Sunteți pe pagina 1din 13

Contabilitatea

disponibilităţilor băneşti
Contabilitatea disponibilităţilor băneşti ia în consideraţie următorii factori: mijlo ace,
instrumente şi modalităţi de plată.

Principalele mijloace de plată sunt în interiorul ţării: moneda naţională, iar în relaţiile
cu străinătatea: valută, aurul şi drepturile speciale de tragere.

Principalele instrumente de plată sunt:

¨     Cambia;

¨     Trata;

¨     Biletul la ordin;

¨     Cecul;

¨     Ordinul de plată;

Iar modalităţile de plată explică mecanismul prin care se transmite de către banca debitorului
din contul acestuia suma datorată în contul din banca creditorului. Principalele modalităţi de
plată prin virament sunt:

·       Plăţile pe baza ordinului de plată;-

·       Decontările prin acreditiv;

·       Decontările pe bază de efecte de comerţ.

În afară modalităţilor de decontare prin virament, în decontările interne se mai utilizează


decontările în numerar. Atât decontările în numerar cât şi cele prin virament se supun
regulamentului Băncii Naţionale făcut public prin Monitorul Oficial. Astfel, în ceea ce
priveşte decontările în numerar, se impune:

-  agenţii economici pot efectua plăţi în numerar către alţi  agenţi economici parteneri de
afaceri în limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 Ron, plăţile către un singur agent
economic, fiind admise în limita unui plafon zilnic în suma de 5.000 Ron. Sunt interzise
plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii, pentru facturile a căror
valoare este mai mare de 5.000 Ron. Facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 Ron
se pot achiata astfel: o plată în numerar, de maxim 5.000 lei, diferenţa putând fi achitata
numai prin instrumente de plată fără numerar;

-   se admit plăti către un singur agent economic în limita unui plafon zilnic în numerar în
suma de 10.000 Ron doar în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash&Carry,
care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare. Sunt interzise plăţile
fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai
mare de 10.000 Ron.

-   pentru facturile stornate, aferente produselor returnate, cu valori mai mari de 5.000 Ron,
respectiv 10.000 Ron în cazul reţelelor de magazine de tipul Cash&Carry, restituirea sumelor
aferente poate fi efectuată astfel: 5.000/10.000 Ron în numerar, sumele care depăşesc aceste
plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. 

-   încasările totale zilnice în numerar ale persoanelor juridice sunt neplafonate, în schimb
încasările zilnice în numerar de la un singur agent economic nu pot depăşi plafoanele stabilite
în cazul plăţilor cu numerar prezentate mai sus;

-  totalul plăţilor dintr-o zi nu poate depăşi 10 000 Ron cu excepţia salariilor;

 În caseria societăţii, pe lângă numerar se mai pot păstra alte valori ca:

§       Bonuri cantităţi fixe de benzină;

§       Tichete sau bilete de călătorie;

§       Bilete pentru tratament şi odihnă;

§       Timbre fiscale sau mărci poştale.

§       Tichete de masă

Numerarul păstrat în caserie poate fi exprimat în Ron şi / sau în valută.

Operatiuniunile contabile care se efectuează în cazul biletului la ordin sau cecului pot fi:

1. La Furnizor:

acceptarea biletului la ordin sau cecului şi evidentiarea contabilă a acestuia:

413 „Efecte de primit”       =       4111 „Clienţi”

    Prin această înregistrare se stinge creanţa asupra clientului, în sensul că această înregistrare
va duce la şold 0 al contului 4111 „Clienţi”. 
     Prin această înregistrare şoldul contului 413 „Efecte de primit” va fi 0, însemnând că
biletul la ordin sau cecul respectiv a fost încasat.

2. La Client:

Emiterea biletului la ordin sau cecului  şi evidenţierea contabilă a acestuia:

401 „Furnizori”        =       403 „Efecte de plătit”

     Prin această înregistrare se stinge datoria către furnizor, în sensul că această înregistrare va


duce la şold 0 al contului 401 „Furnizori”.

    Prin această înregistrare şoldul contului 403 „Efecte de plătit” va fi 0, însemnând că biletul
la ordin sau cecul respectiv a fost executat de către beneficiar.

