Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Gimnaziul «George Coşbuc»,s. Andruşul de Jos

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA A V-A
№ ore: _204___ h.
Profesor de limbă şi literatură română: Malairău Marina

1
 Notă introductivă
Conform dispoziţiilor Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova şi Direcţia Învăţămînt Donduşeni,
obiectivul primar al şcolii devine „Asigurarea egalităţii educaţiei pentru toţi”. Reişind din acest argument, procesul
instruirii în şcoală va trebui să suporte cîteva schimbări stimulatorii pentru formarea motivaţiei elevului de a învăţa
indiferent de situaţia în care se află(materială, fizică, psihică, altor parametri stabiliţi). Astfel, implementarea strategiilor
moderne este un prim pas în instruirea elevilor cu Cerinţe Educaţionale Speciale.
Una din metodele eficiente de lucru cu copiii cu CES în clasa a V-a, rămîne de a fi jocul- metoda
stimulatoare. Energizantele, suportul didactic, metodele activ- participative centrate pe elev dar şi buna atitudine faţă
de copil sunt punctele forte care vor trebui să ghideze pe parcurs întreaga activitate propusă cu aceşti copii. Lucru pe
fişe, sarcini individuale, desene cu obiectiv propus, exerciţii stimulatoare, imagini de tip- hartă, vor fi materialele
permanente folosite în activitatea didactică cu copiii ce necesită o atenţie mai sporită. Desigur că acest proiect prevede
o bună relaţie între familie- şcoală –învăţător. Familia trebuie să fie temelia care va susţine acest proces, să asigure
elevul cu materialele necesare pentru studii şi să ducă o evidenţă regulată a activităţii diferenţiate a copilului cu CES.
Importantul obiectiv este motivarea diferenţiată a elevului în cauză prin captarea atenţiei la disciplina de
studiu. Limba şi literatura română ca disciplină fundamentală a procesului instructiv- educativ formează personalitatea
din punct de vedere multidimensional: educă spiritul afectiv, dezvoltă lexicul, formează abilităţi de comunicare,
dezvoltă capacităţile imaginativ- creative, scrisul devine sursă de dezvoltare dublă(de învăţare a scrierii şi a citirii), etc.
Este vorba despre o eficientizare, o încercare de a promova elevul indiferent de individualitatea sa. PEI
reprezintă programul de predare – învăţare – evaluare, parametrii acestuia reişind din standardele curriculare.

2
 I. Limba şi literatura română

Limba şi literatura română este o disciplină fundamentală în curriculumul şcolar. Aceasta promovează multitudinea de principii,
obiective şi tehnici strategice educaţionale. Predarea acestei discipline în şcoală asigură intelectualitatea personalităţii: cunoaşterea
scrisului şi cititului; formarea competenţelor de comunicare în orice tip de situaţie; prezentarea unei descrieri, caracteristici ale unui
obiect, persoane, etc; manifestarea telentului artistic şi a capacităţilor imaginativ- creative; evocarea şi valorificarea sentimentelor şi a
valorilor general – umane desprinse în urma lecturii unor texe literare; manifestarea aptitudinilor lingvistice şi literar- artistice într-o
situaţie de problemă.
Pentru evaluarea elevului cu CES, PEI propune o listă de strategii eficiente:

