Sunteți pe pagina 1din 11

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATE : CONTABILITATE

Lucrul individual la « Finanțe»

Tema: « Caracteristica și conținutul bugetului de Stat»

Profesor: Elaborat de:

Dr . conf. univ. R. Cernit Romanova Olga GR. CON-172

REPUBLICA MOLDOVA

2020
CUPRINS:

Introducere

Caracteristica și conținutul bugetului de Stat

1) Bugetul de Stat;

2) Funcțiile și obiectivele bugetului de Stat;

3) Principiile bugetare;

4) Veniturile și cheltuielile bugetului de Stat .

Concluzie

Bibliografie

1.Note de curs

2. Acte normative

3. Link-uri
Introducere

Afirmarea rolului economic al statului este inseparabilă de Bugetul Statului.

Bugetul Statului exprimă fluxurile financiare care apar în procesul repartizării PIB,
ocazionate de formarea resurselor și efectuarea cheltuielilor publice în
conformitate cu obiectivele de politică economică , socială și de altă natură ale
fiecărei perioade.

 Procesul
bugetar reprezintă ansamblul acţiunilor şi măsurilor întreprinse de
instituţiile competente ale statului în scopul concentrării politicii financiare
aplicate de autoritatea guvernamentală..

Autoritatea publică este împuternicită, prin Constituţia ţării şi legi specifice,


să conducă economia, să pună în mişcare mecanismul complex de producere şi
distribuire a acestor bunuri şi servicii. Bugetul general consolidat constituie, în
acest sens, instrumentul principal de acţiune, întrucât acesta reflectă toate resursele
financiare publice şi cheltuielile publice pentru anul în curs. Fluxul de venituri şi
cheltuieli cuprinde ansamblul bugetelor: bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale, bugetele locale, bugetele fondurilor sociale (extrabugetare), bugetul
trezoreriei statului, bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom.

            Funcţionarea acestui complex sistem de bugete nu se poate realiza decât


prin elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o anumită perioadă de timp.
Trebuie să existe un cadru juridic de reglementare a diferitelor categorii şi niveluri
de impozite, taxe, contribuţii, precum şi destinaţiile spre care pot fi orientate
alocaţiile bugetare. In aceste condiţii, executivul poate declanşa procesul bugetar.
Etapele consecutive se referă la:

1. a) elaborarea proiectului de buget;


2. b) aprobarea bugetului;
3. c) execuţia bugetului;
4. d) încheierea execuţiei bugetului;
5. e) controlul execuţiei bugetului;
6. f) aprobarea execuţiei bugetului.

           
Caracteristica și conținutul bugetului de Stat

1. Bugetul de Stat

La explicarea conceptului de Buget este utilă operarea unor comparații între


finanțele unui stat sau finanțele publice , de pe o parte ,și finanțele unui individ ,
ale unei familii sau organizații, pe de altă parte .

Fiecare individ , grup de persoane sau organizatii , indiferent dacă sunt publice
sau private , trebuie să suporte cheltuieli pentru a-și atinge obiectivele .În
corespundere cu dimensiunea , caracteristicele și funcțiile pe care le au de
îndeplinit aceste entități , sursele lor de venituri pot fi foarte variate . În acest sens ,
problema care urmează să fie soluționată este punerea în strictă corespundere a
cheltuielilor cu banii disponibili din sursele existente de venituri.Pentru a observa
și urmări respectarea acestei relații pentru o anumită perioadă de timp , să zicem
pentru un an , este utilă și recomandabilă elaborarea unui plan atît pentru partea de
venituri , cît și pentru partea de cheltuieli. Se obișnuiește ca acest plan al
cheltuielilor și veniturilor cu care vor fi acoperite cheltuielile într-o perioadă de
timp, de regulă un an, să fie desemnat prin noțiunea de buget anual . Menționăm,
în acest context , că obținerea unei agalități între venituri și cheltuieli , poate fi
realizată, fie prin ajustarea cheltuielilor la venituri, fie prin identificarea și
exploatarea măsurilor de mobilizare adițională a resurselor . aceste atribuții cad în
sarcina directă al managementului bugetar.