Aplicaţie practică: Presupunem că societatea acorda un avans de trezorerie către un salariat


care urmează să plece într-o delegaţie,  o sumă de 550 Ron

La întoarcerea  din delegaţie angajatul îşi depune la contabilitate decontul care cuprinde


următoarele cheltuieli :

-  o factură de cazare în suma de 357 Ron inclusiv TVA;

-  cheltuieli cu diurna 32,5 Ron.

În contabilitatea financiară au loc următoarele înregistrări:

-  se înregistrează ieşirea avansului de trezorerie,  numerarul dat angajatului pentru deplasare


(delegaţie):

542 ” Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei”   550

- se înregistrează decontul angajatulu la intoarecerea din deplasare ( delegaţie)inclusiv diurna


cuvenită:

 %        =     542 „Avansuri de trezorerie “                                                 389,5


625 “Cheltuieli cu deplasări detaşări şi transferuri”                                    300

4426 „TVA
deductibila „                                                                              57                                    625
„Cheltuieli cu deplasări detaşări şi transferuri” ( analitic diurne)          32.5

-  se înregistrează restituirea avansului neutilizat:                                           

5311 „Casa în lei” = 542 „Avansuri de trezorerie” 160,5 Ron


     Modul în care se realizează acest circuit : solicitare avans de trezorerie, depunere decont,
restituire avans, modul de întocmire a documentelor şi termenele de depunere sunt
reglementate intern, prin decizii ale conducătorului compartimentului financiar contabil cu
aprobarea directorului economic .

     Din punct de vedere legal şi fiscal, diurna poate avea o componentă deductibilă şi una
nedeductibila . Conform Codului Fiscal, art. 21 pct.3 lit b) au deductibilitate limitată : „suma
cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi
în străinătate în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice ”

     Pentru instituţiile publice nivelul diurnei se stabileşte confrom HG 1860/2006 (la 13 ron ).
Prin urmare diurnă maximă deductibilă pentru deplasări în ţară va fi 13 ron*2,5 = 32,5 Ron.

    În aplicaţia practică prezentată  mai sus, diurna este integral deductibila. Dacă societatea
însă decide,  stabilirea unei diurne la un nivel superior acestei limite, la înregistrarea
deconturilor diferenţa între suma stabilită de societate şi plafonul de 32,5 Ron/zi va fi
înregistrată ca şi cheltuiala nedeductibila.

Prezentarea firme:
PREZENTARE SC. PETRAN COM SRL
SC. PETRAN COM SRL a fost înfiinţată în anul 2003 prin subscrierea unui capital
social în valoare de 200 RON. Societatea este înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului
cu nr. J31/474/2003.Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă comerţul cu amănuntul în magazine
nespecializate,cu vânzarea predominantade produse alimentare băuturi şi tutun
Cod CAEN: 4711

