Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Piesă
Sculă
O A
d s
Cele două dimensiuni limită definesc toleranţa admisă pentru prelucrarea diametrului d:
Td = dmax – d min = 0, 04 mm. (1.3)
Toleranţă defineşte măsura în care se poate greşi la prelucrare, admiţând ideea că în tehnică
nimic nu poate fi realizat exact.
Pentru fiecare selecţie s-au calculat media (x med) şi abaterea medie pătratică (σ), apoi
fiind calculate media totală (media mediilor selecţiilor) şi abaterea medie pătratică totală. De
Pentru ca procesul să fie fiabil, în înţelesul definiţiei prezentate mai înainte, acesta ar trebui să
conducă la obţinerea de piese conforme. Pentru aceasta, valorile măsurate ar trebui - în primul
rând - să se grupeze la mijlocul toleranţei piesei. În al doilea rând, ar trebui ca împrăştierea
dimensiunilor măsurate să nu depăşească toleranţa piesei.
Matematic, acestea se pot exprima astfel:
x med = d med = TC, (1.4)
6 σ Td , (1.5)
în care: d med - reprezintă diametrul mediu, care este amplasat la mijlocul toleranţei piesei şi
are valoarea:
d med = TC = (d max + d min) / 2 = 2,98 mm . (1.6)
Condiţiile (1.4) şi (1.5) trebuie îndeplinite simultan pentru ca procesul să producă piese
conforme (bineînţeles în privinţa diametrului strunjit, luat în discuţie). Condiţia (1.4) exprimă
faptul că procesul trebuie să fie centrat (valoarea diametrului mediu al pieselor produse să
se suprapună cu diametrul mediu), iar condiţia (1.5) arată că procesul trebuie să fie precis
(împrăştierea trebuie să acopere cel mult toleranţa prescrisă). Dacă ambele condiţii sunt
respectate atunci toate piesele produse vor fi conforme şi procesul este fiabil.
Se observă că, în acest caz, fracţiunea de defective ps reprezintă rebuturile remaniabile iar
fracţiunea de defective pi reprezintă rebuturile definitive. Rebuturile remaniabile mai pot fi
aduse în limitele toleranţei prescrise (de exemplu prin rectificare pe o maşină de rectificat
rotund fără centre) însă aceasta presupune costuri suplimentare.
Lipsa de centrare se datorează reglajului incorect la cotă, respectiv operatorului uman care
nu a reglat corect distanţa OA (vezi fig.1.1). Această lipsă de centrare trebuie analizată în
detaliu. Ar putea fi o neglijenţă de reglaj sau poate fi cauzată de alt motiv. De exemplu, dacă
reglarea la cotă se face după piesă etalon şi aceasta a fost dimensionată sau executată incorect
atunci reglarea va fi eronată chiar dacă procedura de reglare este realizată corect de operator.
Oricum ar fi, eroarea de reglaj este produsă de factorul uman şi poate fi redusă la minimum, în
caz ideal fiind nulă.
Împrăştierea prea mare a valorilor diametrelor prelucrate se datorează unor factori multiplii
care ţin de toate elementele sistemului tehnologic şi de condiţiile de mediu în care are loc
prelucrarea. Elementul determinant este totuşi utilajul folosit la prelucrare. În cazul studiat se
vede că utilajul folosit, notat U1, duce la o împrăştiere prea mare a diametrelor pieselor
prelucrate. În mod cert cu acest utilaj este imposibil să se obţină precizia cerută prelucrării,
aşa cum rezultă din relaţia (1.8). Este imperios necesar să se transfere procesul de prelucrare
pe un alt utilaj, U2, care să aibă o împrăştiere a valorilor diametrelor prelucrate cel mult
egală cu toleranţa prescrisă (0,04 mm în cazul de faţă).
c) Aplicaţii practice
A1.1
1) Se consideră procesul de dozare a unui aliment pentru care se doreşte ambalarea în pungi
care să conţină cantitatea de 1kg 50 g. Se consideră efectuarea unor cântăririi care se fac
după acelaşi demers ca cel prezentat la pct. b), respectiv se realizează 6 selecţii a câte 5
pungi, care se cântăresc.
2) Alcătuiţi un tabel (asemănător tab. 1.1), în care cuprindeţi valori ipotetice pentru pungile
cântărite.
3) Analizaţi procesul de dozare aşa cum s-a procedat la pct. b) - fără să calculaţi procentul de
defective, chiar dacă procesul nu este fiabil. Comentaţi rezultatele obţinute.
A1.3
Se consideră un proces de debitare a unui laminat la lungimea de 1000±2mm. Analizându-se
procesul, s-a determinat că lungimea medie a pieselor debitate este de 999,8mm şi abaterea
medie pătratică a lungimilor obținute este σ=0,33m. Analizaţi fiabilitatea procesului.
A1.4
Se consideră un proces de găurire a unei piese la diametrul de Ø 10±0,2mm. Analizându-se
procesul, s-a determinat că diametrul mediu al găurilor este de Ø 10,01mm şi abaterea medie
pătratică a diametrelor obținute este σ=0,03mm. Analizaţi fiabilitatea procesului.
A1.5
Se consideră un proces de găurire a unei piese la diametrul de Ø 10±0,15mm. Analizându-se
procesul, s-a determinat că diametrul mediu al găurilor este de Ø 9,91mm şi abaterea medie
pătratică a diametrelor obținute este σ=0,025mm. Analizaţi fiabilitatea procesului.
A1.6
Se consideră un proces de rectificare a unei piese la diametrul de Ø 30±0,075mm.
Analizându-se procesul, s-a determinat că diametrul mediu obținut este de Ø 29,997mm şi
abaterea medie pătratică a diametrelor obținute este σ=0,004mm. Analizaţi fiabilitatea
procesului.
A1.7
Se consideră un proces de rectificare a unei piese la diametrul de Ø 30±0,05mm.
Analizându-se procesul, s-a determinat că diametrul mediu obținut este de Ø 29,993mm şi
abaterea medie pătratică a diametrelor obținute este σ=0,003mm. Analizaţi fiabilitatea
procesului.