a. Conversaţia. Conversaţia didactică presupune metoda esenţială de cunoaştere a personalităţii elevului. Comunicarea ghidată sau
cea euristică, inclusiv cea catehetică, va lua în vedere principiul conexiunii inverse. Se vor propune sarcini de comunicare orală şi
scrisă, chiar şi nonverbală pentru manifestarea elevului la nivel de clasă;
b. Exerciţiul. Exerciţiul teoretic şi practic la disciplina dată va lua în calcul calitatea învăţării şi cunoaşterii materiei studiate. Exerciţiile se
pot oferi pe fişe sau în caietul elevului, cele mai uşoare selectate din manual.
c. Explicarea. Explicarea este foartă importantă pentru consolidarea materiei de studiu. Se cere o explicare motivată în acest sens.
d. Demonstrarea. Se vor demontra imagini, fotografii, portrete ale scriitorilor pentru a motiva elevul şi a-i capata atenţia. Demontrarea
se va referi şi la orice situaţie de comunicare, dramatizare, teatralizare, inclusiv realizarea unor sarcini fie de ordin individual, fie de
grup.
e. Exemplul. Exemplul va servi drept o misiune de antrenare în procesul de cunoaştere. Important este ca exemplul să fie concret şi în
strînsă relaţie cu viaţa existenţială.
f. Lectura. Lectura ca metodă de bază urmăreşre un ansamblu de obiective strategice. Tehnica lecturii explicative va fi orientată spre:
1. Cunoaşterea tehnicii de lectură individuală, lănţişor, selectivă, ştefetă, etc;
2. Prezentarea datelor despre subiectul predat;
3. Descrierea unor obiecte, lucruri, fenomene ale naturii;
4. Caracterizarea unor personaje literare, stări emoţionale, calităţi fizice şi morale ale eului său;
3
 5. Consolidarea lecturii prin intermediul exerciţiilor posttextuale;
6. Crearea situaţiei de a continua textul înainte sau după acesta cu cîteva idei sau argumente;
7. Lectura explicativă orientată spre direcţia lexicologiei şi ortografiei: lucrul cu vocabularul şi semnele de punctuaţie sar şi
ortogramele studiate;
8. Formarea abilităţilor de scriere şi transcriere;
9. Formarea abilităţilor de scriere cursivă, caligrafică şi expresivă;
10. Motivarea de lecturare pentru povestirea textelor, explicarea ideii, mesajului, temei, stărilor după lectură;
11. Realizarea unor lucrări individuale după lectura unuui text: prezentarea unui desen, scrierea unei compoziţii, etc;
12. Cunoaşterea cărorva date despre autorul textului)date generale din viaţa şi activitatea acestuia);
g. Explozia stelară sau interograrea. Această metodă ajută la consolodarea cunoştinţelor după lectura unui text.
 Ce am înţeles din lectura acestui text?
 Care sunt personajele secundare şi principale?
 Cum este descrisă starea sufletească a autorului?
 Unde se petrecec acţiunea textului?
 De ce autorul pune accentul anume pe aceste stări? Etc.

Sunt doar nişte întrebări de reper. Elevii de regulă le alcătuiesc într-o formă mai simplificată.

h. Asaltul de idei. Elevul înţelege mai temeinic unele noţiuni de ordin general.
i. Acrostihul. Elevul găseşte mai multe sensuri în baza unui cuvînt. Cuvîntul – cheie serveşte o ofertă de a găsi cît mai aproape de
sensul de bază alte sensuri apropiate(ne putem referi la cîmpul semantic). Putem să altăuim chiar şi enunţuri simple.
Ex. C – copilărie; a – armonie; s – sat; a – aventuri. Cuvîntul a fost casă, ne referim la casa părintească.
j. Metoda BBB. Elevul este pus în situaţia de a găsi soluţii alături de imaginea propusă.
k. Grafiul T. Elevul este pus în situaţia de a găsi argumente pro sau contra. Calităţi bune sau rele, etc.
l. Lucrul pe fişe. Fişele individuale vor spori calitatea învăţării acestuia.
Fişa de lucru trebuie să fie adaptată la particularităţile individuale ale elevului:
1. Completează enunţurile;
4
 2. Continuă enunţurile cu gîndurile tale;
3. Scrie sinonime, antonime;
4. Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele de reper;
5. Alcătuieşte enunţuri cu cuvîntul dat avînd un alt sens decît cel din text;
6. Subliniază cuvintele cu referire la subiect;
7. Subliniază substantivele, verbele, adjectivele, etc;
8. Alcătuieşte enunţuri cu ortogramele necesare;
9. Alcătuielte o mică descriere;
10. Alcătuieşte un dialog pornind de la iniţialele date;
11. Construieşte un dialog, o descriere, o conversaţie telefonică, etc.;
12. Trasează săgeţi;
13. Completează casetele libere;
14. Colorează desenul şi alcătuieşte cîteva enunţuri în baza imaginii;
15. Propune un alt titlu unui text şi motivează.
16. Transcrie din text;
17. Precizează dacă e adevărat sau fals;
18. Bifează varianta potrivită de răspuns.
m. Harta textului. Aceasta prezintă atelierul textului.
- Titulul textului
- Autorul
- Tema(despre ce se comunică în text)
- Mesajul
- Ideea(ce a dorit autorul să comunice cititorilor)
- Emoţii şi sentimente
- Personaje:
- Atitudinea faţă de text / părerea personală.
5
n. Compunerea în baza imaginii. Compoziţia.
Este important pentru acest elev ca compoziţia să fie oferită pe o fişă, unde să fie deja reprezentată imaginea şi spaţiile de scriere
pentru careva enunţuri descriptive. Elevul va reuşi mai bine dacă enunţurile vor fi cu careva indici.
o. Jocul. Jocul didactic cu aceşti elevi asigură un cimat favorabil pentru petrecerea lecţiei. Putem organiza jocuri:
- Cuvintele încurcate.

