Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice ale Mediului

Catedra de științe economice

https://utm.md/meridian/2010/MI_2_2010/2_Bocancea_L_Intreprinderile.pdf

Referat
la unitatea de curs”Principiile economiei de piață”
la tema “Șomajul – dezechilibrul major al pieții muncii”

Autor:
Irina SPATARU
_______________

Profesor:
conf. univ., dr. Natalia BRANAȘCO
________________

BĂLȚI, 2019
 Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………………….3
1. Șomajul – forme, cauze, evoluții……………………………………………………………..4
2. Șomajul – o problemă mondială……………………………………………………………..6
3. Aspectele șomajului în Republica Moldova…………………………………………………7
Concluzie………………………………………………………………………………………....9
Bibliografie……………………………………………………………………………………...10

2
 Introducere

Prezentul dat cuprinde rolul șomajului în epoca contemporană, care a devenit o problemă
macroeconomică ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice și politico-
ideologice.
Somajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru
forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul
că o parte din populaţie este în căutare a unui loc de muncă. Somajul este locul de întâlnire și de
confruntare al cererii globale și ofertei globale de muncă.
Criza financiară a atras lumea într-o mare recesiune economică, iar șomajul a devenit o
problemă globală. Şomajul se manifestă inegal pe ţări, zone, perioade, sexe, vârstă, calificare
profesională. Afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelungirea în timp măreşte
riscul degradării competenţei profesionale şi dificultatea de reintegrare.
Șomajul are cauză rigiditatea salariului real la scădere, nivelul prea ridicat al acestuia
pretins de lucrători și presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care
împiedică întreprinzătorii să ridice cererea de forţă la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă
existentă la un moment dat.

3
 1. Șomajul – forme, cauze, evoluții.
Somajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru
forţele apte şi calificate corespunzător pentru muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul
că o parte din populaţie este în căutarea unui loc de muncă. Când această situaţie ia proporţii,
apar probleme economice serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creşterea
cheltuielilor sociale de întreţinere a şomerilor. Somajul este locul de întâlnire și de confruntare a
cererii globale și ofertei globale de muncă.
Geneza șomajului se explică pornind de la situația în care șomajul și subocuparea
coexistă cu potențialul economic, cu capacitățile de producție nefolosite sau parțial folosite, într-
un context de recesiune economică profundă, ceea ce face ca venitul național să fie mai mic
decât i-ar permite productivitatea muncii.

Principalele trăsături semnificative ale șomajului:

