Sunteți pe pagina 1din 5

Îmbunătăţirea competenţelor de lectură în învăţământul primar

Prof.înv.primar Cârstea Veronica


Termenul de competenţe se referă la o combinaţie de deprinderi, cunoştinţe, aptitudini şi
atitudini şi includ disponibilitatea de a învăţa in completarea la „a şti cum”.
Astfel competenţele cheie cuprind trei aspecte ale vieţii:
a. împlinirea personală şi dezvoltarea de-a lungul vieţii (capital cultural): competenţele
cheie trebuie sa dea posibilitatea oamenilor să-si urmeze obiectivele individuale in viaţă,
conduşi de interesele personale, aspiraţii si dorinţa de a continua învăţarea pe tot
parcursul vieţii;
b. cetăţenia activă şi incluziunea (capital social): competenţele cheie trebuie sa le permită
indivizilor sa participe in societate in calitate de cetăţeni activi;
c. angajarea intr-un loc de munca ( capital uman): capacitatea fiecărei persoane de a
obţine o slujba decenta pe piaţa forţei de muncă.
O caracteristică scoasa in evidenţă de Grupul de lucru se referă la faptul că aceste competenţe
trebuie adaptate la cadrul social, lingvistic şi cultural al indivizilor.

Competenţele cheie reprezintă un pachet multifuncţional, transferabil de cunoştinţe, abilitaţi şi


atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, incluziunea
socială şi găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfârşitul educaţiei
obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei pe tot
parcursul vieţii.

Cele opt domenii ale Competenţelor cheie sunt:

1. Comunicarea în limba maternă


2. Comunicare in limbi straine
3. Competente in matematica si competente elementare in stiinte si tehnologie
4. Competente in utilizare a noilor tehnologii informationale si de comunicatie
5. Competente pentru a invata sa inveti
6. Competente de relationare interpersonala si competente civice
7. Spirit de initiativa si antreprenoriat
8. Sensibilizare culturala si exprimare artistica

Comunicarea in limba Comunicarea este abilitatea de a exprima si interpreta gânduri,


materna sentimente şi fapte atât pe cale orală cât şi scrisă (ascultare,
vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona intr-un mod adecvat
in cadrul întregii game a contextelor sociale şi culturale –
educaţie şi instruire, la serviciu, acasă sau in timpul liber.

Competente pentru a invata „A învăţa să înveţi” cuprinde disponibilitatea de a organiza şi


sa inveti reglementa propria învăţare, atât individual cât şi in grup.
Aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a
rezolva probleme, de a achiziţiona, procesa, evalua şi asimila noi
cunoştinţe, şi de a aplica noile cunoştinţe şi deprinderi intr-o
varietate de contexte – acasă. la servici, în educaţie şi instruire. In
termeni mai generali, “a învăţa să înveţi” contribuie puternic la
managementul traseului profesional.
.

40 la suta dintre romani sunt aproape analfabeti si cu mari probleme la calculele matematice! A
spus-o Comisia Europeana, care a realizat un studiu în acest sens prin care au fost verificate
progresele facute de învatamantul din mai multe state europene. Analiza a fost realizata si în
contextul fenomenului de abandon scolar, care atinge cote alarmante la noi, dar si din cauza
faptului ca tot mai multi parinti, mai ales din mediul rural, decid sa-si retraga copiii de la scoala
din cauza saraciei. Statisticile Comisiei Europene au nemultumit insa cadrele didactice care au
specificat ca s-a ajuns la aceste date doar in conditiile in care intre tara noastra si statele
occidentale exista diferente mari de educatie, ca programe scolare. Potrivit aceluiasi studiu, doar
17 la suta dintre occidentali au dificultati cu lectura, scrisul si socotitul.
Ministrul Educatiei, Daniel Funeiu, a anuntat mai multe masuri pentru imbunatatirea procesului
educational si reducerea "analfabetismului functional", respectiv dictare la liceu, pentru
"consolidarea scrierii ortografice", alfabetizare in intelegerea textului la gimnaziu si lectura
la ciclul primar.
"Pentru reducerea analfabetismului functional trebuie imbunatatirea competentelor de lectura.
Prin aceste masuri impunem o interventie imediata si unitara la nivelul intregului sistem, avand
beneficiari toti elevii", a declarat ministrul Daniel Funeriu,.
Concret, la clasele I-IV se introduce ora de lectura distincta in orar, cu activitati specifice elevilor
de clasa intai si a II-a. Pentru clasele V-VIII, la orele de limba romana sunt alocate minimum
doua secvente in structura lectiei pentru alfabetizare in intelegerea textului.
In toate ariile curriculare se introduc din acest an secvente care vor duce la alfabetizare in
intelegerea textului specific. De asemenea, a fost introdusa obligativitatea "momentului
ortografic", inclusiv la clasele de liceu.

