UNIVERSITATEA DIN PITEȘ TI

FACULTATEA DE Ș TIINȚ E
PROGRAMUL DE STUDII ASISTENȚ Ă MEDICALĂ

NURSINGUL IN
AFECȚ IUNI PSIHICE
LEGATE DE
ALIMENTAȚ IE
COORDONATOR STIINTIFIC
CONF. UNIV. GEORGE MIHAIL MAN

ABSOLVENT
APOSTOL FELICIA

2016
 CUPRINS
Motivația lucrarii.........................................................................................2
CAPITOLUL I Definiţie.......................................................................................................3
ANOREXIA NERVOASĂ........................................................................................4
Definiţie..........................................................................................................................4.
Etiologie..........................................................................................................................4
Simptomatologie..............................................................................................................
6
Diagnosticul
pozitiv.........................................................................................................7
Diagnosticul
diferenţial...................................................................................................8
Evoluţie............................................................................................................................
8
Tratamentul anorexiei
nervoase......................................................................................8
BULIMIA NERVOASĂ.........................................................................................9
Definiţie...........................................................................................................................9
Etio-patogenia.................................................................................................................9
Simptomatologia..............................................................................................................
9
Diagnostic.....................................................................................................................10
Evoluţia.........................................................................................................................11
Tratament......................................................................................................................11
CAPITOLUL II : Ingrijirea persoanelor cu tulburări de alimentaţie.........................11
Evaluarea......................................................................................................................11
Conformism şi comportament
alimentar.......................................................................11
Starea
afectivă...............................................................................................................12
Adaptarea socială.........................................................................................................13
Tabel de inregistrare abolnavilor cu tulburări de alimentaţie.....................................14
Explicarea tulburărilor de alimentaţie..........................................................................15
INGRIJIRILE IN ANOREXIA MINTALĂ.............................................................15
Diagnostic de nursing 1. ..............................................................................................15
Diagnostic de nursing II................................................................................................16
Diagnostic de nursing III...............................................................................................17
Diagnostic de nursing
IV................................................................................................18
INGRIJIREA IN BULIMIE...................................................................................19
Diagnostic de nursing I.................................................................................................19
Diagnostic de nursing II................................................................................................19
ANOREXIA NERVOASĂ ETIOPATOGENIE................................................................21
Tablou clinic..................................................................................................................23
Complicații....................................................................................................................24
Comorbiditate................................................................................................................26
Evoluție și
prognostic.....................................................................................................26
Tratamentul psihoterapeutic..........................................................................................26
BULIMIA NERVOASĂ ETIOPATOGENIE...........................................................28
Complicații....................................................................................................................29
Comorbiditate................................................................................................................30
CAPITOLUL III : ...............................................................................................33

1
 Urgenţa psihiatrică în caz de refuz sau exces de alimentaţie......................................33
Urgenţa psihiatrică în caz de tulburări de alimentație la copii…….............................36
Educație pentru sănătate...............................................................................................38
CAPITOLUL IV : .................................................................................................40
Studiu de caz I...............................................................................................................40
Studiu de caz II..............................................................................................................51
Studiu de caz II...............................................................................................................63
STATISTICA....................................................................................................75
CONCLUZI I....................................................................................................78
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..79

Motivația lucrării

Atenția acordată pacientului este foarte importantă ținând cont de faptul

că bolnavul care solicită ingrijiri medicale iși pune viața și sănătatea in mâinile
personalului de ingrijiri

Această incredere presupune responsabilități dar și multe calități:

bunătate, politețe, generozitate, tact și profesionalism.

Nursa contribuie la activități implicate la ingrijirea bolnavului psihic care

par uneori simple, dar ele trebuie individualizate, adaptate la nevoile și
posibilitățile fiecărui pacient.

Rolul nursei, spunea Virginia Henderson – promotoarea conceptului de

nursing, este să ajuți individul, fie bolnav sau sănătos să-și afle calea spre
sănătate sau reabiliatare, să-și foloseascș fiecare acțiune pentru a promova
sănătatea.