a) Creșterea însemnată a numărului șomerilor pe întregul parcurs al tranziției la economia
cu piața concurentă;
b) existența în structura șomajului a unui număr important de muncitori, îndeosebi cei care
au lucrat în unități economice energointensive;
c) șomajul afectează puternic tinerii și femeile. Șomerii tineri provin mai ales din mediul
urban, având o pregătire liceală sau profesională. Cauzele care generează șomajul în care
intră pentru prima dată pe piața muncii; neconcordanța structurii cererii cu cea a ofertei
de forța de muncă etc.. Ponderea mare a femeilor în rândul șomerilor are ca principală
cauză persistența unei mentalități învechite privind rolul femeii în societate, mentalitate
care se manifestă atât la angajare cât și la disponibilizarea personalului.
d) tendința de creștere a șomajului de lungă durată;
e) alimentarea șomajului prin procese de natură economică și social-culturală. Procesele
economice țin prioritar de: declinul economiei, inconsecvența aplicării reformei
economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale privesc mai ales mobilitatea
relativ redusă a forței de muncă pe plan teritorial din motive sociale restrictive,
neconcordanța dintre opțiunile profesionale ale celor care caută de lucru și cerințele vieții
social-economice, amplificarea tendințelor de specializare a unor grupuri socio-
profesionale etc.
4
  Principalele forme ale șomajului sunt: șomajul conjugal, șomajul structural, șomajul
tehnologic.
Șomajul conjugal se formează din cauza diminuării activității economice în condițiile
recesiunii specifice tranziției la ecomonia de piață concurențială. Are un caracter involuntar,
fiind determinat de insuficiența cererii agregate. Firmele care nu pot face față salariilor sporite își
diminuează activitatea și încep să disponibilizeze personalul.
Șomajul structural formează pe baza modificărilor ce se petrec în structura activităților
economico-sociale. El se corelează cu interacțiunea dintre schimbarea consumului și noile
tehnologii.
Șomajul tehnologic este șomajul determinat de înlocuirea tehnologii vechi și de
reorganizarea întreprinderilor.
Mecanismele pieței muncii se află sub incidența numeroaselor împrejurări, nu numai a
celor strict economice, ci și demografice, tehnice sau științifice. El apare ca urmare a unei
evoluții nefavorabile a activităților social economice, datorită solicitărilor suplimentare de muncă
ale noilor generații sau datorită solicitărilor de locuri de muncă ale persoanelor încadrate în
vârsta a doua.
 Formele dominante de extindere ale șomajului întâlnite astăzi sunt:
Șomajul de conversiune – afectează salariații care aveau locuri de muncă stabile până la
licențiere, fără vechime mare în muncă. La începutul perioadei de șomaj, ei sunt considerați
favorizați, iar în caz de prelungire a perioadei de șomaj, trec într-o categorie mai defavorizată.
Șomajul repetativ – îi cuprinde pe cei care cunosc o succesiune de perioade de activitate
și de șomaj, mai afectați fiind tinerii și cei cu calificare slabă.
Șomajul de excluziune – reunește populația activă în care sunt incluse persoane mai în
vârstă, mai puțin calificate sau aflate în șomaj de timp îndelungat, indiferent dacă mai primesc
sau nu indemnizația de șomaj.
Cauzele șomajului
Cauzele șomajului: Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de
recesiune (depresiune economică) care durează de obicei 2-3 ani urmat de o perioadă de avânt
economic cu reducerea şomajului.
 Șomajul sezonier de obicei care creşte în lunile când munca sezonieră nu este solicitată
(de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiştilor).
Șomajul cronic este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt
economic relativ nu se reduce marcânt numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe
cauze și anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerinţelor, vârstei, sănătăţii sau lipsa
dorinţei de a lucra cauzată de amplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o retribuţie
(salariu) mică. O altă cauză a şomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariția
unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forţei de muncă sau cea existentă nefiind
calificată corespunzător.
În economie sunt două categorii de şomaj:
Şomajul voluntar - este acel tip de şomaj care descrie situaţia în care oameni apţi de
5
muncă nu doresc să lucreze, deoarece deţin suficiente resurse materiale.
Şomajul involuntar (forţat) descrie situaţia în care oameni apţi de muncă doresc să se
angajeze, dar nu găsesc locuri de muncă disponibile. Aceast tip de şomaj este cel care ridică
probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizaţiei de şomaj. Şomajul
involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la
intrarea pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă, ce are drept consecinţă apariţia unui
excedent de oferta de forţă de muncă (şomajul involuntar).

Bariere care împiedică întâlnirea dintre cerere și ofertă pe piața muncii:

Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislaţie.
Împiedică intrarea pe piaţă a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuşi să lucreze sub
această limită, obligându-i să rămână şomeri. Creşterea salariului real minim impus peste cel mai
mic preţ al ofertei, are ca efect creşterea şomajului.
 Limitarea numărului de angajatori - cu câteva excepţii, legislaţia muncii nu permite
persoanelor fizice să devină angajatori ,fiind o barieră pe piaţa muncii prin faptul că sunt blocate
o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiţie directă cu cele oferite de societăţile
comerciale, cu efecte pozitive asupra şomerilor şi salariaţilor.

2. Șomajul – o problemă mondială.

