Sunteți pe pagina 1din 4

   Materii prime specifice proceselor tehnologice din țesătorii și tricotaje

  Firele textile

   1.  Definirea și clasificarea firelor textile

       Definiţie -  Firele sunt produse textile obţinute din fibre, printr-o succesiune de operaţii
tehnologice specifice, ce constituie procesul de filare.

   Operaţiile tehnologice din filatură, determinate de natura fibrelor şi destinaţia firului,


sunt: amestecarea, destrămarea, curăţirea, cardarea, laminarea, pieptănarea, torsionarea, şi
înfăşurarea. În urma acestor operaţii se obţine o înşiruire fibroasă, uniformă, omogenă, cu
fibrele paralelizate şi cu o grosime ce determină fineţea firelor. Torsionarea este operaţia de
rotire a înşiruirii fibroase în jurul axei sale, pentru obţinerea aderenţei necesare între fibre, în
scopul obţinerii firului cu rezistenţă la rupere determinată.

          Clasificarea firelor

   Firele textile sunt foarte diverse şi se pot diferenţia după următoarele criterii :

        A.  După natura materiei prime din care sunt obţinute :

              ●  fire de bumbac şi tip bumbac – sunt obţinute din fibre de bumbac 100%, din
fibre de bumbac în amestec cu fibre chimice sau amestec de fibre chimice prelucrate după
tehnologia bumbacului;

              ●  fire de lână şi tip lână– sunt obţinute din fibre de lână 100%, din fibre de
lână în amestec cu fibre chimice sau amestec de fibre chimice prelucrate după tehnologia
lânii;

             ●  fire de in şi tip in şi cânepă – sunt obţinute din fibre de in sau de cânepă
100%, din fibre de in sau de cânepă în amestec cu fibre chimice;

                      ●   fire de mătase şi tip mătase – sunt obţinute din mătase naturală 100%, din
fibre chimice filamentare 100% (acetat, vâscoza, poliester etc.).

      Firele de mătase se obţin prin tragerea filamentelor continue de pe gogoşile de


mătase sau din deşeuri de mătase prelucrate prin tehnologii clasice de filare. Firele tip
mătase sunt toate firele mono- şi polifilamentare. Monofilamentul  este fibra cu dimensiune
transversală determinată şi lungime infinită. Firele polifilamentare se obţin prin alăturarea
unui număr determinat de monofilamente şi consolidarea acestora prin torsionare.

            ●   fire speciale obţinute din : hârtie, celofan, cauciuc, metale, sticlă, folii sintetice
înguste, etc. folosite pentru obţinerea unor articole cu destinaţii speciale.

      B.  După tehnologia de filare :


           ●   fire pieptănate – se obţin din fibre lungi, cu fineţe şi uniformitate mare;

           ●  fire semipieptănate – se obţin înfilatura de lână; prin tehnologia de obţinere se


caută să se producă fire cu fineţea comparativ cu cea a firelor tip lână cardată şi chiar mai
fine, dar având aspectul, structura şi caracteristicile asemănătoare cu a firelor tip lână
pieptănată;

           ●  fire cardate – se obţin din fibre cu o variaţie mare a lungimii;

            ●  fire de vigonie – se obţin din deşeuri sau din destrămarea unor produse textile; se
obţin prin metoda cardării multiple şi se folosesc ca fire de bătătură pentru ţesături groase
care se scămoşează.

      C.  După structură :

           ●  fire simple : -  filate (formate din fibre scurte),

                                     -  filamentare (formate din filamente),

           ●  fire multiple : -  obişnuite, formate prin unirea și răsucirea a cel puțin două fire
simple identice;

                                  -  de efect, formate prin unirea și răsucirea a cel puțin două fire simple
diferite ca structură, grosime, materie primă, culoare, torsiune ;

       D.  După destinaţie :

           ●  fire pentru ţesături (urzeală şi bătătură),

           ●  fire pentru tricotaje,

           ●  fire pentru aţă de cusut,

           ●  fire pentru articole tehnice şi speciale (sfori, frânghii).