Bineînțeles, la nivel de individ sau grup de indivizi (familii, menajuri sau


gospodării ) problemele legate de buget sun mai ușor de înțeles comparativ cu cele
pe care le au de soluționat administrațiile publice centrale și locale dintr-un stat
atunci cînd se confruntă cu o insuficiență de resurse pentru a-și exercita funcțiile
(de exemplu , punerea în corespundere al salariilor angajațiilor din instituțiile
bugetare cu nivelul înalt al inflației), dar și atunci când veniturile depășesc
cheltuielile și se cere utilizarea cît mai eficientă al excedentului de bani pentru
binele societății.

În cazul indivizilor și familiilor nu este necesară parcurgerea unui proces strict


etapizat și raționalizat de elaborare și formulare a planului bugetar. Se cer eforturi
nu prea mari pentru a întocmi prospecțiuni bugetare , în special atinci cînd sursele
existente de venituri permit acoperirea perfectă a tuturor cheltuielilor anticipate și ,
în -plus asigură o sumă apreciabilă de economii . Într-adevăr , planificarea
prealabilă , în multe cazuri este inutilă . Trecînd peste acest aspect este important ,
să fie conștientizat următorul principiu de bază :indiferent dacă este examinat
procesul de formare a bugetului unui individ , unei familii sau organizații pe de o
parte , cheltuielile trebuie limitate la sursele existente de venituri , iar pe de altă
parte , trebuie să fie examinată mobilizarea unor resurse suficiente pe parcursul
anului pentru a acoperi nivelul rezonabil (optim)de cheltuieli .

Acest principiu fundamental este perfect valabil și în cazul procesului bugetar


al unui stat sau guvern .

Am menționat anterior că dimensiunea și complexitatea unei entități determină


dimensiunea cheltuielilor și veniturilor acesteia, prin urmare determină structura
bugetului acesteia.

Bugetul public cuprinde toate veniturile și cheltuielile de natura publică ale


unui stat .

Bugetul public urmărește să realizeze următoarele două obiective distincte , dar


la fel de importante . Primul este să ofere o măsură financiară a cheltuielilor și
veniturilor publice , a dificitelor fondurilor bugetare , a nivelului de îndatorare și a
impactului acestora asupra economiei pentru a promova stabilitatea și creșterea
economică . Al doilea este să furnieze Guvernului și instituțiilor publice mijloacele
și instrumentele pentru colectarea și alocarea eficientă a resurselor în vederea
atingerii obiectivelor .

2. Funcțiile și obiectivele bugetului de Stat;

În legislația Republicii Moldova noțiunea de buget de stat nu este definită într-


un mod explicit , deși întâlnim există o definiție administrativă simplă pentru
noțiunea de Lege bugetară anuală , aceasta însemnând legea anuală prin care
Parlamentul aprobă bugetul de stat, care cuprinde sursele de venituri și
destinația cheltuielilor pentru un an bugetar.

Bugetul de stat este :

o Un plan după care Guvernul cheltuie banii publici. Ce activități vor fi


finanțate ? Cât de mult trebuie sa cheltuiască pentru apărarea națională ,
justiție, menținerea ordinii publice și securitatea națională , învățămînt ,
știință și inovare , cultură , asigurarea și asistența socială ? Răspunsurile la
aceste întrebări pot fi aflate analizând bugetul de stat.
o Un plan al modului în care Guvernul va finanța activitățile sale. Cît de multe
venituri trebuie să genereze Guvernul prin intermediul diferitor impozite și
taxe – impozitul pe venit , taxa pe valoarea adăugată , accize , contribuții la
bugetul asigurărilor sociale de stat , primele de asigurare obligatorie de
asistență medicală etc.?
o Un plan pentru împrumuturile publice sau rambursările de împrumuturi.
Dacă veniturile sunt mai mari decăt chetuielile , Guvernul va avea de
gestionat un excedent bugetar . Atunci cînd este înregistrat un excedent
bugetar , Guvernul poate reduce datoria publică- banii pe care îi are
împrumutați de la cetățenii Republicii Moldova și din sursele financiare
externe.
o Un instrument/ mecanism care influențează economia națională . Unele
categorii de cheltuieli publice -cum sunt cele pentru educație , știință și
inovare – se fac în speranța că acestea vor spori productivitatea și vor genera
venituri în viitor. Pe de altă parte , impozitele și taxele reduc veniturile ,
lăsând cetățenii cu mai puțini bani pentru a fi cheltuiți , fiind afectat
consumul (cererea de bunuri și servicii ). Dacă cererea de servicii scade , vor
avea de pierdut producătorii de bunuri și servicii . Prin urmare, va fi afectată
creșterea economică.
o O dare de seamă prin care bugetul raportează despre modul de cheltuire a
acestor bani de către Guvern și despre finanțarea acestor cheltuieli.