Factorii care influenţă performanţa elevilor în domeniul lecturii, evidenţiaţi de studiul PIRLS
2006 (Progress in International Reading Literacy Study)

• Locul lecturii în programul şcolar

• Organizarea demersului didactic în ceea ce priveşte predarea/învăţarea citit - scrisului

• Formarea cadrelor didactice

• Diversitatea suporturilor de lectură, a materialelor didactice

• Varietatea abilităţilor şi strategiile de lectură pe care elevii sunt solicitaţi să le folosească;

• Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să exprime reacţii proprii la


textele citite
• Funcţionarea bibliotecii şcolare şi a bibliotecii clasei;

• Accesul la calculator şi la Internet; utilizarea software-urului educaţional pentru


dezvoltarea competenţelor de citire;

• Absenteismul

• Atitudinea familiei faţă de lectură

•  A) Activităţile de stimulare a lecturii:

• A.1 Acţiuni care ţin de importanţa acordată lecturii în curriculum:

• ora de lectură distinctă în orarul săptămânal;

• secvenţe didactice de 15 - 20 de minute în cadrul orelor de curs din trunchiul comun;

• ca activităţi de sine stătătoare, în cadrul orelor din trunchiul comun, în lecţii care
presupun învăţarea pe bază de proiect

• A.2 Acţiuni care vizează importanţa acordată lecturii în afara orelor de curs:

• a. ca activităţi extracurriculare

• ca activităţi complementare în cadrul Programului Şcoala după şcoală

.B Organizarea demersului didactic în ceea ce priveşte predarea/învăţarea citit - scrisului:


• etapa de evocare / anticipare;
• etapa de costruire a sensului;
• etapa de reflecţie/consolidare.
• C. Formarea cadrelor didactice
D. Diversitatea suporturilor de lectură, elevul trebuie sa aiba cărţi de dimensiuni diferite, cu
font adaptat vârstei şi imagini sugestive, albume, enciclopedii, dicţionare, reviste, bandă
desenată, cărţi în format electronic; texte literare/ texte nonliterare (reţete, instrucţiuni de
folosire a unor obiecte, reguli privind desfaurarea unor jocuri, afişe etc.).
E. Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să exprime reacţii proprii la textele
citite
• elevul- cititor este încurajat să îşi formeze capacitatea de a reflecta, de a-şi dezvolta
creativitatea şi gândirea critică.
• abilităţi de comprehensiune literară (identificarea ideilor principale, ordonarea
cronologică a evenimentelor, identificarea relaţiei cauză – efect etc.)

• abilităţi de comprehensiune prin deducţii (a identifica ideile implicite, a anticipa


rezultate, a identifica trăsături de caracter etc.)

• abilităţi de comprehensiune evaluative (a distinge între fantastic şi real, a distinge între


fapte şi opinii etc.)

• abilităţi de organizare (a ordona evenimente, a clasifica idei, personaje etc.).