   

    2.  Proprietăţile firelor

      1.  Fineţea reprezintă gradul de subţirime a firelor, respectiv dimensiunea


transversală a acestora. În practica industrială, aprecierea gradului de subţirime se face , ca
şi în cazul fibrelor, cu ajutorul indicilor de fineţe.

    2.Torsiunea reprezintă numărul de răsucituri pe unitatea de lungime. Torsiunea se


caracterizează, în afară de mărime, şi prin sens. Firul are torsiune Z (dreapta) sau S
(stânga), dacă, ţinut în poziţie verticală, spirele elicoidale sunt înclinate la linia centrală a
literei Z sau a literei S. Mărimea torsiunii se stabileşte în funcţie de destinaţia firelor. În
general, firelor de urzeală li se aplică torsiuni mai mari decât firelor de tricotaje şi bătătură,
deoarece acestea sunt mai solicitate în procesul de prelucrare.
     3.    Rezistenţa şi alungirea la tracţiune sunt considerate drept caracteristici principale
în aprecierea calităţii firelor şi a valorii de utilizare a produselor textile. Rezistenţa la tracţiune
a firelor este influienţată de caracteristicile materiei prime (natura, lungimea, fineţea,
rezistenţa fibrelor) şi torsiunea firelor. Rezistenţa şi alungirea la tracţiune se exprimă cu
ajutorul indicilor studiaţi la capitolul „ Fibre textile”.

 3. Domenii de întrebuințare ale firelor textile

Tipul firelor Materii prime utilizate Exemple de întrebuințări

Bumbac Tricoturi pentru lenjerie de corp, ciorapi,


Fire de bumbac Bumbac în amestec cu fibre șosete, îmbrăcăminte exterioară
şi tip bumbac chimice Țesături pentru îmbrăcăminte exterioară
Amestecuri de fibre chimice tip Articole de uz casnic: lenjerie de pat, fețe
bumbac (celofibră, PES) de masă, stofe de mobilă
Ață de cusut, articole decorative
Articole tehnice

Fuior de in, cânepă Țesături pentru îmbrăcăminte exterioară


Fire de Câlți de in, cânepă Articole de uz casnic: lenjerie de pat, fețe
in,cânepă şi tip Amestecuri de fibre de in, de masă, prosoape, draperii, tapițerii,
in, cânepă cânepă cu fibre chimice stofe de mobilă
(celofibră, PES, PAN, PA) Articole tehnice: ață cizmărească, sfori,
frânghii, pânză pentru ambalaje, etc.

Lână fină Tricoturi pentru pulovere, fulare, mănuși,


Fire de lână şi Celofibra de tip lână șosete
tip lână PAN, PA, PES Țesături pentru paltoane, pardesiuri,
Lână în amestec cu fibre fuste, pantaloni, costume, etc.
chimice Covoare, pături, cuverturi, stofe de
mobilă, draperii
Articole tehnice : pâsle pentru
marochinărie, curele de transmisie

Mătase naturală Țesături pentru îmbrăcăminte de zi și de


Fire de mătase Fibre chimice filamentare seară,lenjerie de corp,ciorapi, eșarfe,
şi tip mătase artificiale și sintetice baticuri, cravate
Țesături pentru decorațiuni interioare:
draperii, cuverturi
Articole tehnice: țesături pentru
căptușeli, ață de brodat, parașute, benzi
izolatoare pentru conductori electrici

Materiale recuperabile din Țesături de calitate inferioară pentru


Fire de vigonie  filaturile de bumbac îmbrăcăminte exterioară, pături,
Celofibră  cuverturi, stofe de mobilă, etc.

    4. Defecte ale firelor

 
     Defectele firelor pot fi provocate de:
 Caracteristicile materiilor prime,
 Solicitările mecanice la care sunt supuse fibrele textile în timpul procesului de
transformare a lor în fire
 Reglajele mașinilor din filaturi, etc.
      Principalele tipuri de defecte ale firelor sunt :
a. Fire cu nopeuri - sunt fire care au pe suprafața lor aglomerări de fibre încâlcite, care
pot da un aspect neplăcut produselor textile obținute din astfele de fire;
b. Fire cu îngroșări sau subțieri
c. Fire cu scame aderente, ș.a.

S-ar putea să vă placă și