Sediul principal este situat pe strada Pandurului nr.20, iar cel de-al doilea punct de
lucru pe strada Tractorului nr. 16.
1. Structura organizatorică a SC. PETRAN COM SRL
Organigramă este cel mai utilizat document organizatoric şi la nivelul IMM- rilor, cu o
frecvenţă sporită în firmele mai mari. Organigramă constituie mijlocul cel mai frecvent
utilizat pentru descrierea structurii organizatorice a unei firme. Ea poate fi definită că
reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri şi pe baza unor
reguli specifice.
Organigramă nu poate fi definită ca o diagramă ce prezintă liniile generale ale
structurii unei organizaţii. Deşi formă de prezentare a organigramelor variază, acestea
ilustrează de obicei principalele posturi şi departamente ale organizaţiei, relaţiile de
subordonare între indivizi şi departamente, de la cel mai jos la cel mai înalt nivel, canalele
oficiale de comunicare a informaţiei.
Obiectivul organigramei este de a pune în evidenţă:
       Funcţiile de îndeplinit şi repartizarea lor între diferitele servicii operaţionale
sau funcţionale;
       Responsabilii serviciilor corespunzător fiecărui nivel ierarhic, autoritatea de
care aceştia dispun;
       Tipul de relaţii existente între servicii.
Organigramă nu are caracter pur descriptiv, ci explicativ datorită rolului important în
analiza funcţionarii întreprinderii. Informarea furnizată de către organigrama se adresează nu
numai ansamblului personalului întreprinderii (fiecare subordonat putând astfel să ştie de cine
depinde şi să cunoască aria de control şi decizie a superiorului ierarhic), ci şi a tuturor terţilor:
clienţi, furnizori, administraţii care ştiu cui să i se adreseze pentru a intra în contact direct cu
întreprinderea.
Organigramă permite de asemenea să se constate dacă toate funcţiile întreprinderii
sunt bine asigurate şi dacă nu există dublă utilizare printre responsabili. În plus, atunci când se
are în vedere stabilirea bugetelor fiecărui serviciu, este indispensabilă cunoaşterea decupajului
în unităţi de responsabilitate în scopul de a avea o idee asupra naturii sarcinilor şi
responsabilităţilor exercitate de către fiecare.
În cadrul SC. PETRAN COM SRL, structura organizatorică este prezentată în figură 1.
Fig.1. Structura organizatorică a SC. PETRAN COM SRL
Principalele atribuţii ale directorului comercial sunt următoarele:
   Urmărirea zilnică a activităţii personalului aflat în subordine pentru asigurarea aplicării
corecte a procedurilor operaţionale de achiziţii şi aprovizionare;
   Stabilirea strategiei specifice magazinului pentru urmărirea stocului optim şi a tuturor
procedurilor comerciale prevăzute;
   Stabilirea unor relaţii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune condiţii a
tuturor problemelor ocazionale;
   Prospectarea pieţei de profil şi a condiţiilor de achiziţii în vederea optimizării continue a
stocurilor, având ca scop final obţinerea unei rotaţii bune ale acestora şi realizarea de profit;
Printre atribuţiile principale ale directorului economic se număra următoarele:
   Asigurarea bunei gestionari a patrimoniului societăţii:
   Asigurarea respectării legislaţiei fiscale la nivel de firmă;
   Întocmirea bugetului general al societăţii, informarea şi prezezentarea propunerilor de
corecţie:
   Raportarea rezultatelor financiare ale firmei: analizarea  şi propunerea măsurilor pentru
creşterea rentabilităţii;
   Elaborarea şi implementarea sistemului general de evidentă a gestiunii firmei:
   Conducerea şi organizarea activităţii departamentului financiar - contabil: exercitrea
controlului financiar preventiv; 
Principalele atribuţii ale contabilului autorizat sunt:
     Organizarea, îndrumarea, conducerea, controlarea şi asumarea responsabilităţii pentru
desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar – contabile a societăţii în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare;
     Asigurarea organizării şi gestionarii în mod eficient a integrităţii întregului patrimoniu al
societăţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi normele sau reglementările
interne ale societăţii;
     Urmărirea respectării principiilor contabile şi ale evaluării patrimoniului;
     Avizarea lucrărilor pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmărire, evidenta,
decontări, cheltuieli - venituri, bilanţ, analize de sistem;
     Reprezentarea societăţii în cazurile încredinţate prin delegare;
Lucrătorul de evidentă primară are următoarele atribuţii principale:
     Respectarea dispoziţiilor directorului general şi a directorului economic;
     Înregistrarea corectă a documentelor financiar - contabile: registru de casă, facturi, bonuri
fiscale, deconturi de cheltuieli, bonuri de consum, note de predare, extrase de cont bancare,
state de plată salarii, alte documente financiar-contabile;
     Verificarea modului de înregistrare  a documentelor de intrare/ieşire din gestiune a materiilor