F. Funcţionarea bibliotecii şcolare şi a bibliotecii clasei

• Sala de clasă trebuie să fie un mediu bogat şi stimulativ pentru achiziţii lingvistice.
• Aşezarea în bănci – pentru a încuraja lectura
• înscrierea copiilor la biblioteca şcolii,
• Monitorizarea accesului la biblioteca şcolară
G. Accesul la calculator şi la Internet
Redactarea de texte, realizarea de tabele, grafice simple, corelarea textelor cu imaginile, căutarea
de informaţii etc.
H. Absenteismul influenţează negativ performanţele elevilor în domeniul scris – cititului
• I.Atitudinea familiei faţă de lectură
• - fiecare învăţător, în întâlnirile periodice cu părinţii, va promova importanţa lecturii
în mediul familial, încurajarea părinţilor de a acorda atenţie bibliotecii de acasă, mediului
creat pentru stimularea lecturii, modelului pe care familia îl oferă.
• percepţia pe care elevul o are despre sine
• dorinţa de a şti, motivaţia
• respectul pentru fiecare elev
• atractivitatea activităţilor de la clasă
Lectura trebuie să îndeplinească mai multe calităţi: ritm adecvat, astfel ca toată povestirea să
fie străbătută în timpul stabilit. Expresivitate şi intonaţie afectivă-respectarea pauzelor logice şi
gramaticale cu sublinierea accentelor necesare. Citirea expresivă va fi realizată la clasa a II a şi a
III a de către învăţător, constituind un model pentru elevi.Consecinţele citirii expressive: trezeşte
interesul, curiozitatea în rândul elevilor, receptarea mesajului fiind mai uşor de înţeles, apar
sentimente şi emoţii deosebite.
Povestirea orală se foloseşte frecvent la clasele mici. La clasa I şi a II a după lecturare urmează
povestirea integrala a învăţătorului, ca model, apoi povestirea elevilor care poate fi integrala sau
parţială.
Calităţile povestirii: prezentarea să fie model, să evidenţieze în mod clar momentele subiectului,
să accentueze logic şi gramatical întâmplările esenţiale şi psihologice cu urmările lor; să fie
expuse în mod teatral, pe cât posibil, fapt care măreşte gradul de receptare.
Consecinţele povestirii:dezvoltă deprinderile de citire conştientă, fluent, expresivă, educă atenţia
prin toate calităţile ei, formează deprinderi de povestire logică, de exprimare clară, de
argumentare şi justificare a părerilor, stimulează părerile afective, dezvoltă capacitatea de a
discerne, stimulează dorinţa de a citi şi a expune colegilor cele citite.
Importanţa jocului literar. Stimulează imaginaţia şi spiritual creator; solicit activitatea de gândire,
posibilitatea de sistematizare, de selectare, de comparare, conduce la dezvoltarea memoriei
voluntare. Stimulează procesele psihice, formează o gândire corectă la elevi, consolidează
deprinderi de exprimare orală. Povestirea în lanţ a unei cărţi cunoscute de toţi elevii, dă
posibilitatea verificării temeiniciei lecturii şi oferă posibilitatea găsirii unor” pedepse literare”:
recitarea unei poezii, ghicitori, proverb, zicători, etc.
Activităţi cu cartea: organizarea expoziţiei de carte, şezătoarea literară,medalionul literar..
Folosirea de către fiecare învăţător a diagramei lecturii ,etc.
Şcoala dirijează după principia ştiinţifice lectura, supraveghează efectuarea ei, dar deprinderea
lecturii se formează nu numai în şcoală, ci şi în familie.
Ataşez un proiect didactic care are ca obiectiv fundamental “contribuţia la formarea competenţei
de receptare şi înţelegere a mesajuluiscris/oral” cadrul de predare învăţare: ERR.

Bibliografie
Alexandru Gheorghe, Metodica predării limbii şi literaturii române, editura Gh. Alexandru,
Craiova, 2003
Coarcă Alina Daniela, Formarea interesului pentru lectură la clasele primare,Învăţământul primar
nr.6/2006
Competenţele cheie pentru Educaţia pe tot parcursul vieţii ,Cadru european de referinţă,
Noiembrie 2004”