Formaţi cuvîntul: a, m, ă, m – mamă;

- Minutul de idei;
- Jurnalul;
- Spune repede ce crezi;
- Interviul;
- Cadranele ceasornice
 La orele 8.00 discutăm despre text;
 La orele 10.00 discutăm despre cuvintele – cheie şi alcătuim enunţuri. Etc.
N. B: Pentru antrenarea în practică a elevului cu CES este nevoie de careva material ilustrativ ajutător, careva strategii active de
manifestare a potenţialului creativ al elevului în cauză. Se recomandă lucrul individual pe fişă, cerinţe individuale în caieţelul de
clasă. Vom încerca să-i oferim careva sarcini din manualul de clasă pentru a nu-l intimida.
Lecţia o vom organiza în aşa fel încît cînd vom lucra cu elevul cu CES, ceilalţi vor citi individual sau vor efectua care sarcini de
lucru. E importantă stimularea şi încurajarea. Profesorul inventează metode şi alcătuieşte materiale pentru elevii cu necesităţi
individuale de învăţare.

6
 2. Date generale despre elev.
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
I. Date personale
1. Numele si prenumele________________________________________________________________________________________________________________
2.Locul si data nasterii_________________________________________________________________________________________________________________
3.Domociliul______________________________________________________________
4.Scoala si clasa in care invata______________________________________________________________
II. Date familiale
1.Ocupatia si locul de munca al parintilor
tatal.______________________________________________________________
mama______________________________________________________________
2.Structura si componenta familiei
a. Tipul familiei
 normala
 tatal ( mama ) decedat
 parinti despartiti
 parinti vitregi ( unul, amandoi )
b. Frati ( surori ) mai mici, mai mari.
Nr. Numele/ Prenumele/ Varsta Ocupatia
crt.
1.
2.
3.
4.
3.Atmosfera si climatul educativ
 raporturi armonioase, de intelegere intre parinti si intre parinti si copii,
 raporturi punctate de conflicte mici si trecatoare,
 dezacorduri puternice in familie, conflicte frecvente,
 familie destramata sau pe cale de destramare.
4.Conditii de viata si de munca ale elevului:
 foarte precare,

7
  la limita,
 acceptabile,
 bune,
 foarte bune.
III. Dezvoltarea fizica si starea sanatatii
1. Caracteristici ale dezvoltarii fizice
2. Imbolnaviri:
____________________________________________________________________________________________________________________________
a) anterioare intrarii in scoala
____________________________________________________________________________________________________________________________
b) pe parcursul scolaritatii
____________________________________________________________________________________________________________________________

3. Deficiente, handicapuri (senzoriale, motorii )

____________________________________________________________________________________________________________________________
2.Cercuri frecventate de elev: ______________________________________________________________
3. Participarea la concursuri scolare si extrascolare
______________________________________________________________
4. Activitatea independenta a elevului
 citeste suplimentar din manual,
 citeste si alte carti,
 rezolva probleme in plus,
 alte ocupatii ( plastice, muzicale, sportive, coregrafice )______________________________________________________________
VI. Procesele cognitive si stilul de munca intelectuala
1. Caracteristici ale functiei senzorio-perceptive:
 predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei,
 predomina modalitatea auditiva de receptie a informatiei,
 perceptie difuza, superficiala a materialului de invatat,
 perceptie complexa ( spirit de observatie ).
2. Nivelul de inteligenta:
 Inteligenta foarte buna
 Inteligenta buna
 Inteligenta medie
 Inteligenta scazuta
8
  Inteligenta sub limita
3.Memoria:
 Foarte buna
 Buna
 Medie
 Slaba
 Foarte slaba
4. Imaginatia:
 saraca  bogata
 reproductiva  reproductiv-creativa
 pentru activitati tehnice  pentru activitati artistice
5. Limbajul:
-vocabular bogat, -exprimare usoara si corecta -vocabular redus, -vocabular foarte sarac,
-exprimare frumoasa si corecta -exprimare greoaie -exprimare incorecta