Nursa in cadrul ingrijirii bolnavului participă la activități de culegere a

datelor, identificarea problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor pe termen
lung si scurt, implementarea planului de ingrijire si evaluare.

1. Culegerea datelor: interviul cu pacientul, familia, date obținute de la alți

profesioniști.

2. Identificarea problemelor de ingrijire constă in clasificarea ideilor și

stabilirea posibilitătilor.

3. Stabilirea obiectivelor pe termen lung și scurt: scopul și planificarea

ingrijirilor de preferat impreună cu pacienta și cu familia acesteia.

4. Implementarea planului de ingrijire: organizarea activităților de ingrijire

propriuzise, planificarea intervențiilor in raport cu nevoile individului.

2
 5. Evaluarea: analiza rezultatelor obținute din partea pacientului.

CAPITOLUL I
INGRIJIREA IN TULBURĂRILE DE ALIMENTAŢIE

1.1. Definiţie.

Anorexia şi bulimia sunt stări psihopatologice generate de anxietate, in

care simptomul cel mai evident il reprezintă tulburarea semnificativă a
modalităţilor de alimentaţie, cu efecte adesea serioase asupra stării de nutriţie
Cele două tulburări care, se plasează oarecum in oglindă din punct de vedere al
manifestărilor, pot să se asocieze sau să se succeadă. De cele mai multe ori
anorexia precede sindromului bulimic (M. Gelder, D. Gath, R. Mayou, 1991).
Ambele sunt reacţii instinctiv-afective, in care este afectat controlul
exercitat de cortex asupra centrilor foamei şi saţietăţii din hipotalamus, sau cel
al gestului de alimentaţie. Anxietatea de la originea lor pare să fie legată de
scăderea stimei de sine raportată la valoarea personală, la competenţa persoanei
şi la dinamica familială.

3
 ANOREXIA NERVOASĂ

DEFINIȚIE
Este un sindrorn psihopatologic cu etiologie variată, ce se caracterizează
prin limitarea autoimpusă, prevalentă, electivă şi drastică a dietei, ce duce la o
pierdere extremă a greutăţii corporale, la malnutriţie severă ce poate pune viaţa
in pericol (S. Măgureanu, 1998).
Termenul de anorexie este incorect, deoarece pierderea apetitului este rară. Cu
toate că acest sindrom apare de obicei in context nevrotic, in practică s-a
constatat de multe ori că ea depăşeşte intensitatea nevrotică, comportamentul
pacientului avand un caracter prevalent paranoid. Riscul de deces apare intr-un
cadru delirant, mascat de un comportament aparent lucid.
Frecvenţa bolii este apreciată diferit, atingand intre 8-20% din populaţie. Peste
90% din cazuri sunt femei. in prezent, se inregistrează o creştere certă a
incidenţei anorexiei nervoase legată de schimbarea stilului de viaţă al
persoanelor tinere şi promovarea insistentă a supleţei şi siluetei.

ETIOLOGIE.
Ipotezele patogenice sunt multiple. in general, sunt implicate
mecanisme psihogenice, iar vulnerabilitatea personalităţii, genetică sau

