Referat

“ Tratarea bolilor cardiace cu ajutorul

exercitiilor fizice “

Elaborat : Rusu Augustin

Profesor : Morari Alexandru
Introducere

Inca de pe vremea lui Hipocrate se stie ca exercitiul fizic - miscarea - reprezinta

o arma de prevenire a multor boli, pe cand lipsa de miscare - sedentarismul - este o
"poarta" deschisa pentru aparitia acestora. Dintre toate afectiunile - cel mai mult
beneficiaza de pe urma actiunii profilactice a practicarii exercitiilor fizice - bolile de
inima si ale vaselor sanguine.

Studii medicale au concluzionat ca cei care fac exercitii fizice moderate cam 20 de
minute zilnic au, fata de sedentari, un risc al decesului cardiovascular redus cu 30%.
Pacientii care au fost diagnosticati cu afectiuni cardiovasculare sau cu predispozitie de
acest gen, din dorinta de a se proteja cat mai mult, au tendinta de a face putina
miscare, de a se odihni cat mai mult si devin asadar in scurt timp sedentari. Este
adevarat ca la o varsta ceva mai inaintata sunt contraindicate exercitiile de viteza sau
forta, exercitii dure cu pozitia capului in jos, sau orice alte sporturi care intensifica
prea mult activitatea cardiovasculara si prezinta risc. Dar lipsa exercitiului fizic este
aproape la fel de periculoasa.

Mersul, alergarile usoare, exercitiile de respiratie, de relaxare musculara si nervoasa

sunt excelente pentru a intretine in limite normale functionale intregul organism.
Astfel de activitati zilnice, nu mai mult de 15-20 de minute odata, inseamna aproape
medicamentul ideal pentru pacienti. Este extrem de importanta respiratia si starea de
relaxare in timpul si dupa fiecare sedinta, mentinerea pulsului la 100-110 batai pe
minut si mai ales oprirea in cazul in care se constata cel mai mic disconfort.
Rezultatul va fi imbunatatirea calitatii vietii si o stare de spirit excelenta la orice
varsta.

2
Beneficii

Cum preintampina miscarea producerea bolilor cardiovasculare?

Studii desfasurate in ultimii 40 de ani au stabilit mecanismele stiintifice prin care

exercitiile fizice intervin in prevenirea afectiunilor inimii si ale vaselor sanguine si au
confirmat practica milenara a medicinii. Astfel:

• exercitiile fizice regulate de tip aerob (adica acelea care cresc semnificativ ritmul
batailor inimii si frecventa respiratiei) reduc riscul bolilor de inima prin cresterea
capacitatii functionale a cordului si anume:
- scazand nevoile in oxigen ale muschiului cardiac;
- crescand tonusul acestui muschi;
- stimuland circulatia generala a sangelui, inclusiv a inimii, prin cresterea tonusului si
al altor muschi.

• exercitiile fizice de tip aerob duc la scaderea colesterolului, a trigliceridelor si a

lipoproteinelor de joasa densitate (LDL), crescand in schimb lipoproteinele “bune” de
densitate inalta (LDH). Acest lucru previne formarea in interiorul arterelor a placilor
de aterom si implicit riscul de ingustare si astupare a acestora. Se preintampina astfel:
- aparitia arteritelor la nivelul circulatiei sanguine generale;
- insuficienta coronara cronica, crizele de angina pectorala si infarctul miocardic -
boli ale arterelor coronare; 
- accidentele vasculare acute de tip hemoragie cerebrala cu paralizia a jumatate din
corp si pericol consecutiv si de moarte localizat la nivelul arterelor cerebrale.

• exercitiile fizice previn totodata hipertensiunea arteriala si complicatiile ei (scleroza

renala cu uremie consecutiva si accidentele vasculare cerebrale) prin scaderea riscului
de dezvoltare a placilor de aterom si a sclerozei peretilor vasculari, cat si prin
tonifierea musculaturii acestor pereti.

• exercitiile fizice impiedica instalarea diabetului prin reglarea metabolismului celular

al insulinei.

