un mijloc de transport propriu.
Acestea sunt nemulțumite de garderoba pe care o de țin și de faptul că de cele mai multe ori nu î și
permit să își cumpere ceea ce își doresc. Ele nu î și permit să meargă cu familia sau cu prietenii în
vacanță întotdeauna când ar dori acest lucru. Persoanele cu un standard autoperceput scăzut
consideră că nu depinde numai de ele ca să î ți optimizeze standardul de via ță.