4
caştigată, dar foarte frecvent maturaţională, are contribuţii importante.
Persoanele respective sunt studioase, ascultătoare.
Ele provin dintr-un mediu familial foarte inchegat, faţă de care
manifestă o extremă dependenţă, sunt de obicei copii unici intr-o familie
nucleară. Unele au avut capricii alimentare dintotdeauna şi au fost bolnăvicioase
in copilărie (P. Hoare, 1993; P. Graham, J. Turle, F. Verhulst, 1999).
Diminuarea importantă a apetitului alimentar este urmarea unor situaţii
psihotraumatizante actuale, cu deosebită importanţă pentru copil şi adolescent.
Ironiile anturajului la fetiţele care au fost mai grăsuţe, dar şi multe alte cauze,
despărţirea de părinţi, dificultăţile şcolare, criticile din familie pot căpăta o
importanţă disproporţionată şi un rol patogen datorită sensibilităţii şi capacităţii
de prelucrare şi interiorizare a adolescentului şi a persoanelor tinere, care au
adesea o stimă de sine fragilă (I. Dobrescu, 2003).
Factorii culturali pot accentua greutatea psihotraumei. Există moda de
a fi slab, de a imita manechinele care au devenit simboluri ale reuşitei in viaţă.
Intr-un studiu făcut in 1982, s-a considerat că 70-80% dintre studente nu se
consideră seducătoare pentru că nu sunt slabe. Un studiu făcut pe 33.000 de
femei a arătat că 80% cred că trebuie să fii slabă ca să placi bărbaţilor (K.
palmi,2000).
Victimele anorexiei se simt iniţial rejectate, sunt vulnerabile şi incep un regim
de slăbire prin care incearcă disperatesă placă. Pentru a reduce presiunea
vinovăţiei, care le face nefericite, ele işi transformă anxietatea intr-o obsesie in
ceea ce priveşte mancarea şi greutatea corporală. işi impun reguli rigide,
ajungand la ritualuri obsesive in ce priveşte alimentele şi exerciţiile fizice
menite să crească consumul de calorii şi să contribuie la procesul de slăbire.
Refuzul de a manca poate corespunde unei forme de afirmare de sine,
de exprimare a autonomiei sau refuzul maturizării sexuale. La anorexiei, dorinţa
de a fi slabi şi de a-şi păstra controlul alimentaţiei corespunde unui
comportament egosintonic, concordă cu propriile idei, dorinţe şi valori.

5
Pentru ei, obsesia privind mancarea constituie un comportament normal (P.
Hoare, 1993; P.Graham, J. Turk, F. Verhulst, 1999).
Rolul jucat de familie in apariţia tulburărilor de alimentaţie nu este
foarte bine definit. in general, familia are dificultăţi in a-şi regla conflictele, in a
ventila agresivităţile şi caută să le evite. Filosofia familiei este axată pe ambiţie
şi reuşita socială.

SIMPTOMATOLOGIE.
 Boala survine mai frecvent in cursul pubertăţii sau al adolescenţei.
Ea apare mai ales la fetele cu varsta intre 15-18 ani.
 La băieţi ea este foarte rară (3-10 băieţi la 100 de fete) şi survine
pe un teren obsesional şi fobie, reprezentand un fel de conduită de
autopedepsire.
 La sexul masculin anorexia mintală are o evoluţie foarte gravă.
Indicele de mortalitate este de 22%.
 Restricţia alimentară se poate instala brusc sau poate fi urmarea
unui şoc emoţional, a unor conflicte psihologice, a unui eveniment
anume. La inceput, acţiunea este privită ca un regim de slăbire
reuşit şi există o fază in care adolescenta este admirată pentru
voinţă şi consecvenţă.
 La debut, restricţiile alimentare sunt elective pentru ca apoi să se
instaleze adevărata anorexie.
Treptat, de-alungul catorva luni, starea fizică se deteriorează vizibil. Se
conturează aspectul de „schelet ambulant", apar tulburări digestive, bradicardie
cu hipotensiune arterială, amenoreea primară sau secundară, părul cade, apare
paloarea şi se poate ajunge in stadiul de „schelet ambulant", tipic lagărelor de