3
Efectele exercițiului fizic asupra inimii
Sedentarismul sau inactivitatea fizică reprezintă unul din factorii majori de risc
pentru apariția bolilor de inimă.
Orice tip de exercițiu fizic are efecte benefice în reducerea riscului cardiovascular, înainte
ca efectul antrenamentului să fie vizibil.
Pentru menținerea sănătății cardiovasculare, un adult ar trebui să efectueze între
2,5  - 5 ore de activitate fizică medie sau 1 - 2,5 ore de activitate fizică intensă pe
săptămână. Se recomandă ca exercițiul fizic să fie efectuat în mai multe reprize distribuite
pe parcursul săptămânii, iar acestea să nu aibă o durată mai mică de 10 minute.

Pacienții care au suferit un infarct miocardic, o angioplastie sau un by-pass, au

angină pectorală sau insuficiență cardiacă sunt de asemenea încurajați să fie activi de
minimum 3 ori/săptămână, câte 30 de minute, optând pentru exercițiu fizic aerobic
individualizat (ușor, mediu sau intens, în funcție de risc), după ce au fost evaluați în
prealabil de către cardiolog.
Efectele exercițiului fizic asupra inimii și sistemului circulator sunt multiple:
reducerea nivelului colesterolului și a trigliceridelor, creșterea sensibilității la insulină,
asociată cu scăderea glicemiei, reducerea nivelului factorilor inflamatori cu efect nociv
asupra arterelor și a riscului de evenimente trombotice, control optim al tensiunii arteriale și
al greutății.
Persoanele care sunt active fizic prezintă un risc cu 45% mai scăzut de a face
cardiopatie ischemică, prin comparație cu cele sedentare; cu cât intensitatea și frecvența
efortului sunt mai semnificative, cu atât efectul protectiv mai evident.
De asemenea, riscul de hipertensiune este cu 35% mai redus la persoanele active, care
practică frecvent o formă de activitate fizică.
Unele studii indică faptul că aproximativ 50% dintre pacienții cu hipertensiune
arterială ușoară care au efectuat exercițiu fizic moderat (jogging, 4km/zi) au avut un control
al tensiunii arteriale în absența medicației, rezultate asemănătoare cu pacienții care au
urmat un tratament medicamentos.

Este recomandat ca pacienții cu valori mari ale tensiunii arteriale să se adreseze

medicului cardiolog înaintea începerii programului de exerciții fizice, deoarece controlul
optim prin tratament al valorilor tensionale este deosebit de important.

Deși activitatea fizică a fost descurajată până nu demult în cazul pacienților cu

insuficiență cardiacă, actualmente, pe baza unei evaluări a stadiului și clasei insuficienței
cardiace, exercițiul fizic s-a dovedit a fi util în evoluția favorabilă.

De asemenea, s-a dovedit că activitatea fizică scade riscul de accident vascular

cerebral (AVC). Persoanele care au suferit deja un AVC trebuie încurajate să înceapă un
program de exercițiu fizic, sub supraveghere medicală.
În cazul unui procent redus de pacienți, efortul fizic intens poate fi urmat de un atac
de cord sau de moarte subită. Din acest motiv, trebuie identificați pacienții cu risc înalt: cei
care au suferit un infarct miocardic acut sau un AVC cu minimum 6 luni în urmă,
persoanele cu hipertensiune arterială necontrolată, diabet zaharat dezechilibrat,

4
insuficiență cardiacă clasa III-IV, angină pectorală instabilă, stenoză aortică severă,
anevrism de aortă.
Consumul de steroizi anabolizanți, asociat uneori exercițiului fizic, a fost de
asemenea asociat cu moarte subită, atac de cord și atac vascular cerebral.

Studiile arată că peste 40% din cazurile de moarte subită în timpul sau imediat după
exercițiu fizic, la persoanele sub 40 de ani, au fost precedate (uneori repetat și cu mult timp
înainte) de manifestări precum: durere în piept, dificultate accentuată la respirație, puls
neregulat sau rapid - simptome de alarmă ignorate însă de pacient.

Pe lângă beneficiile evidente ale activității fizice în prevenția și ameliorarea bolilor

cardiovasculare, să nu uităm de celelalte avantaje asociate: ne dă mai multă energie, ne
ajută să ne relaxăm, să ne eliberăm de stres și să dormim mai bine, ne crește încrederea
în sine și, de ce nu, reprezintă o bună modalitate de a ne bucura și petrece un timp plăcut
alături de prieteni sau familie.
 