Criza financiară a atras lumea într-o mare recesiune economică, iar șomajul a devenit o
problemă globală. Şomajul se manifestă inegal pe ţări, zone, perioade, sexe, vârstă, calificare
profesională. Afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelungirea în timp măreşte
riscul degradării competenţei profesionale şi dificultatea de reintegrare.
Estimările arată că peste 210 de milioane de oameni de pe tot globul sunt la această dată
șomeri, o creștere de peste 30 de milioane de persoane față de datele din 2009. Trei sferturi din
creșterea numărului de șomeri a apărut în țările cu economii avansate și restul, un sfert, în alte
țări.
În perioada 2000-2009, gradul de ocupare a forței de muncă la nivel mondial a crescut de
la 2,74 miliarde și până în 3,21 miliarde, din care 56,3 la sută localizați în Asia. Rata șomajului,
care a fost în jur de 6 la sută timp de mai mulți ani, a crescut dramatic în 2009. În
2010,aproximativ 210 milioane de persoane sunt șomere, înregistrându-se o creștere cu mai mult
de 30 milioane din 2007 și până acum.
În următorii zece ani, mai mult de 440 milioane de persoane vor fi necesare pentru a
absorbi noii intrări pe piața forței de muncă și chiar mai mult timp pentru a se acoperi nivelul de
șomaj cauzat de criză. În plus, țările în curs de dezvoltare trebuie să se dezvolte rapid pentru a
absorbi forța de muncă și pentru a satisface cererea pentru locuri de muncă a cetățenilor săi ce
părăsesc zonele rurale. Cifrele sunt amețitoare. Șomajul la nivel global a crescut cu 30 milioane,
iar deficitul de locuri de muncă pentru tineri este de 81 milioane.
6
 Rapoartele FMI arată că șomajul are un cost uman, ridicat, conducând la durata de viață
redusă și creșterea mortalității, precum și rezultate mai slabe pentru copiii din gospodăriile
afectate de șomaj. Totodată, ne confruntăm și cu o creștere rapidă a migrației forței de muncă din
mediul rural în cel urban. Astfel, dacă nu se vor lua măsuri rapide pentru a se realiza piața forței
de muncă,ne-am putea confrunta cu probleme asemenea perioadelor cumplite de foamete. Multe
țări se confruntă de ani buni cu rate ridicate ale șomajului, în special Spania, care, recent,a atins
recordul de 21,3 %, 4,9 milioane de spanioli neavând un loc de muncă.
Alte țări s-au îndreptat în direcția opusă. Germania, de exemplu, a fost martoră scăderii
ratei șomajului la 7,1 % de la 7,8 %. Statele Unite au constatat unele îmbunătățiri, deși mai puțin
remarcabile ca cele din Germania. În ciuda insulelor de creștere, studiul OCDE (Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) scoate în evidență că, la nivel mondial, rata
șomajului a crescut, excepții fiind Israelul, Polonia și Africa de Sud.

Fig.1. Rata șomajului în lume la momentul ianuarie 2009.

3. Aspectele șomajului în Republica Moldova.

În Republica Moldova șomajul reprezintă una dintre cele mai grave probleme, soluționare
a căreia va permite echilibrarea economiei naționale.
Șomajul are cauză rigiditatea salariului real la scădere, nivelul prea ridicat al acestuia
pretins de lucrători și presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care

7
împiedică întreprinzătorii să ridice cererea de forţă la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă
existentă la un moment dat.
În trimestrul doi al anului 2018, în R. Moldova au fost înregistrați 40,9 mii de șomeri,
ceea ce reprezintă cu 10,5% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Biroului
Național de Statistică, șomajul afectează în proporție mai mare bărbații și persoanele din mediul
urban.
Datele statistice arată că rata șomajului la bărbaţi a fost de 3,2% iar la femei – de 2,8%. În
mediul urban rata șomajului a fost de – 5,6% iar în mediul rural – 1,1%. În rândul tinerilor (15-
24 ani) rata șomajului a constituit 7,8%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut
valoarea de 6,0%.
Biroul Naţional de Statistică anunţă, că în trimestrul III 2019, forța de muncă a
Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane.

Fig.2. Evoluția ratei șomajului (%).

Biroul Naţional de Statistică anunţă, că în trimestrul III 2019, forța de muncă a
Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane.

8
 Concluzie

În concluzie putem spune că șomajul a devenit o problemă globală. Șomajul este astăzi
unul din fenomenele cele mai puțin acceptate care afectează economiile tuturor țărilor.
În 2010, aproximativ 210 milioane de persoane sunt șomere, înregistrându-se ocreștere cu
mai mult de 30 milioane din 2007. Această stare este foarte negativă, deoarece statul pierde
impozite pe venituri pe care le-ar fi perceput de la salariați dacă aceșția n-ar fi fost afectați de
șomaj, trebuind să plătească în plus și servicii medicale, sociale pentru șomeri; operatorii
economici pierd profiturile pe care le-ar fi putut obține dacă ar fi utilizat întregul personal;
întreaga populație a țării pierde veniturile suplimentare pe care le-ar fi putut obține ca o
consecință a unei producții naționale superioare.
În trimestrul doi al anului 2018, în R. Moldova au fost înregistrați 40,9 mii de șomeri,
ceea ce reprezintă cu 10,5% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Biroului
Național de Statistică, șomajul afectează în proporție mai mare bărbații și persoanele din mediul
urban.
Consider că șomajul va fi mereu o problemă pentru întreaga lume.

9
 Bibliografie
1. https://www.slideshare.net/adrian83ady/somajul-forme-cauze-evolutii
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98omaj
3. https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/statistica-numarul-somerilor-din-r-moldova-
in-scadere
4. https://www.slideshare.net/vasilecosor7/2referat-somajul
5. http://www.cisr-md.org/pdf/0111%20Sondaj%20sociologic%20-%20Somajul
%20In%20Modova.pdf

10