prime, material, mărfuri, produse;
     Întocmirea ordinelor de plată de trezorerie şi a ordinelor de plată furnizori;
     Întocmirea jurnalelor de vânzări şi cumpărări;
     Ţinerea evidentei scadentelor de plăţi către stat şi furnizori;
Atribuţiile şefului de raion sunt următoarele:
     Asigurarea necesarul de marfă la raft;
     Adaptarea etichetelor şi afişelor în funcţie de cerinţele curente;
     Asigurarea preţului produselor care au o greutate diferită de 1 kilogram;
     Asigurarea igienei rafturilor;
     Verificarea termenului de valabilitate al produselor;
     Realizarea comenzilor pentru produsele ce urmează a fi expuse la raft;
     Oferirea de informaţii clienţilor;
Vânzătorul are următoarele atribuţii în cadrul societăţii:
     Vânzarea produselor comerciale;
     Realizarea evidentei anilor;
     Menţinerea igienei spaţiului de lucru şi pe cea proprie;
     Aranjarea, ordonarea şi expunerea produselor comerciale;
     Primirea de marfă;
     Efectuarea de plăţi în conformitate cu listele de plăţi;
     Comandarea de produse comerciale în conformitate cu listele de comenzi.
 Analiza mediului de afaceri a SC. PETRAN COM SRL
1 Analiza micromediului SC. PETRAN COM SRL
Micromediul include factorii şi forţele cu acţiune imediată asupra întreprinderii, care
influenţează direct succesul activităţii desfăşurate şi asupra cărora şi întreprinderea îşi exercita
controlul într-o măsură mai mică sau mai mare: întreprinderea însăşi , furnizorii ,
intermediarii , concurenţii şi publicul.
Furnizorii reprezintă o forţă de influenţa prin preţurile practicate, calitatea oferită şi
promptitudine - şi putem spune că din acest punct de vedere furnizorii din România reprezintă
o mare problemă ,multe întreprinderi fiind nevoite să trateze cu mai mulţi furnizori. Atunci
când furnizorii intra în competiţie pentru client, se vor strădui să prezinte cât mai multă
credibilitate şi să-şi menţină preţurile la un nivel cât mai scăzut pentru a atrage cât mai mulţi
clienţi.
Alegerea tuturor furnizorilor de mărfuri se datorează preţului, calităţii, raportului
calitate-pret, toate acestea îmbinate cu condiţiile de plată. Relaţiile cu furnizorii de produse
sunt de lungă durată. Lucrul acesta se datorează seriozităţii acestora, a condiţiilor convenabile
de plată şi de livrare, dar în special păstrării unui standard înalt de calitate.
Principalii furnizori de mărfuri sunt: SC.Com Unison SRL , SC.Ada Holding SRL
SC.Coca-Cola SĂ , SC Dacris SRL , SC. Dobrogea SĂ , SC. Enb SRL , SC. Ghiural
Distribution SRL , SC. Ads Trading SRL , SC. Sorla SRL şi alţi furnizori care intră în contact
cu societatea prezentând oferte avantajoase.
Întreprinderea mai achiziţionează produse, atât alimentare cât şi nealimentare, din
cadrul lanţurilor de hypermarket existente pe piaţa cum ar fi Metro, Selgros, Real, Carrefour.
Clienţii reprezintă o forţă de influenţă a competitivităţii pentru că pot determina
reducerea preţurilor, pot solicita o calitate sporită sau mai multe servicii post-vanzare şi prin
aceasta pot influenţa piaţa unui produs.
În primul rând, clienţii influenţează pozitiv activitatea unei întreprinderi atât timp cât
cumpăra produsele acesteia şi nu pe cele ale concurenţei. Cu cât clienţii cumpăra mai mult de
la o întreprindere, cu atât va creşte profitul acesteia.
Clienţii sunt formaţi în mare majoritate de consumatori inividuali firma beneficiind de
un vad comercial dezvoltat. Societatea are o vânzare destul de bună atât pe perioada verii cât
şi în sezonul rece.
Ameninţarea asupra întreprinderii apare atunci când clienţii renunţa să mai facă
afaceri cu acesta şi se îndreaptă spre conurentii existenţi pe piaţă. Prin urmare, întreprinderea
trebuie să dezvolte strategii de atragere, păstrare şi chiar câştigare a clienţilor. Principalii
concurenţi sunt magazinele aflate în vecinătatea societăţii care comercializează produse
similare.
Organismele publice, respectiv agenţi de micromediu care manifesta un interes
efectiv său potenţial faţă de firma, sau care influenţează capacitatea unei firme de a-şi atinge
obiectivele. Principalele organisme publice locale cu care intră în contact întreprinderea sunt
Administraţia Financiară , Direcţia de Sănătate, Inspectoratul Teritorial de Muncă, AJOFM
(asigurarea forţei de muncă şi şomaj).
Alte organisme care ar putea influenţa firma ar fi televiziunile ce ar avea un impact
pozitiv asupra comportamentului de cumpărare nu se implică. Presa scrisă din domeniu nu
este practic citită.
Analiza macromediului SC. PETRAN COM SRL
Macromediul întreprinderii cuprinde forţele externe care acţionează asupra
întreprinderii şi a micromediului sau stimulând sau frânând activitatea desfăşurată de aceasta.
Aceste forţe sunt grupate în mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul
politic şi juridic, mediul socio-cultural şi mediul natural reprezentat grafic în fig.  Aceşti