6.Stilul de munca:
a) Cum lucreaza:
 sistematic, ritmic, organizat,
 inegal, cu fluctuatii in salturi,
 neglijent, copiaza temele de la altii, asteapta sa i le faca parintii,
 mari lacune in cunostinte, ramaneri in urma la invatatura si la alte activitati,
 alte mentiuni..................................................................................................
b) Sarguinta:

Foarte De obicei sarguincios Putin Nesar-

sarguincios sarguincios guincios

c) Autonomie, creativitate:
 inventiv, cu manifestari de creativitate,
 manifesta uneori initiativa, independenta,
9
  se conformeaza de regula modelului, procedeaza rutinier,
 nesigur, dependent, fara initiativa,
 alte caracteristici............................................................................................
VII. Conduita elevului la lectie si in clasa
1. Conduita la lectie:
 atent, participa activ, cu interes,
 atentia si interesul inegale, fluctuante,
 de obicei pasiv, asteapta sa fie solicitat,
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
2. Purtarea in general:
 exemplara, ireprosabila,
 corecta, cuviincioasa, buna,
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave,
 abateri comportamentale grave, devianta
VIII.Conduita in grup, integrarea sociala a elevului
1. Participarea la viata de grup:

 participa la activitatea de grup numai daca este solicitat,
 este in contact cu grupul, se integreaza, dar prefera sarcinile executive,
 cauta activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileste usor relatii ,
 activ, sociabil, comunicativ, cu initiativa, bun organizator al grupului.
2. Cum este vazut de colegi:
 preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.
3. Colegii il apreciaza pentru:
 rezultatele la inavtatura,
 performantele extrascolare,
 pentru ca este prietenos, apropiat.
IX. Trasaturi de personalitate
1. Temperamentul:
 puternic exteriorizat, impulsiv, nestapanit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la solicitari, cu tendinte de dominare a altora,
 exteriorizat, energic, vioi mobil, echilibrat, usor adaptabil, vorbaret, guraliv,nestatornic,
 calm, controlat, retinut, lent, uneori nepasator, mai greu adaptabil, rezistent la solicitari repetitive,
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios,

10
  tip combinat.
2. Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid, emotiile ii perturba activitatea,
 emotiv, dar fara reactii dezadaptive,
 neemotiv, indraznet.
3. Dispozitie afectiva predominanta:
 vesel, optimist,
 mai mult trist, deprimat,
4. Insusiri aptitudinale:
 lucreaza repede, rezolva usor si corect sarcinile de invatare,
 rezolva corect, dar consuma mai mult timp si investeste mai multa energie
 lucreaza greoi, cu erori, nu se incadreaza in timp.
Concluzii:
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
Semnături de autentificare:
Director instituţie: ____________________________
Diriginte de clasă: ____________________________
Profesor la disciplina dată: _______________________

11
 3.Analiza SWOT şi necesităţile elevului.
Melnic Marius – elevul clasei a V-a;

§ Puncte forte § Puncte slabe

1. Elevul ştie literele alfabetului;
2. Elevul poate să copie un text;
3. Elevul ştie a despărţi în silabe;
4. Elevul ştie să dezmierde cuvintele(diminutivele);
5. Elevul lucrează individual pe fişă;
6. Elevul învaţă poezii.
7. _______________________________________________
§ Oportunităţi
1. Lucrul de perfecţionare a tehnicii citit- scrisului;
2. _____________________________________________
3. _____________________________________________
4. ______________________________________________
5. _____________________________________________
6. _____________________________________________
1. Elevul scrie foarte neglijent;
2. Elevul nu este atent;
3. Elevul greu înţelege sarcina de lucru;
4. Elevul nu lucrează individual acasă;
5. Elevul nu poate povesti;
6. ________________________________________________
§ Constrîngeri
1. Părinţii nu acordă un interes sporti pentru educaţia copilului la
şcoală şi acasă.
2. Copilul nu doreşte să înveţe.
3. _______________________________________________
4. ______________________________________________
5. _______________________________________________

12
 4.Proiectarea didactică calendaristică simplificată şi adaptată.
§ Competenţe specifice disciplinei
1. Utilizarea diverselor strategii de informare/documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării orale şi scrise

2. Aranjarea/ordonarea în pagină sau în formular standardizat a textului propriu/produs.

3. Rezumarea textelor literare şi noliterare.

4.Organizarea/desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi exersare.

5. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă.

6. Explicarea funcţionării sistemului fonetic, lexical, gramatical al limbii române.

7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale,

punctuaţionale, stilistice a limbii române literare.

8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut.

9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut.

10. Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare, în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

11. Manipularea suporturilor audiovizuale şi informatice în calitate de surse sau mijloace de învăţare a limbii de instruire.

12. Respectarea etichetei verbale în orice situaţie de comunicare orală şi scrisă.

13. Producerea textelor care reflectă propriile experienţe senzoriale, idei, judecăţi, opinii, argument

14. Identificarea propriilor atuuri, nevoi şi puncte vulnerabile în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

15. Exprimarea adecvată a propriei identităţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română.

13
Subcompetenţe Unităţi de conţinut Eşalonare Strategii
în timp
Reactualizarea cunoştinţelor anterior învăţate. Recapitularea cunoştinţelor din treapta primară.

PEI. indicilor şi posibilităţilor de organizare a lucrului cu elevul.

În conformitate cu manualul de clasă, în pas cu elevii, în paralel cu
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale,  Părţile de vorbire.
 Substantivul.

proiectare propriu- zisă la limba română în clasa a V-a.

a normei semantice, în textul produs (oral şi scris).
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Verbul.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Adjectivul.
 Sinonimele.
 Antonimele.
 Cuvintele cu mai multe sensuri.
 Diversitatea ortogramelor.
 Atelier de lectură. Poezia Cartea de Tudor Arghezi.
 Atelier de lectură. Poezia Numai poetul de Mihai
Eminescu.
 Evaluare iniţială.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.

