Sunteți pe pagina 1din 20

PROIECT DIDACTIC

DATA: 16.05.2019
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr. 1 Dragu
PROFESOR: Dobocan Ionela-Simina
CLASA: a VIII-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
SUBIECTUL: Teme și motive în balada populară Miorița
TIPUL LECŢIEI: de receptare a unui text literar
TIMP: 50 min.
SCOPUL LECŢIEI:
 Observarea informațiilor esențiale pe care le oferă textul;
 Stimularea și dezvoltarea gândirii critice.

COMPETENŢE GENERALE:
3. Receptarea mesajului scris în diferite situații de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar, pornind de la cerințe date;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice
studiate;

1
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-și impresiile şi preferințele

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
- să identifice temele și motivele din balada Mioriţa;
- să explice motivele care apar în text;
- să argumenteze atitudinea ciobănaşului moldovean în faţa morţii.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, descoperirea, gândirea critică, ciorchinele, scaunul autorului, Joc „Linia destinului”, Eseu de
5 minute.
Resurse materiale: fişe, tabla, caiete, manual;
Resurse umane: clasă de elevi (12 elevi);
Forme de organizare: activitate frontală și individuală.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Limba și literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educațional, Bucureşti, 2008.
2. Pamfil, A. Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007.

2
SCENARIUL DIDACTIC

ETAPELE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE TIMP STRATEGIA DIDACTICĂ EVALUARE


LECŢIEI Metode şi Mijloace Forme de
procedee didactice organizare
Evocarea  Salutul; 10 min.
 Notarea absențelor;
 Pregătirea pentru lecție; Conversaţia Caiete Aprecieri

 Verificarea temei: Se verifică tema pentru acasă, Activitate verbale

folosindu-se metoda scaunul autorului. frontală

Elevii au avut de realizat o compunere cu titlul Scaunul

Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă autorului

feresc singur. Se discută, împreună cu aceștia,


compunerile citite.

3
 Actualizarea cunoștințelor se face pe baza unei Conversația
discuții purtate în jurul distincției dintre literatura Caiete Activitate Aprecieri
cultă versus literatura populară. Caracteristicile Metoda frontală verbale
literaturii populare sunt notate într-un ciorchine. ciorchinelui Fișe de lucru
 Captarea atenției: Li se propune elevilor un Anexa 1
exerciţiu de spargere a gheţii. Activitatea este
organizată sub forma unui joc numit „Linia
destinului”. Profesorul cere elevilor să deseneze Joc „Linia Activitate Aprecieri
fiecare pe o foaie de hârtie linia vieţii sale cu destinului” Foaie de individuală verbale
urcuşurile şi coborâşurile existente. Apoi li se cere hârtie
să marcheze cu o bulină etapa la care se află în
momentul de faţă şi cu un X roşu, momentul la care
îşi doresc să ajungă, numindu-l în acelaşi timp
printr-un singur cuvânt. (ex. avocat, inginer…).
După finalizarea desenului, profesorul îi întreabă pe
elevi ce părere au despre linia vieţii ciobănaşului
moldovean, dacă a ajuns sau nu la X-ul lui.
Realizarea  Profesorul anunță titlul lecției, îl notează pe tablă 20 min. Conversația Tabla Activitate Aprecieri
sensului și precizează obiectivele; Caiete frontală verbale
Profesorul adresează o serie de întrebări pentru a
reactualiza şi în acelaşi timp pentru a fixa o serie de
cunoştinţe dobândite pe parcursul orelor anterioare.

4
- De ce Mioriţa este o creaţie populară? Conversația Activitate Aprecieri
- Unde şi cine a descoperit balada Mioriţa? frontală verbale
- Cine a publicat balada?
- Despre ce este vorba în balada Mioriţa?
După ce răspund întrebărilor adresate de către
profesor, fiecare elev va primi câte o fișă de lucru Fișe de lucru Activitate Aprecieri
(Anexa 2). Pe această fișă sunt scrise versuri din Descoperirea Anexa 2 individuală verbale
balada populară. Ei trebuie să deducă motivul literar
care reiese din acestea. Cele 6/7 motive sunt:
motivul transhumanței, motivul cifrei 3, motivul
complotului, motivul mioarei năzdrăvane, motivul
testamentului, motivul morții privită ca o nuntă și
motivul măicuței bătrâne.
Toate cele 6/7 motive vor fi discutate împreună cu Caiete Activitate Aprecieri
elevii și notate pe tablă. Tabla frontală verbale
Reflecţia Profesorul cere elevilor să realizeze un eseu 15 min. Eseu de 5 Caiete Activitate Aprecieri
de 5 minute în care să explice următorul citat: „În minute individuală verbale
Miorița moartea, precum se știe, e echivalentă cu
nunta. Ciobanul care va fi ucis trimite vestea că s-a
însurat cu a lumii mireasă cu un ton de bunăvestire.
Nunta e aici nu numai un element vădit creștin, ci
mai precis: un element ortodox. Moartea este nunta,