Funcțiile și obiectivele Bugetului de stat

Bugetul de stat exercită următoarele trei mari funcții:

1. Funcția de alocare corespunde obiectivelor considerate « clasice » ale


puterilor publice. Puterile publice au fost întotdeauna nevoite să facă fața
anumitor cheltuieli corespunzătoare sarcinilor administrative tradiționale. În
acest fel este asigurată producerea unor bunuri publice și funcționarea unor
servicii , care nu pot fi satisfăcute de inițiativa particular , fie pentru că
aceste servicii nu constituie obiectul unor cereri individuale și al unor oferte
divizibile și , ca urmare nu pot genera prețuri individuale , fie că
semnificația acestor bunuri și servicii publice este majoră pentru dezvoltarea
și stabilitatea societății (de ex.: servicii publice de învățămînt și securitate
socială);
2. Funcția de (re)distribuție . Problemele legate de distribuție reprezintă ,
frecvent , punctul principal al controverselor în elaborarea politicilor
publice. În particular, problemele de distribuție joacă un rol determinant în
elaborarea politicilor fiscale și de transfer . Funcția de redistribuire a
veniturilor se bazează pe mecanismele de securitate socială, pe fiscalitate și
pe anumite cheltuieli bugetare care sunt destinate familiilor nevoiașe( de ex.
ajutoare sociale);
3. Funcția de stabilizare presupune susținerea economiei private pentru a
obține atît folosirea deplină a resurselor , cât și un nivel stabil al prețurilor.
Practic, politica de stabilizare urmărește realizarea unui compromis
rezaonabil între două obiective, adesea contradictorii: folosirea deplină a
forței de muncă (reducerea șomajului) și o inflație moderată.

În corespundere cu aceste funcții și pornind de la situația economică și socială


din țară, Guvernul formulează obuectivele pe care trebuie să le atingă Bugetul
public , inclusiv Bugetul de stat .

3. Principiile bugetare;

Pentru marea majoritate a aspectelor legate de procedurile bugetare nu există reguli


sau standarde universal acceptate după care acestea reglementate în legislație .
Totuși , procedurile bugetare și legislația care ține de acestea se inspiră de mai
multe principii sau reguli considerate clasice. Acestea din urmă se preocupă mai
mult mai mult de fazele prealabile de pregătire și adoptare a bugetului .

Accentul fiind pus pe principiile de responsabilitate , transparență , stabilitate și


performanță , sunt privilegiate cerințele de raportare și informare bugetară , în
special obligațiile executivului de a raporta legislativului despre rezultatele
bugetare

Luînd in considerație ultimul aspect, obținem 10 principii sau reguli bugetare

o Autoritatea – pentru fiecare etapă a procesului bugetar trebuie de precizat


cine deține puterea decizională;
o Anualitatea -autoritatea bugetară este conferită pentru o perioadă de 12 luni;
o Universalitatea – veniturule și cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în
bugetul de stat cu sumele lor globale . Veniturile bugetare nu pot fi afectate
direct unei cheltuieli bugetare anumite.
o Unitatea- Veniturile și cheltuielile publice trebuie să fie înscrise într-un
singur document . pentru a asigura utilizarea eficientă și monitorizarea
fondurilor publice.
o Specialitatea – veniturile se inscriu in buget pe surse de proviniență, iar
cheltuieli pe categorii de destinație și conținutul lor economic.
o Echilibrul
o Responsabilitaea – este un principiu modern . Executivul își dă darea de
seamă în fața legislativului despre maniera în care și-a respectat
responsabilitățile . În cadrul executivului , responsabilitățile gestionarilor de
buget sunt foarte exact precizate. O instanță externă de audit întocmește , cel
puțin o dată de an , un raport despre executarea bugetului pe care îl prezintă
legislativului.
o Transparența Funcțiile diferitelor organe de stat sunt clar stabilite. Informații
bugetare de natură financiară și nefinanciară sunt public disponibile în timp
util .
o Stabilitatea Față de buget și datoria publică sunt stabilite obiective care să se
înscrie în contextul ajustat în mod regulat al unui cadru bugetar pe termen
mediu.
o Performanța -este asociată cu principiile de eficiență , economie și
eficacitate.