Conform
Conform
4.1 Utilizarea dicţionarului explicativ în stabilirea sensurilor Cartea – obiect cultural. - -
cuvintelor necunoscute.  Cartea şi elementele ei.
14
11.1. Selectarea în volum rezonabil a informaţiilor necesare  Interiorul unei cărţi.
(esenţiale), utilizînd mijloace audiovizuale/informative.  Atelier de scriere.
 Proverbe despre carte.
12.1. Utilizarea normelor elementare de etichetă verbală într-o Situaţia de comunicare. - -
situaţie concretă de comunicare orală şi scrisă (dialog familial;  Comunicarea între oameni.
elev – profesor elev-elev)  Situaţia de comunicare.
14.1. Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare.  Emiţătorul şi receptorul.
15.1. Relatarea despre sine, ca reprezentant al  Mesajul. Canalul. Codul.
etniei/generaţiei/comunităţii  Comunicarea dialogată.
 Comunicarea monologată.
 Comunicarea prin gesture şi mimică(nonverbală).
 Atelier practic.
 Atelier de lectură. Cele dintîi lecture de M. Eliade.
 Atelier de scriere.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
6.1. Identificarea elementelor fonetice perceperea în sistem a Cuvîntul şi textul. - -
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Cuvîntul şi elementele sale.
în textul studiat.  Propoziţia.-
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Propoziţia s-implă.
context. .  Propoziţia dezvoltată.
 Propoziţia enunţiativă.
 Propoziţia interogativă.
 Propoziţia exclamativă.
 Compoziţie după imagini.
 Compoziţie liberă.
 Familia de cuvinte.
 Exerciţii de consolidare.
 Atelier de lectură. Poezia O furnică de Tudor Arghezi.
 Atelir de scriere.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
7.2. Lectura expresivă a fragmentului de text liric. Textul - -
8.2. Interpretarea textului liric.  Textul şi elementele sale.
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Introducerea.
 Cuprinsul.
15
  Încheierea.
 Personaje. Tipuri de personaje.
 Atelierul textului.
 Atelier de lectură. Sfîrşit de toamnă de vasile Alecsandri.
 Atelier de scriere.
 Atelier de lectură. Povestea furnicii de Ion Druţă.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
1.1. Organizarea cronologică a informaţiei într-un plan simplu de Tipuri de texte - -
idei, utilizînd citate din textul dat  Textul literar.
2.1. Plasarea ordonată/grafică în pagină a textului  Poezia.
propriu/produs: plan de idei; rezumat; temele; biletul; reţeta; fişa  Textul nonliterar.
bibliografică; notiţele; scrisoarea familială  Mesajul telefonic.
3.1. Rezumarea unui text narativ, în limita a 75 de cuvinte  Orarul.
 Mesajul electronic.
4.2 Utilizarea dicţionarului ortografic în scopul scrierii corecte a  Atelier practic.
cuvintelor.  Atelier de lectură.
8.1. Comentarea textului epic. Naraţiunea. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Atelier de lectură. Balada celor cinci motănaşi de Ion
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii Druţă.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Atelier de scriere.
 Locul şi timpul acţiunii.
 Personajele textului.
 Atelierul textului.
 Povestirea textului după întrebările ajutătoare.
 Planul simplu de idei.
 Compoziţie după text.
6.1. Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sistem a Verbul. - -
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Verbul.
în textul studiat.  Timpurile verbului.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Verbul. Categoria persoanei.
context.  Acordul verbului cu substantivul.
 Exerciţii de consolidare.
 Atelir de lectură. Textul Ciobăniţă de Vasile Voiculescu.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
16
8.1. Comentarea textului epic. Substantivul. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Substantivul.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Substantive comune.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Substantive proprii.
6.1. Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sistem a  Substantive compuse.
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Numărul substantivului.
în textul studiat.  Genul substantivului.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Exerciţii de consolidare.
context.  Textul Amintiri din copilărie de Ion Creangă.
 Atelier de lectură.
 Atelier de scriere.
 Compoziţie în baza textului studiat.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
8.1. Comentarea textului epic. Pronumele. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Pronumele.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Pronumele personal.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Pronumele de politeţe.
6.1. Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sistem a  Acordul pronumelui cu verbul.
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Topica pronumelui.
în textul studiat.  Pronumele într-o situaţie de dialog.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Atelier de lectură. Textul Vizită de I. L . Caragiale.
context.  Evaluare sumativă
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
8.1. Comentarea textului epic. Adjectivul. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Adjectivul.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Acordul adjectivului cu substantivul.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Formarea adjectivelor.
6.1. Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sistem a  Topica adjectivelor.
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Atelier de lectură În pădurea Petrişorului de M.
în textul studiat. Sadoveanu.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Atelier de gramatică în baza textului.
context.  Atelier de scriere.
 Exerciţii de consolidare.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