5
unire sacramentală cu o stihie cosmică. Să nu uităm
cadrul nunții: Soarele și luna / Mi-au ținut cununa. /
Am avut nuntași, / Brazi și păltinași, / Preoți, munții
mari,/ Paseri lăutari, / Păsărele mii / Și stele făclii.”
Iată natura întreagă prefăcută în biserică. Moartea ca
act sacramental și natura ca biserică sunt două grave
și esențiale viziuni de transfigurare ortodoxă a
realității. Miorita este cea mai răspândită poezie
populară a noastră.” (Lucian Blaga, Pace mioritică
în Trilogia culturii)
Extensia  Ca temă pentru acasă elevii vor avea de 5 min. Conversația Caiete Activitate
alcătuit o compunere în care să propună o altă frontală
variantă de final pentru balada „Miorița”.

SCHIȚA TABLEI

Mioriţa este o creaţie populară deoarece autorul este anonim şi până a fost culeasă şi publicată, a circulat pe cale orală. În balada apar
următoarele motive:
 motivul complotului;
 motivul transhumanţei;
 motivul cifrei 3;
 motivul complotului;

6
 motivul animalului năzdrăvan;
 motivul măicuţei bătrâne;
 motivul morții privită ca o nuntă.

FIȘĂ DE LUCRU
Anexa 1

7
LITERATURA
POPULARĂ ARE
UN CARACTER:
FIȘĂ DE LUCRU
Anexa 2

Găsește motivele care reies din aceste versuri:


Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale
Se cobor în vale
Trei turme de miei
Cu trei ciobănei.
Unu-i moldovan,
8
Unu-i ungurean
Și unu-i vrâncean.

Iar cel ungurean


Şi cu cel vrâncean,
Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel moldovan.
Că-i mai ortoman,
Ş-are oi mai multe
Mândre şi cornute,
Și cai învățați
Și câni mai bărbați!...

Găsește motivul care reiese din aceste versuri:

Dar cea Mioriţă


Cu lână plăviţă
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
Mioriţă laie,
Laie, bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!

9
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Draguţă Mioară?
- Drăguţule bace!
Dă-ţi oile-ncoace
La negru zăvoi,
Că-i iarba de noi
Şi umbră de voi.
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş-un câne
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc,
Că l-apus de soare
Vreau să mi te-omoare
Baciul Ungurean
Şi cu cel Vrâncean!

Găsește motivul care reiese din aceste versuri:

- Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană
Şi de-a fi să mor
In câmp de mohor,
Să spui lui Vrâncean
Şi lui Ungurean
Ca să mă îngroape
Aice pe- aproape
În strunga de oi,

10
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să-mi aud cânii,
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
Mult zice cu drag!
Fluieraş de os,
Mult zice duios!
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul cînd a bate
Prin ele-a răzbate,
Ş-oile s-or strânge
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Să nu le spui lor.

Găsește motivul care reiese din aceste versuri:


Să le spui curat
Că m-am însurat
Cu-o mândră crăiasă,
A lumei mireasă;
Că la nunta mea
A căzut o stea;
Soarele şi luna
Mi-au ţinut cununa;
Brazi şi păltinaşi
I-am avut nuntaşi;
Preoţi, munţii mari,

11
Paseri, lăutari,
Păsărele mii,
Şi stele făclii!

Iar la cea măicuţă


Să nu spui, drăguţă,
Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi si păltinaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păsărele mii,
Şi stele făclii!...

Găsește motivul care reiese din aceste versuri:


Iar dacă-i zării,
Dacă-i întâlnii
Măicuţă bătrână
Cu brâul de lîna,
Din ochi lăcrimând,
Pe culmi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
Cine-au cunoscut,

12
Cine mi-au văzut
Mândru ciobănel
Tras printr-un inel?
Feţişoara lui,
Spuma laptelui;
Mustăcioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Pana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului!...
Tu Mioara mea,
Să te-nduri de ea
Şi-i spune curat
Că m-am însurat
Cu-o fată de crai,
Pe-o gură de rai.
ESEU DE 5 MINUTE