Exerciţii recomandate pentru o inimă veşnic

tânără
Nu trebuie să practicaţi până la epuizare exerciţii fizice pentru a vă menţine
starea de sănătate, ba din contră este indicat să faceţi mişcare moderată deoarece
aceasta vă poate reduce semnificativ riscul de a face boli de inimă şi afecţiuni cronice,
dar vă poate îmbunătăţi şi capacitatea de rezistenţă, musculatura şi flexibilitatea.
Orice tip de activitate fizică este benefică pentru sănătate, însă există anumite
exerciţii special concepute pentru ca inima ta să nu sufere niciodată.
nainte de a afla care sunt cele mai indicate exerciţii pentru inimă, trebuie să ştii
de câtă mişcare ai nevoie. Experţii recomandă efectuarea a 75-150 de minute de
aerobic pe săptămână. Acesta nu trebuie făcut neapărat la sala de sport, ci poate fi
integrat în activităţile zilnice, cum ar fi plimbările în parc (22 de minute pe zi) sau
alergările în ritm alert (15 minute pe zi).

5
4 exerciţii pentru o inimă sănătoasă:

Mersul pe jos
Corpul uman este în aşa fel conceput încât să meargă pe jos...cât mai mult. Uită
de maşina persoanlă care să te lase în parcarea de la locul de muncă şi alege
mijloacele de transport în comun, din care să cobori cu 2-3 staţii înainte şi să o iei pe
jos până la muncă. Nu uita să porţi încălţăminte comodă!

Alergarea
Este într-adevăr mai solicitantă decât mersul pe jos, însă şi rezultatele sunt mai
vizibile. Caloriile sunt arse cu rapiditate, depunerile de colesterol sunt prevenite iar
fluxul sangvin creşte, reducând riscul de boli cardiace. Poţi începe cu alergări uşoare
de 1-2 minute la 5 minute de mers lejer şi măreşte durata acestora progresiv astfel
încât să nu ţi se pară epuizant şi să dai bir cu fugiţii pe cancapeau confortabilă.

Înotul
Deşi pisicina nu pare a fi locul ideal în care să faci mişcare, ci mai degrabă să
leneveşti la soare, îţi recomandăm să înoţi pentru că acest tip de activitate
normalizează ritmul cardiac iar mişcările în apă îţi oferă rezistenţă musculară şi un
tonus de invidiat. De asemenea, înotul este alternativa ideală dacă ai probleme cu
încheieturile, caz în care nu sunt recomandate mersul pe jos sau alergatul.

Mers pe bicicletă
Inima ta îţi va fi veşnic recunoascătoare dacă în loc de maşina personală vei
alege bicicleta pentru a te deplasa la serviciu. În plus, te ajută şi dacă ai probleme cu
tonusul muscular sau probleme cu kilogramele în plus.

6
Exerciţiile fizice în exces fac rău inimii

Efortul fizic extrem, precum cel depus în cadrul maratoanelor sau triatloanelor,
poate deteriora permanent inima, cauzând anomalii ale ritmului cardiac, avertizează
cercetătorii.
Noi dovezi vin să demonstreze că programele intensive de antrenament fizic şi
concursurile de anduranţă pot dăuna sănătăţii inimii. Specialiştii spun că pentru a
proteja inima, trebuie să facem maximum o oră de exerciţii fizice pe zi.
Exerciţiile zilnice pot fi extrem de eficiente pentru prevenirea şi tratarea multor
boli, printre care şi cele cardiovasculare. Cu toate acestea, este bine să existe o limită
superioară de o oră pe zi pentru a preveni efectele adverse, precum traumele musculo-
scheletice şi stresul cardiovascular.
Dr. James O'Keefe şi colegii săi au analizat mai multe studii care urmăreau
mecanismele, fiziopatologia şi manifestările clinice are leziunilor cardiovasculare
produse de excesul exerciţiilor fizice. Conform opiniei lor, formele extreme de sport
de anduranţă pot duce la schimbări cardiovasculare structurale şi tranzitorii şi la
creşteri ale nivelulrilor biomarkerilor cardiaci, procese care, de cele mai multe ori,
revin la normal într-o săptămână.
Cu toate acestea, la unii indivizi, care fac antrenamente excesive, traumele pot
duce la dezvoltarea cicatricelor cardiace şi a apariţiei unui ritm anormal al inimii.
Într-un alt studiu, s-a constat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau
cicatrice miocardice. De asemenea, excesul de exerciţii fizice poate fi asociat şi cu
alte probleme cardiacovasculare, inclusiv cu rigidizarea peretelui arterial.
Specialiştii recomanda ca, pentru a-şi întreţine starea de sănătate, adulţii să
practice exerciţii de aerobic între 30 şi 60 de minute pe zi, în timp ce copiii ar trebui
să facă mişcare cel puţin 60 de minute pe zi.

