Sunteți pe pagina 1din 9

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetarii al Republicii Moldova

Colegiul Internațional de Administrare și Business

Catedra: Turism

Lucru individual
Disciplina: Bazele legislației în turism

Elaborat de : VRABIE Daniela


Verificat de: MALAI Ludmila

Chișinău,2019 1 di 9
1. Caracteristici generale ale dreptului în turism
-Tipuri de relații juridice turistice
Contractele de intermediere în turism sunt următoarele:

1. Contractul între hotelier și intermediarii din turism


2. Contractul de hotelărie
3. Contractul de reprezentare
4. Contractul cu transportul aerian

Contractul între hotelier și intermediarii din turism

Cel mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare acontractelor intre


operatorii si intermediarii din turism estepreluarea sau nu de catre intermediar a riscului
vanzarii produsuluituristic contractat cu prestatorul, catre consumatorul final.
Conformacestui criteriu, contractele sunt:

a. Contracte de comision (intermediere)


b. Contractul cu garanție sau charter

Aceste doua categorii se suprapun în mare parte si in functie de clasificarea lor, dupa
cum agentia de turism actioneaza in numele si pe seama hotelierului sau turistului sau in
nume si pe cont propriu. Ultima varianta este mai larga ca sfera de cuprindere,
incluzand,alaturi de situatiile de garantare a contingentului de camere, si pe cele în care
agentia de turism presteaza serviciile in baza materiala proprie.în continuare prezentam
principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agentia de turism.

Desi acestea sunt in mare parteaceleasi pentru ambele grupe de contracte, vom
evidentia, atunci candeste cazul, prevederi specifice celor doua situatii.

Obiectul contractului trebuie sa mentioneze serviciile oferite sprecomercializare


agentiei de turism de catre prestator. Tot aici estebine sa fie precizate, in cazul in care acestea
nu constituie subiecteale unor capitole separate, natura relatiei intre parti in legatura
cucomercializarea produsului, piata si modul de comercializare aprodusului de catre agentia
de turism contractata.

Chișinău,2019 2 di 9
Durata contractului.

1. Derularea contractelor în turism începe,de obicei ,la data semnării lor de către
reprezentanții abilitați ai părților.
2. Durata contractului de turism poate fi precizată sau nu .Ultima situație se întîlnește în
cazul unor contracte pentru acțiuni izolate,sau pentru care aceasta rezultă din
precizarea obiectului contractului,a prestațiilor și a datelor la care vor fi asigurate.

3. Atunci cand este precizata, durata contractului poate fi exprimata:-aproximativ (de ex.
contract pentru sezonul de vara 2006)-exact (contractul este valabil pana la data …)

4. Durata contractului se stabileste in functie de intervalele de timp lacare apar sau pot
aparea schimbari ale produsului comercializat, aletarifelor acestuia sau ale altor
conditii legate de angajamentele contractuale.

Contractul de hotelărie

In contractul de hotelarie, desi s-au facut eforturi pentru generalizarea uzantelor,


nu exista reglementari si prevederi unitare.Principalele clauze ale acestui contract sunt:

Libertatea de a primi:

a. Practica a consacrat principiul libertatii hotelierului de a primi saude a refuza


clientul care se prezinta la receptie sau care solicita orezervare.
b. Opusul libertatii de primire este libertatea de intrerupere acontractului.
c. Hotelierul este liber sa accepte sau sa refuze animalele careinsotesc turistii. In
cazul acceptarii acestora, el poate cere unsupliment de pret.

Obligațiile părților privint utilizarea și prestarea serviciului de cazare:

a. Hotelierul trebuie sa asigure instalatiile si dotarile, functionarea corecta si


accesul la acestea, serviciile de baza si suplimentare corespunzatoare pretului
cerut si categoria hotelului. El trebuie sa respecte regulile care protejeaza
domiciliul, camera ocupata de client fiind considerata un domiciliu temporar.

Chișinău,2019 3 di 9
b. Clientul este dator sa restituie camera in aceeasi stare si cu acelasiinventar ca
la primire si este raspunzator pentru lipsurile sistricaciunile care rezulta dintr-o
utilizare anormala.