„În Miorița moartea, precum se știe, e echivalentă cu nunta. Ciobanul care va fi ucis trimite vestea că s-a însurat cu a lumii mireasă cu un
ton de bunăvestire. Nunta e aici nu numai un element vădit creștin, ci mai precis: un element ortodox. Moartea este nunta, unire sacramentală cu
o stihie cosmică. Să nu uităm cadrul nunții: Soarele și luna / Mi-au ținut cununa. / Am avut nuntași, / Brazi și păltinași, / Preoți, munții mari,/
Paseri lăutari, / Păsărele mii / Și stele făclii.” Iată natura întreagă prefăcută în biserică. Moartea ca act sacramental și natura ca biserică sunt două
grave și esențiale viziuni de transfigurare ortodoxă a realității. Miorita este cea mai răspândită poezie populară a noastră.” (Lucian Blaga, Pace
mioritică în Trilogia culturii)

13
CHESTIONAR DE EVALUARE A LECTURII

A. Obișnuințe de lectură
Numele elevului:

1. Citești cu plăcere? Alege a sau b.


a) DA
b) NU
Dacă ai ales a, spune ce-ți place să citești și de ce? Dacă ai ales b, spune de ce nu citești?

14
2. Ai dori ca profesorul de limba română să te lase să alegi câteva lecturi pentru a fi citite în clasă? Alege a sau b.
a) DA
b) NU
Ai putea să spui de ce?

B. Evaluarea comprehensiunii textului epic


Titlul textului:

Numele autorului:

Partea I

Dacă ai găsit lectura interesantă, ai putea să faci câteva comentarii în jurul următoarelor puncte?

1. Care personaje te-au interesat? De ce?

2. Ce comentarii poți face în legătură cu desfășurarea acțiunii?

3. Ai recomanda lectura prietenilor tăi? De ce?

4. Ce gânduri ai dori să exprimi în legătură cu textele ce vor urma să fie studiate?

Ai utilizat strategiile de lectură învățate?

a) DA

15
b) NU

Dacă da, care?

Dacă ai răspuns nu, ai putea să spui de ce?

Partea II

Dacă lectura ți s-a părut dificilă, ai putea să-mi spui din ce motive? Lista următoare te va ajuta să răspunzi.

Vocabularul a fost prea dificil?

DA NU

Structura propoziției și a frazei ți s-a părut prea dificilă?

DA NU

Structura textului a fost prea complicată?

DA NU

Au fost prea multe personaje?

DA NU

Personajele au fost lipsite de interes?

DA NU

Textul a conținut prea multe evenimente?

16
DA NU

Istoria are prea puțină acțiune?

DA NU

Istoria este verosimilă?

DA NU

Spune-mi, în câteva cuvinte de ce nu ai recomanda textul prietenilor tăi?

Ai utilizat strategiile de lectură învățate?

a) DA

b) NU

Dacă da, care?

Încă de la început se prefigurează:


1. Motivul transhumanţei. Iată vin în cale/ Se cobor la vale... Ştie cineva ce este transhumanţa?
R: Transhumanţa este un fenomen de veacuri ce caracterizează existenta pastorală a poporului român şi constă în urcarea turmelor pentru
păşunat primăvara devreme şi coborârea lor pentru iernat toamna târziu.

2. Următorul motiv se concretizează printr-o cifră: motivul cifrei 3: trei ciobănei cu trei turme de miei. Ce credeţi că reprezintă acest
motiv? Unde l-am mai întâlnit? Îşi mai aminteşte cineva ce simbolizează cifra trei? Câteva caracteristici.

R: Prezenţa cifrei 3 este specifică basmelor: trei feciori de împărat, trei fete, trei zmei, trei încercări etc.
Conform Dicţionarului de simboluri cifra trei este un număr perfect: nu i se mai poate adăuga nimic.

17
- Aceasta reprezintă Omul: fiu al Cerului şi al Pământului care alcătuiesc împreună Marea Triadă.
- Pentru creştini reprezintă perfecţiunea unităţii dumnezeieşti – tripla unitate a echilibrului purtătoare de conţinut magic – religios;
- În mitologia greacă, trei fraţi sunt stăpânii universului: Zeus peste Cer şi Pământ, Poseidon peste Ocean şi Hades peste infern.
- Cabala a privilegiat legea ternalului: spirit, suflet şi trup.
- Cifra trei mai trimite şi la nivelurile vieţii umane: material, raţional şi spiritual sau divin.
- Trei faze ale existenţei: naştere, creştere, moarte
- Trei etape fundamentale: botez, nuntă şi înmormântare.
- cifră cu încărcătură magică, o cifră cu ocurenţă deosebită în folclorul românesc, conform numerologiei: o cifră ce anunţă un dezechilibru

3. Într-adevăr! Iar acest dezechilibru ne conduce în continuare spre motivul complotului sau al conflictului dintre ciobani. De unde
izvorăşte acest conflict? Cei trei ciobănei reprezintă cele trei regiuni româneşti: Transilvania, Moldova şi Muntenia. Din acest motiv,
ciobăneii ar trebui să se aibă ca fraţii.