7
Categorii de boli cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt de mai multe feluri. Iata care sunt cele mai intalnite:
Boala coronariana. Este boala vaselor de sange care alimenteaza
muschiul cardiac. Factorii de risc sunt: hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut,
consumul de tutun, alimentatia nesamatoasa, sedentarismul, diabetul, varsta inaintata,
predispozitia mostenita (genetica). Alti factori de risc: sanatatea mentala subreda
(depresia), inflamatia si tulburarile de coagulare. Boala coronariana ucide anual peste
7 milioane de persoane, in timp ce accidentul vascular cerebral, aproape 6 milioane.
Majoritatea acestor decese se produc in tarile dezvoltate.
Accidentul vascular cerebral. Se produce ca urmare a intreruperii
alimentarii cu sange catre creier. Acest lucru se poate produce fie ca urmare a unui
blocaj (accident ischemic) sau o ruptura a unui vas de sange (accident hemoragic).
Factori de risc: Hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala (o tulburare de ritm cardiac),
colesterolul crescut, consumul de tutun, alimentatia nesanatoasa, sedentarismul,
diabetul si varsta inaintata.
Boala cardiaca reumatismala. Deteriorarea muschiului cardiac si a
valvelor cardiace provocate de febra reumatica, determinata de bacterii streptococice.
Boala cardiaca congenitala. Malformatiile structurilor cardiace care
exista la nastere pot fi provocate de factori genetici sau de expunerile la diferiti factori
de risc in timpul gestatiei. Exemple sunt neinchiderea orificiilor (gaurile) cardiace din
perioada intrauterina la nivelul inimii, valvele anormale si camerele cardiace
anormale. Factori de risc: consumul maternal de alcool, consumul de medicamente
(talidomida, warfarina), infectiile materne cu rubeola, nutritie maternala deficitara
(aport redus de folati), consanguinitate.
Anevrism de aorta si disectie. Dilatarea si ruptura aortei. Factori de
risc: varsta inaintata, hipertensiune arteriala constanta, sindromul Marfan, tulburari
cardiace congenitale, sifilis, si alte tulburari infectioase si inflamatorii.

8
 Boala arteriala periferica. Boala arterelor care alimenteaza bratele si
picioarele. Factori de risc: aceiasi ca in cazul bolii coronariene.
Tromboza venoasa profunda (TVP) si embolism
pulmonar. Trombii de la nivelul venelor picioarelor, care se pot disloca si muta la
nivelul inimii si plamanilor. Factori de risc: Interventie chirurgicala, obezitate, cancer,
episod anterior de TVP, nastere recenta, folosirea contraceptivelor orale si a terapiei
de substitutie hormonala, perioade lungi de imobilitate (de exemplu, in calatorii),
niveluri ridicate de hemocisteina in sange.
Alte boli cardiovasculare. Tumorile cardiace, tumorile vasculare ale
creierului, tulburarile de muschi cardiac (cardiomiopatie), boala valvei cardiace,
tulburari ale mucoasei inimii.
Alti factori care deterioreaza inima si sistemul
cardiovascular pot fi: inflamatia, medicamentele, hipertensiunea arteriala,
alimentatia nesanatoasa, traumatismele, toxinele si alcoolul.

9
Concluzie
Activitatile fizice au o importanta globala majora pentru a preveni si pentru a
controla afectiunile inimii si accidentul vascular cerebral, potrivit unui nou studiu,
publicat in ”American College of Cardiololgy”. Specialistii si-au propus sa
promoveze sanatatea, concentrandu-se pe factorii de risc pentru bolile
cardiovasculare, conform sciencedaily.com.
Sedentarismul este considerat unul dintre factorii de risc principali ai bolilor
cardiace, pe langa fumat si nivelul ridicat de lipoproteine cu densitate joasa, care
contin cea mai mare cantitate de colesterol, numit si ”colesterol rau”. Un studiu din
anul 2012 a demonstrat ca sedentarismul cauzeaza 9% dintre decesele premature din
intreaga lume, pe langa 6% din cauza bolilor cardiace, 7% diabetul de tip 2 si 10%
cancerul de san si de colon

10
11