Fiecare dintre aceste principii este important , dar într-o manieră inegală. Unele
pot fi considerate de o importanță constituțională și ar trebui incluse în Constituție.
Altele s-ar găsi o expresie mai reușită în reglementările ce țin de procedurile
bugetare.

4. Veniturile și cheltuielile bugetului de Stat .

Veniturile bugetare pot fi clasificate în următoarele categorii :

- Venituri curente
- Granturi;
- Transferuri.

Venituri curente sunt acelea la care statul apelează în mod obișnuit , în condiții
considerate normale și care se încasează la bugetul de stat cu o anumită
regularitate. În componența veniturilor curente intră următoarele categorii de
venituri:

1) Venituri fiscale;
2) Venituri nefiscale;
3) Fondurile și mijloacele speciale.

Cea mai importantă sursă de venituri curente pentru Bugetul de stat sunt veniturile
fiscale . Acestea cresc din an în an și sunt formate din :

1) Impozitele directe -se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau
juridice , în funcție de venit sau averea acestora , pe baza cotelor de
impunere prevăzute de lege.
2) Impozitele indirecte – se stabilesc asupra vînzării bunurilor și prestării
serviciilor. Ele nu se fixează direct și nominativ asupra contribuabililor .
Conform clasificației bugetare ,în categoris veniturilor nefiscale intră următoarele
venituri: Alte venituri din activitatea de întreprinzător și din proprietate , taxele și
plățile administrative , amenzi și sancțiuni administrative etc.

Cheltuielile bugetare sunt determinate de alocațiile stabilite în Legea


bugetară anuală. Cheltuielile bugetare se clasifică în felul următor :

-Funcționale (gruparea funcțiilor autorităților publice , conform căreia se prezintă


cheltuieli bugetare );

- Organizaționale (sistematizarea cheltuielilor după autoritățile publice centrale și


locale și alți beneficiari de mijloce din buget și tipuri de instituții , organizații și
măsuri finanțade din buget);

- Economice (gruparea cheltuielilor conform conținutului lor economic


-curente,capitale,procurarea de acțiuni, creditarea netă.
Concluzie :

Sistemul bugetar include totalitatea fondurilor de mijloace bănești ale organelor


administrației publice , constituite în scopul îndeplinirii funcțiilor ce le revin.
Sistemul bugetar este determinat de structura organizatorică a statelor ce pot fi
unitare sau de tip federal.

Ca concluzie, pot să spun că procesul bugetar presupune existenţa de resurse


financiare, precum şi alocarea lor în scopul furnizării de bunuri şi servicii publice.
În Republica Moldova , ca ,de fapt, în numeroase țări ale lumii , sistemul bugetar
reprezinta o componentă de o semnificație greu de supraapreciat pentru economia
națională . Prin intermediul diferitor instrumente financiare- impozite, constribuții,
taxe , împrumuturi etc.-la dispoziția guvernului central și a autorităților publice
locale se concentrează în medie de cca 40% din produsul intern brut al țării . După
cît de echitabil , pe de o parte, dar și rational , pe de alta parte , de realizează
redistribuirea acestor venituri , bugetul public influențează profilul sărăciei în
Republica Moldova , dimensiunile consumului public și ale celui privat ,
proporțiile formării brute de capital și, în cele din urmă , creșterea economică în
calitatea acesteia.
Bibliografie:

1. Constituția Republicii Moldova , Monitorul Oficial al Republicii Moldova


nr.1 din 18.08.1994;
2. Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din
24.05.96, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 19-20/197 din
30.04.1998
3. Legea privind administrația publică locală nr 436 din 28.12.2006 Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.32-35, din 09.03.2007.
4. Angela Secrieru, «Ghidul procesului bugetar al Republicii
Moldova»,Chișinău 2009
5. Note de curs
6. https://administrare.info/economie/10270-referat-procesul-bugetar
7. https://www.soros.md/files/publications/documents/Procesul%20Bugetar%201.pdf