17
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale, Portretul. Articolul. - -
a normei semantice, în textul produs (oral şi scris).  Articolul hotărît.
 Articolul nehotărît.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Exrciţii aplicative.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Descrierea.
 Caracterizearea.
 Portretul. Autoportretul.
 Atelier de lectură. Textul Mihai Viteazu de N. Bălcescu.
 Atelier de scriere.
 Compoziţie liberă.
6.1. Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sistem a Interjecţia. Adverbul. - -
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Interjecţia.
în textul studiat.  Clasificarea interjecţiilor.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Interjecţia într-o situaţie de comunicare.
context.  Exerciţii aplicative.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Adverbul.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Adverbe de loc.
14.1. Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare.  Adverbe de timp.
 Adverbe de mod.
 Acordul adverbului.
 Topica adverbului.
 Exerciţii de consolidare.
 Atelier de lectură şi scriere. Domnia Arnăutului   de A.
Hasdeu.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
6.1. Identificarea elementelor fonetice; perceperea în sistem a Numeralul. - -
expresiilor şi cuvintelor noi, a elementelor gramaticale ale limbii  Numeralul în comunicare.
în textul studiat.  Numerale cardinale.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Numerale ordinale.
context.  Numerale cardinale simple şi compuse.
 Exerciţii de consolidare.
 Evaluare formativă.
8.1. Comentarea textului epic. Basmul. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Atelier de lectură. Prîslea cel voinic şi merele de aur de
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii Petre Ispirescu.
18
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral)  Atelier de scriere.
14.1. Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare.  Personaje fantastice.
 Basmul şi realitatea.
 Povestirea basmului după indicii de orientare.
 Atelier de poveşti.
 Compoziţie în baza textului.
 Atelier de lectură şi scriere.  Zîna munţilor  de P.
Ispirescu.
8.1. Comentarea textului epic. Mitul. Legenda. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Legende populare.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Mitul.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Atelier de lectură. Dragoş Vodă.
 Caracterizarea personajului.
 Legenda şi istoria.
 Atelier de scriere.
 Compoziţie în baza textului studiat.
2.1. Plasarea ordonată/grafică în pagină a textului Scrisoarea. - -
propriu/produs: plan de idei; rezumat; temele; biletul; reţeta; fişa  Scrisoarea.
bibliografică; notiţele; scrisoarea familială.  Elementele scrisorii.
12.1. Utilizarea normelor elementare de etichetă verbală într-o  Redactarea unie scrisori.
situaţie concretă de comunicare orală şi scrisă (dialog familial;  Scrisoarea electronică.
elev – profesor ,elev-elev)  Atelier de lectură. Mitul Filimon şi Baucis.
 Atelier de scriere.
8.2. Interpretarea textului liric. Ce te legeni... - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Atelier de lectură. Poezia Ce te legeni... de M.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii Eminescu.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Atelier de scriere.
 Emoţii şi sentimente.
 Atelirul textului.
 Dialogul imaginar.
 Compoziţie în baza subiectului.
 Atelier de lectură. Poezia La mijloc de codru des de M.
Eminescu.
 Atelier de scriere.
 Compoziţie liberă.
8.1. Comentarea textului epic. Snoava. - -
19
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Snoava Boierul şi Păcală.
9.1. Identificarea fenomenelor şi a unităţilor lingvistice studiate în  Atelier de lectură.
context.  Atelier de scriere.
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale,  Peronajele textului.
a normei semantice, în textul produs (oral şi scris).  Snoave populare.
 Snoava. Morala.
 Exerciţii de recapitulare a părţilor de vorbire.
 Exerciţii de ortografie.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
8.1. Comentarea textului epic. Conjuncţia. - -
9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.  Conjuncţia.
13.1. Reflectarea propriei experienţe într-un text, în limita de ½  Conjuncţia şi relaţia în propoziţie.
pagină (autobiografie); relatarea  Proverbul.
unei experienţe proprii, opinie despre sine; autoprezentare.  Ghicitoarea.
4.2. Utilizarea dicţionarului ortografic în scopul scrierii corecte a  Zicătoarea.
cuvintelor.  Exerciţii de consolidare.
 Atelier de lectură liberă.
 Atelier de scriere.
 Evaluare sumativă.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
Reactualizarea cunoştinţelor anterior învăţate. Recapitulare. - -
7.1. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctuaţionale,  Substantivul. Genul. Numărul. Tipul.
a normei semantice, în textul produs (oral şi scris).  Verbul. Persoana. Timpul.
10.1. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii  Adjectivul.
(sinonime, antonime, figuri de stil) în textul produs (scris/oral).  Numeralul. Tipuri de numerale.
 Pronumele personal şi de politeţe.
 Articolul hotărît şi nehotărît.
 Inerjecţia.
 Conjuncţia.
 Adverbul.
 Exerciţii aplicative.
 Exerciţii de consolidare.
 Evaluare finală.
 Activitate de dezvoltare şi recuperare.
Conform curriculumului şcolar În Strategiile
20
 1* 6= 6 ore săptămînal conformitate respectiv indicate
6* 34 = 204 ore anual. cu manualul în PEI. Strategii de
de clasă, în motivare a
pas cu interesului elevului
elevii, în faţă de disciplina.
paralel cu
proiectare
propriu-
zisă la limba
română în
clasa a V-a.