factori exercita în permanenţă o influenţa mai mică sau mai mare asupra activităţii
întreprinderii, aflându-se în permanentă schimbare. Toate firmele sunt conştiente de acest
lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente în monitorizarea mediului extern, a tendinţelor
factorilor de mediu şi în adaptarea activităţilor desfăşurate în consecinţă.
Mediul demografic cuprinde populaţia din zona de activitate a întreprinderii,
prezentând interes atât că piaţa a forţei de muncă cât şi că piaţa de desfacere pentru bunuri şi
servicii.
Fig2 Forţele externe care acţionează asupra întreprinderii şi a macromediului
Întreprinderea este interesată de mai multe aspecte demografice: numărul populaţiei
din zona de interes, structura populaţiei după sex şi vârsta, structura familiei, densitatea,
mobilitatea populaţiei, speranţa de viaţă, repartiţia populaţiei în mediul urban şi rural, etnia,
religia, educaţia etc. Fiind un magazin de proximitate numărul populaţiei este reprezentat în
mare parte de locuitorii zonei în care îşi are cele două puncte de activitate. Produsele
comercializate sunt destinate atât tinerilor cât şi persoanelor în vârstă ,atât pentru femei cât şi
bărbaţi. Într-o mare măsură activitatea de cumpărare în cadrul SC. PETRAN COM SRL este
influenţată de speranţă de viaţă a locuitorilor şi de educaţia acestora.
Aceste atribuite sunt utilizate de firma în determinarea dimensiunilor potenţiale, în
elaborarea de estimări privind evoluţia cererii de produse şi servicii, în stabilirea celui mai
potrivit mix pentru piaţa respectivă. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra
sructurii gamei de produse, asupra preţurilor pe care consumatorii sunt dispuşi să le plătească
pentru aceste produse, asupra modalităţilor optime de distribuire a lor şi a celor mai potrivite
acţiuni promoţionale.
            Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează
capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibiltatea şi
disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii. Între factorii care
influenţează puterea de cumpărare se număra veniturile curente ,veniturile disponibile,
preţurile, tendinţa spre economii sau consum şi politica de credite.
            Mediul tehnologic are un rol important în atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse.
Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinţe ale consumatorilor şi
în cazul firmei SC. PETRAN COM SRL având ca obiect de activitate vânzarea cu amănuntul
a produselor alimentare şi nealimentare influenţează deciziie de marketing referitoare la noi
produse şi servicii, ambalare, promovare excluzând distribuţia pentru că principalii clienţi ai
firmei sunt consumatorii individuali care se deplasează la locul de vânzare neexistând serviciu
specific de livrare a produselor la domiciliul clienţilor.
            Mediul politic şi juridic este format din structurile sociale ale societăţii, forţele
politice ce acţionează şi de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determina un
climat politic stabil sau mai puţin stabil cu influenţe directe asupra mediului de afaceri dintr-
o tara, ca şi gradul de intervenţie a statului în economie şi atitudinea generală a administraţiei
faţă de viaţa economică a societăţii.
            Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care
reglementaza desfăşurarea activităţilor comerciale a întreprinderii. La modul cel mai general,
legislaţia comercială poate fi împărţită în trei mari grupe de legi:
     Legi destinate reglementării concurenţei de piaţă (protejarea întreprinzătorilor contra
concurenţei neloiale, preţurilor discriminatorii etc.);
     Legi pentru protecţia consumatorilor (garantarea siguranţei produselor utilizate, protecţia
împotriva practicilor comerciale înşelătoare etc.);
     Legi de interes general pentru societate (reducerea poluării mediului, conservarea unor
resurse, creşterea calităţii vieţii etc).
Mediul socio-cultural include instituţiile şi factorii care definesc o societate,
conferindu-i un sistem propriu de valori, de tradiţii, norme şi obiceiuri ce generează un anumit
comportament etic, moral şi cultural pentru membrii săi.
Mediul natural face parte din cadrul general în care întreprinderea îşi desfăşoară
activitatea, exercitând asupra acesteia unele constrângeri sau oferindu-i anumite oportunităţi.
Preţul produselor este influenţat de costul materiilor prime, al energiei şi în ultimul timp de
cheltuielile pentru reducerea poluării.
Monitorizarea tuturor factorilor de micromediu şi macromediu de către SC. PETRAN
COM SRL se face continuu, fiecare componentă a mediului de marketing nefiind ruptă din
context ci urmărită în interdependenţă cu toţi ceilalţi factori. Urmărirea evoluţiilor şi
tendinţelor mediului de marketing este o sarcină dificilă, deoarece orice manager ştie că o
schimbare majoră a oricărui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor şi
planurilor de marketing.