Durata contractului:

a. Atunci cand nu este precizata la efectuarea rezervarii sau lainregistrarea la


receptie, durata se intelege ca fiind nedeterminata.Pentru o rezervare, care
indica un interval aproximativ pentru dataplecarii, se ia in considerare prima zi
a acestui interval.
b. Contractul se poate prelungi zilnic sau poate inceta prin anuntareareceptiei
pana la pranz, cel mai tarziu, sau pana la ora indicata dereceptie pentru
terminarea zilei hoteliere.

Răspunderea hotelierului:

a. Raspunderea civila a hotelierilor si a proprietarilor de restaurante,in executarea


activitatii lor este de doua feluri:

- Raspundere delictuala sau cvasidelictuala;

-Răspundere contractuală.

2. Baza normativ juridică și autoritățile din domeniul turistic în


Republica Moldova

-Acordurile internaționale încheiate între Republica Moldova și alte state în domeniul


turismului

Republica Moldova dispune de acorduri de colaborare în domeniul turismului cu


peste 20 de state:

13.09.2007 Acordul de colaborare în domeniul turismului între Guvernul Republicii


Moldova şi Guvernul Republicii Cipru

Chișinău,2019 4 di 9
07.12.2006 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene
privind colaborarea în domeniul turismului
24.10.2006 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene
privind colaborarea în domeniul turismului
18.10.2006 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene
privind colaborarea în domeniul turismului
09.02.2006 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al
Ucrainei privind colaborarea în domeniul turismului
16.11.2005 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind
colaborarea în domeniul turismului
22.11.2005 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernului Statului Israel
privind colaborarea în domeniul turismului
22.11.2004 Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul de Miniştri al
Republicii Albania privind colaborarea în domeniul turismului

Numărul acordurilor internaționale în domeniul turismului este în continuă creștere,astfel


în anul 2017 au fost semnate următoarele acorduri:

- Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei privind cooperarea în


domeniul turismului, semnat la 28.04.2017, la Tbilisi.

-Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Armenia privind


cooperarea în domeniul turismului, semnat la 23.11.2016, la Erevan.

-Colaborarea Republicii Moldova cu OMT și UNESCO

Republica Moldova participă la acţiunile UNESCO în domeniul patrimoniului în


cadrul convenţiilor la care este parte:

a) Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat împreună cu


Protocolul I la Convenţie, adoptată la 14 mai 1954 la Haga

b) Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972)

c) Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea


operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale (1970)

d) Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003)

e) Convenţia pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2005)

f) Convenţia pentru protecţia patrimoniului cultural subacvatic (2001)

Chișinău,2019 5 di 9
Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial (PMI) UNESCO:

Republica Moldova are înscris 1 bun cultural imaterial pe lista reprezentativă a PMI:

a) Colindatul în ceată bărbătească (2013)

Propuneri de înscriere pe lista reprezentativă a PMI:

a) „Sărbătoarea Sf. Gheorghe” – 2014

b) „Sărbătorea Mărţişorului” – 2015

În perioada 5-7 iunie 2017 la Chișinău în cadrul celei de-a 61-a Reuniuni a
Comisiei OMT pentru Europa, s-au reunit peste 30 de țări și membri afiliați ai
Organizației Mondiale a Turismului (OMT).

Participanții au discutat domeniile prioritare ale organizației, precum și strategiile


pentru poziționarea sectorului turismului ca un factor-cheie al dezvoltării durabile în Europa.
Subiectele discutate în cadrul Reuniuni s-au axat pe necesitatea acordării unei atenții
deosebite în continuarea consolidării lucrărilor OMT privind promovarea călătoriilor în
condiții de siguranță, securitate și fără sudură. OMT a lansat recent un nivel înalt de
securitate – Turism Task Force pentru a contracara această problemă. Statele membre și-au
exprimat nemulțumirea condamnând recentele atacuri teroriste din Europa, și au ținut un
minut de reculegere în memoria victimelor.