Notă: Prezentul proiect didactic calendaristic este elaborat în conformitate cu curriculumul disciplinar modernizat,
proiectarea didactică la clasa a V-a la limba şi literatura română, cu particularităţile individuale ale elevului în cauză.
Se cere evaluarea/ aprecierea lunară a progreselor şi eşecurilor înregistrate conform anexelor de mai jos.

5.Evaluarea psihopedagogică şi disciplinară a elevului cu CES

FIŞA DE APRECIERE SAPTAMANALA LA SAPTAMINA DATA

a elevului__________________________________clasa__________, în funcţie de comportamentul manifestat la disciplina dată

CALIFICATIV ACORDAT

Nr. FOARTE SLAB MEDIU BUN FOARTE

CRITERII DE APRECIERE SLAB BUN
crt

1 2 3 4 5

1. Punctualitatea la disciplina

21
2. Competenţe (performanţe)

înregistrate în cadrul lecţiilor

3. Conştiinciozitatea

4. Rapiditatea în execuţia sarcinilor încredinţate

5. Subordonarea

6. Conduita în cadrul colectivului clase:

a). respectuos cu colegii;

b). foloseşte un limbaj decent

7. Conduita faţă de învăţători şi profesori

FIŞA DE APRECIERE COMPORTAMENTALĂ LA DISCIPLINA DATĂ

a elevului _____________________________________________clasa ________________,

(realizată la sfârşitul unei luni)

CALIFICATIVE

MEDIU

BUN
F.SLAB

SLAB

F.BUN
Nr.
crt. CRITERII DE APRECIERE
1 2 3 4 5

1. Interes faţă de propriul corp(igiena personală şi vestimentaţie)

22
2. Comunicativitatea

3. Sinceritatea

4. Onestitate

5. Disciplină

6. Receptivitate

7. Echilibrul psihic (reacţia în faţa unor situaţii dificile)

8. Toleranţă la frustraţii

9. Sociabilitate

10. Reacţia/percepţia grupului faţă de copil

FIŞA DE EVALUARE

a evoluţiei elevului ___________________________________________clasa __________________________

CALIFICATIVE
Nr.
CRITERII DE APRECIERE Insuficient Suficient Bine F.bine
crt.
1 2 3 4

1. Participări în cadrul lecţiei, activităţilor

2. Participări la scenete, jocuri în cadrul lecţiei

23
 Atitudine faţă de:
a). colegi
3. b). cadre didactice

Adaptabilitate la cerinţele:
a). şcolii
4. b). familiei adoptive

c). colegilor de clasă

Responsabilizare la
a). cerinţele şcolii
5. b). cerinţele familiei

BILANŢUL PSIHO-SOCIAL
al elevului __________________________în intervalul __________________, clasa____
Componenta Aspecte specifice Puncte forte Probleme
1. Prezentarea copilului  vestimentaţia
 igiena personală
2. Relaţiile copilului cu familia  Relaţii cu familia naturală
 Relaţii cu familia substitutivă
3. Relaţiile copilului cu  Relaţii cu vecinii
comunitatea  Relaţii cu familiile colegilor

24
  Dacă a fost implicat în conflicte cu
instituţii sau persoane din comunitate

4. Activitatea şcolară  frecvenţa

5. Relaţiile copilului cu şcoala
 punctualitatea
 rezultate la învăţătură
 Relaţii cu învăţătorul şi profesorii
 Relaţii cu colegii de clasă
 Relaţii cu elevii din şcoală

6. Timpul liber al copilului  activităţi sportive/culturale

7. Viaţa socială  Comportament şi limbaj

 Capacitatea de informare
 Capacitatea de adaptare la regulile vieţii
colective
 Punctualitatea
 Respectarea angajamentelor

Evidenţa lunară privind eficacitatea PEI

Luna Data semnării Elevul Elevul Elevul Elevul Lucrează Coope Puncte forte Puncte slabe Semnaturi
însuşeşte are participa pregăteşte individual rează
la obiect interes TPA
Da/ nu Da/ nu Da/nu Da/nu Da/nu Da/nu
09 __________________ ______________
10 __________________ ______________
11 __________________ ______________
12 __________________ ______________

25
 01 __________________ ______________
02 __________________ ______________
03 __________________ ______________
04 __________________ ______________
05 __________________ ______________

Profesor: ________________________

Cracteristica individuală a elevului cu CES la disciplina: Limba şi literatura română

a. La începutul anului şcolar:

_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
___________
26
 b. La sfîrşitul anului şcolar:

_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______.

Profesor: ______________________________________
Observaţii din partea managerilor, specialiştilor DÎD.

Data, luna, Numele, prenumele, funcţia evaluatorului Menţiuni Semnături

anul

27
28
29