5.107.031
Cifră de afaceri
an 2018
65.550
Profit/Pierdere
an 2018
13
Număr mediu angajaţi
an 2018
16 ANI
Vechimea firmei
înregistrată în 25.08.2003

 În perioada 01.01.03-31.12.03. se încasează prin casieri venituri din vânzare de mărfuri în


valoare de 234014920  lei conform anexei nr.1:
5311. Casa in lei (A)
707. Venituri din vanzarea marfurilor (P)
                                                 
     5311’’Casa                         =                          707’’Venituri     234014920
                    în lei’’                                                             din vânzarea     
                                                                                               marfurilor’’

1. În luna decembrie 2003 se înregistrează venituri în suma de 49373600 lei conform anexei


5311. Casa in lei (A)
707. Venituri din vanzarea marfurilor (P)

5311’’Casa în lei’’                          =                          707’’Venituri        49373600 
                                                                                      din vânzarea marfurilor”

2.În perioada 01.01.03.-31.12.03. se plăteşte prin casierie conform anexei nr.1 suma de


167808822 lei furnizorilor: 
401. Furnizori (P)
5311. Casa in lei (A)

    401’’Furnizori’’                =                           5311’’Casa în lei’’           167808822
3.În luna decembrie 2003 se plăteşte prin casierie conform anexei
nr.2. furnizori în  suma de 36945493 lei :
401. Furnizori (P)
5311. Casa in lei (A)
        401’’Furnizori’’                =                           5311’’Casa în lei’’          36945493
4.În perioada 01.01.03..-31.12.03. se plăteşte prin casierie salariaţii în suma de
50850000 lei conform anexei nr.1:
5311. Casa in lei (A)
421. Personal - salarii datorate (P)

       421’’Personal salarii datorate ”                   =              5311’’Casa în lei’’         50850000


                        
5.Pentru luna decembrie se achita prin casierie suma de 4150000 lei reprezentând salariile
angajaţilor în dată de 12.01.04 conform anexei nr. 3:
421. Personal - salarii datorate (P)
5311. Casa in lei (A)

421’’Personal salarii datorate’’                    =                   5311’’Casa  în lei’’ 4150000


                       
6.În perioada 01.01.03-31.12.03 se depune în banca prin foaie de vărsământ suma de
31250000 lei conform anexei nr. 1
581. Viramente interne (A/P)
5311. Casa in lei (A)

      581 ’’Viramente interne’’                  =                 5311’’Casa în lei’’      31250000


7.În luna decembrie 2003 se depune în banca suma de 3000000 lei conform anexei nr.4:
581. Viramente interne (A/P)
5311. Casa in lei (A)

        581 ’’Viramente interne’’              =                  5311’’Casa  în lei’’ 3000000 


8.În luna decembrie se achita prin casierie suma de 667000 lei către Parohia romano-catolică
reprezentând chirie pe perioada  01.11.03-31.12.03 conform anexei nr.5:
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
5311. Casa in lei (A)

          612’’Cheltuieli cu              =                                5311’’Casa         667000
                       redevenţe şi chirii’’                                              în lei’’

S-ar putea să vă placă și