R: Acest conflict rezultă din invidia celor doi ciobani: ungurean şi vrâncean, pe cel moldovean care are oi mai multe. Aceştia se hotărăsc
să-l înlăture şi să-şi însuşească averea lui.

Unde am mai întâlnit acest conflict între fraţi?

Acest conflict face trimitere la episodul biblic: conflictul dintre Cain şi Abel care la origine avea tot sentimentul de invidie.

18
4. Apariţia Mioarei: Mioriţă laie,/ Laie bucălaie,/ De trei zile-ncoace/Gura nu-ţi mai tace! constituie motivul oiţei năzdrăvane. Cine este
acest personaj? Ce semnificaţie credeţi că au cele trei zile? De fapt pe tot parcursul baladei, mioriţa vorbeşte cu stăpânul său, putem
spune că este un animal psihopomp care îşi însoţeşte stăpânul pe tot parcursul drumului spre moarte.

R: Mioriţa năzdrăvană este un personaj fabulos, care află de complotul celorlalţi doi ciobăni şi vine să-şi advertizeze stăpânul. Ca şi în
basm, cifra trei are o valoare magică, scurgerea celor trei zile fiind necesară pentru ca mioara să-şi poată dezvălui atributele năzdrăvane.

5. Din discuţia ciobanului cu mioriţa se prefigurează un alt motiv: motivul testamentului. Cum putem interpreta acest motiv?
Prin prezenţa celor trei fluieraşe putem completa motivul cifrei trei.
R: Se observă curajul ciobănaşului în faţa morţii, acesta lăsând o serie de instrucţiuni privitoare la înmormântarea sa: Să mă îngroape/
Aice, pe-aproape / În strunga de oi / Să fiu tot cu voi;... Iar la cap să-mi pui/ Fluieraş de fag/Mult zice cu drag;/Fluieraş de os,/Mult zice
duios;/Fluieraş de soc,/Mult zice cu foc!... oile s-or strânge,/Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge! Însă, totodată, din vorbele sale reiese şi
durerea despărţirii de viaţă.

6. Mai presus de durere se află curajul ciobănaşului care pare să perceapă moartea ca pe o nuntă. De aici se desprinde un alt motiv:
motivul morţii ca nuntă, el descriind ritualul de înmormântare ca pe însurătoarea cu o mândră crăiasă. Cum comentaţi acest lucru?

R: Există obiceiul ca la înmormântare, tinerilor necăsătoriţi să li se facă nuntă simbolică. Acest ritual poate fi considerat un punct de
plecare în interpretarea morţii tânărului ciobănaş ca pe nunta sa cu o mândră crăiasă.

În literatură, acest procedeu prin care noţiunea abstractă de moarte este exprimată prin imagini poetice concrete se numeşte alegorie.
Ideea morţii ciobănaşului este transmisă alegoric prin descrierea unei nunţi cosmice.

Dar cui oare îi transmite ciobănaşul acest lucru?

19
R: Ciobănaşul îi transmite moartea ca pe o nuntă mamei sale, măicuţei bătrâne.

7. Aşadar, un alt motiv literar prezent în baladă este motivul măicuţei bătrâne. La ce personaj biblic face trimitere măicuţa ciobănaşului?

R: Prezenţa măicuţei bătrâne face trimitere la Maica Domnului, care suferă pentru moartea fiului ei. Măicuţa bătrână este prezentată
căutându-şi fiul: Măicuţă bătrână,/Cu brâul de lână,/Din ochi lăcrimând,/Pe câmpi alergând,/Pe toţi întrebând/Şi la toţi zicând:/ "Cine-a
cunoscut,/Cine mi-a văzut/ Mândru ciobănel... Tocmai pentru a evita suferinţa mamei sale, ciobănaşul doreşte ca mioara să-i spună măicuţei că s-
a însurat.

Cum comentaţi versurile: Iar la cea măicuţă/ Să nu spui, drăguţă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea?

R: Există credinţa populară privind căderea stelei care este sinonimă cu moartea. Dacă măicuţa află de căderea stelei, va deduce imediat
adevărul.

20

S-ar putea să vă placă și