Procedee de prelucrare prin așchiere a suprafețelor plane

1. Suprafețele plane
Suprafeţele plane –sunt unele dintre cele mai răspândite suprafeţe care intră în componenţa pieselor.
În construcţia de maşini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafeţe plane, cum ar fi, de
exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele maşinilor-unelte etc. Unele dintre aceste suprafeţe ale pieselor
îndeplinesc funcţii de bază, fiind prevăzute cu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
 2. Procedee de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor plane

1.Frezarea suprafeţelor plane este un procedeu de largă utilizare şi poartă un caracter universal , şi poate fi folosit la
fabricaţia de masă şi de serie precum şi la producţie de unicat.
Frezarea-este procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane,
cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze
si respectiv la masini de frezat.
Miscarea principala este asigurată de sculă, iar miscarea de avans de
catrepiesa de prelucrat.
.Suprafeţele plane se pot freza cu ajutorul frezelor cilindro-frontale, frezelor cilindrice elicoidale, frezelor-disc şi frezelor
cilindro-frontale cu coadă (freze-deget).
Alegerea metodei de frezare, a sculei aşchietoareşi a maşinii-unelte este determinată de dimensiunile şipoziţia
reciprocă a suprafeţelor de prelucrat, precum şi de poziţiasuprafeţelor de aşezare a pieselor de prelucrat.
În rezultatul operaţiei de frezare a suprafeţelor plane cu freză cilindrică se poate obţine o rugozitate Ra – 6,3-25μm iar
treptele de precizie IT 4-5, precizia formei şipoziţiei fiind bună. Iar la frezarea suprafeţelor plane cu freză frontală se poate
obţine o rugozitate Ra – 3,2-25μm pînă la 0,8μm la finisare iar treptele de precizie IT3-4, precizia formei şipoziţiei fiind bună.
2.Rabotareaeste procesul de prelucrare prin aşchiere a suprafetelor cu scule aşchietoare de tipul cuţitelor pe masini-
unelte numite masini de rabotat.
În general prin rabotare se prelucreazasuprefeţe plane precum si
diferite forme de canale
La masinile de rabotat miscarea principala de achiere este o miscare
rectilinie alternativa formata din doua curse. Cursa activa in care se efectuiaza
preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa in gol in care cutitul revine la pozitiainitiala.
În functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de raboteze:
1. Masini de rabotat transversal – Şepinguri-miscarea principala de aschiere este executata de scula in timpul cursei
active;
 2. Masini de rabatat longitudinale – Raboteze- miscarea principala de aschiere este efectuata
de piesa de prelucrat care se deplaseazaimpreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans
este executata de cutit.
În rezultatul operaţiei de rabotare a suprafeţelor plane se poate obţine o rugozitate Ra – 3,2-25μm
iar treptele de precizie ISO 5-6, precizia formei şipoziţiei fiind satisfăcătoare.
3. Mortezarea este procesul de prelucrare prin aşchiere la care mişcarea principala de
aşchiere rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de piesa de
prelucrat (rectilinie sau de rotatie).Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de pana in
butucul rotilordintate.În rezultatul operaţiei de mortezare a suprafeţelor plane se poate obţine o rugozitate Ra – 3,2-25μm iar
treptele de precizie ISO 5-6, precizia formei şipoziţiei fiind bună.
4. Broşarea- este procedeul de prelucrare prin aşchiere cu ajutorul sculelor
denumite broşe. Prin broşare se asigură o precizie dimensională ridicată,calitate
superioară a suprafeţeişi productivitate ridicată. Broşa este o sculă
complicată,costisitoare la careînălţimea fiecărui dinte este mai mare decît a celui
precedent. În rezultatul operaţiei de broşare a suprafeţelor plane se poate obţine o rugozitate Ra – 0,2-1,6 μm iar treptele de
precizie ISO 2-3, precizia formei şipoziţiei fiind foarte bună.
5. Strunjirea suprafeţelor plane se aplică la prelucrarea suprafeţelor frontale ale pieselor de
revoluţie, pe strunguri universale, revolver, automate, precum şi la prelucrarea suprafeţelor plane la
piese grele, pe strung carusel.
Strunjirea suprafeţelor plane se execută în aceeaşiaşezare cu prelucrarea unor suprafeţe
cilindrice exterioare sau interioare, pentru a asigura perpendicularitatea suprafeţelor. Piesa de
prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul executa miscarea de avans.
În rezultatul operaţiei de strunjire a suprafeţelor plane se poate obţine o rugozitate Ra – 3,2-25 μm iar
treptele de precizie ISO 5-7, precizia formei şipoziţiei fiind bună.
6. Operaţia de rectificare a suprafeţelor plane se aplică acelor suprafeţe a căror precizie de prelucrare şi calitate de
 suprafaţă nu pot fi asigurate prin frezare sau rabotare. Rectificarea se utilizează, de asemenea, pentru curăţirea
suprafeţelor plane la semifabricate turnate, care au o crustă superficială dură înlocuind
frezarea sau rabotarea. Această rectificare directă, fără o prelucrare prealabilă, se aplică, de
exemplu, la batiuri turnate de maşini-unelte.
Ca metode de rectificare plană se deosebesc:
1. rectificarea cu periferia discului abraziv;
2. rectificarea cu partea frontală a discului abraziv.
În rezultatul operaţiei de rectificare a suprafeţelor plane cu pereferia discului abraziv se
poate obţine o rugozitate Ra – 0,8-12,5μm iar treptele de precizie ISO 1-2, precizia formei şipoziţiei fiind bună. Iar
larectificareasuprafeţelor plane cu partea frontală a pietrei se poate obţine o rugozitate Ra – 0,8-12,5μm iar treptele de
precizie ISO 2-3 precizia formei şipoziţiei fiind foarte bună.
4. Lepuirea suprafeţelor plane exterioare sau interioare se executăcu ajutorul unor
pulberi abrazive fine, interpuse liber între suprafaţa de lepuit şi scula de lepuit. Pentru
asigurarea preciziei şicalităţii prescrise se recomandă ca operaţia anterioară să fie
rectificarea de finisare. Lepuirea suprafeţelor plane se poate executa manual sau mecanic.
În rezultatul operaţiei de lepuire a suprafeţelor plane se poate obţine o rugozitate
Ra – 0,1-0,8 μm iar treptele de precizie ISO 1-2, precizia formei şipoziţiei fiind bună
5. Vibronetezirea sau superfinisareaeste un procedeu tehnologic de netezire în scopul obţinerii unor
suprafeţe cu netezime foarte mare. Sculele folosite sunt bare abrazive care execută
mişcări rectilinii-alternative rapide cu fregvenţă mare(800-2000curse duble pe minut)şi
amplitudine mică(2-6mm)concomitent cu mişcări de avansastfelîncît să acopere întreaga
suprafaţă prelucrată. În rezultatul operaţiei de vibronetezire a suprafeţelor plane se

poate obţine o rugozitate Ra – 0, 05-0,8 μm iar treptele de precizie ISO 1-2, precizia formei
şipoziţiei fiind bună.