Reuniunea Comisiei Organizației Mondiale a Turismului de pe lângă ONU pentru


Europa din 5-7 iunie 2017 s-a desfășurat cu succes, a avut o înaltă apreciere și s-a bucurat de
o mediatizare largă în presa internațională prin suportul acordat de către CNN International,
asigurând un impact pozitiv asupra valorificării și promovării turismului moldovenesc,
Republica Moldova fiind promovată ca o destinație turistică europeană atractivă și
impresionantă. Participanții la eveniment au manifestat spirit constructiv de colaborare în
scopul dezvoltării turismului și identificării modalităților de includere a Republicii Moldova
în rutele turistice europene, ca o destinaţie turistică din centrul vechiului continent european,
ce merită a fi explorată, valorificată și promovată.

Chișinău,2019 6 di 9
3. Reglementarea juridică a activității agențiilor de turism din
Republica Moldova

-Organizarea activității agențiilor de turism

III .Organizarea activităţii Agenţiei


Agenţia este condusă de directorul general, numit în şi eliberat din funcţie de Guvern.

Directorul general este asistat în activitatea sa de către un director general adjunctl.


Numirea în funcţie, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu a acestuia se
face, în condiţiile legii, de către Guvern.

Directorul general:

a) asigură respectarea conformă a actelor legislative şi normative, realizarea sarcinilor ce


decurg din prezentul Regulament şi poartă răspundere personală pentru exercitarea funcţiilor
atribuite Agenţiei;

b) aprobă regulamentele subdiviziunilor Agenţiei; repartizează obligaţiile de funcţii şi


stabileşte gradul de responsabilitate a directorului general adjunct, a şefilor subdiviziunilor şi
ai instituţiilor subordonate;

c) modifică şi ajustează statul de personal al aparatului central, în funcţie de necesitatea


optimizării formelor organizatorice, în limitele structurii şi efectivului aprobate de Guvern,
precum şi ale fondului de retribuire a muncii;

d) numeşte în funcţie, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de


serviciu ale funcţionarilor publici, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de
muncă cu personalul contractual al Agenţiei şi conducătorii instituţiilor subordonate;

e) coordonează elaborarea proiectului bugetului anual al Agenţiei şi, în caz de necesitate,


intervine cu propuneri privind alocarea suplimentară a resurselor financiare pentru acţiuni
concrete; exercită controlul asupra utilizării conform destinaţiei a mijloacelor bugetare;

f) emite ordine ce vizează activitatea de bază a Agenţiei şi controlează executarea lor;

g) propune Guvernului componenţa nominală a Colegiului Agenţiei, organizează şi


prezidează şedinţele acestuia;

Chișinău,2019 7 di 9
h) reprezintă Agenţia în relaţiile cu persoanele juridice de drept public şi privat;

i) reprezintă, în numele Guvernului, interesele statului în relaţiile cu persoane juridice şi


fizice din ţară şi străine, încheie şi reziliază contracte şi alte acte juridice, conform
competenţelor atribuite;

j) exercită şi alte împuterniciri atribuite prin lege.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, directorul general poate fi asistat de un cabinet, care este o
subdiviziune interioară distinctă cu personal propriu, avînd statut de serviciu.

În cadrul Agenţiei se creează un organ consultativ, Colegiul Agenţiei, compus din 9


membri. Componenţa nominală a Colegiului se aprobă de Guvern, iar Regulamentul privind
organizarea şi funcţionarea acestuia – prin ordinul directorului general.

Actele oficiale ale Agenţiei şi corespondenţa acesteia sînt semnate de directorul general, iar
în lipsa acestuia – de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată prin ordinul
directorului general.

Semnătura pe actele Agenţiei este în formă scrisă sau, în conformitate cu legislaţia, poate
avea alte forme.

Persoanele învestite cu dreptul de semnătură poartă răspundere personală pentru


legalitatea, veridicitatea şi corectitudinea documentului semnat.

Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr.851 din 21 decembrie 2009

4.Reglementarea juridică a activității hoteliere și alimentației publice în Republica


Moldova

-Pachetul de documente referitor la activitatea hotelieră și alimentație publică

Chișinău,2019 8 di 9
Chișinău,2019 9 di 9

S-ar putea să vă placă și