6
concentrare. In stadiile avansate se instalează oligurie, anemie, modificări
endocrinologice.
 Relaţia cu familia se deteriorează, in timp ce pacienta neagă
realitatea, işi disimulează comportamentul, se ascunde, işi
accentuează regimul şi restricţiile alimentare, aruncă alimentele,
işi provoacă vomă, recurge la purgative in exces.
 La anorexiei, dorinţa de a slăbi şi de a-şi păstra controlul asupra
alimentaţiei corespunde unui comportament egosintonic, adică
unul ce concordă cu propriile idei, dorinţe şi valori. Pentru ei,
obsesia privind mancarea constituie un comportament normal, in
acelaşi timp sunt extrem de preocupaţi de modul in care sunt
văzuţi de alţii.
Perturbarea imaginii corporale este manifestată prin modul cum pacientul
experimentează greutatea coiporală, dimensiunea şi propria conformaţie.
Ei au o percepţie deformată şi uneori total iluzorie a imaginii corporale (deşi
sunt caşectici, ei continuă să se vadă graşi).
Afectivitatea este perturbată de:
 frica de a deveni adult şi de a-şi asuma responsabilităţi;
 frica de pierdere a controlului asupra alimentaţiei, care ar duce la
dispariţia armei cu care işi domină temporar anturajul. Pierderea in
greutate a devenit un mod de a exercita putere asupra familiei.
Unii pacienţi nu pot exercita un control permanent asupra regimului alimentar,
ceea ce duce la prezenţa episoadelor de bulimie, după care apar vărsăturile.
Simptomele bolii pot fi minimalizate de către pacient ce poate de asemenea
nega cu fermitate existenţa lor.
DIAGNOSTICUL POZITIV
Este pus prin prezenţa elementelor caracteristice anorexiei nervoase:

7
- refuzul de a menţine greutatea normală pentru etatea şi inălţimea respectivă.
Diagnosticul de anorexie se pune la o reducere cu peste 20% din greutatea
normală;
- frica intensă de a nu lua in greutate, de a nu deveni obez, cu tot aspectul fizic
contrar;
- imagine corporală distorsionată;
- amenoree.
Se descriu mai multe forme de anorexie: isterice, obsesionale insoţite de
ritualuri alimentare, alături de alte tipuri de fobii şi obsesii. De multe ori, in
anorexia mintală apar, pe fondul stării de caşexie, fenomene depresive, de
epuizare fizică.
In schizofrenie, anorexia poate face parte din simptomele stării catatonice.
Se mai produc anorexii in stările depresive, dar nu se produce perturbarea
imaginii corporale şi nu există o frică intensă de obezitate.Printre formele
clinice au fost descrise anorexiile sugarului, provocate de schimbarea
alimentaţiei sau de atitudinea grăbită, agresivă a mamei, excesiv de ocupate. La
copilul mic, anorexia sau capriciile in acceptarea alimentelor prezintă forme de
opoziţie şi de afirmare a personalităţii.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Se va face cu anorexiile din bolile somatice consumptive, cancer, afecţiuni
digestive, diabet zaharat decompensat, infecţii prelungite, ciroză, boala
Addison.
EVOLUŢIE
Adesea indelungată, cu recăderi şi treceri către alte forme. Procesul de
vindecare poate dura cateva luni.
TRATAMENTUL ANOREXIEI NERVOASE
Este foarte controversat.Boala este considerată o urgenţă medicală, spitalizarea
bolnavului impunandu-se in majoritatea cazurilor. Selectarea celor care pot fi
trataţi ambulatoriu este o sarcină de mare răspundere şi poate fi acceptată ca o

8
formă de tratament de probă, cu menţinerea strictă a supravegherii bolnavei şi a
familiei in tot acest timp (K. Halmi, 2000). Unii se opun tratamentului, alţii nu
sunt .interesaţi de prezenţa simptomelor. Evoluţia spontană a bolii este cel mai
frecvent gravă, cu un risc mare spre deznodămant fatal.
Există şi posibilitatea vindecării complete, care nu inseamnă numai
creşterea in greutate, ci şi apariţia menstrelor alături de redobandirea abilităţilor
in manipularea efectelor şi in caştigarea propriei identităţi.
Tratamentul este medicamentos, anxiolitic, antidepresiy şi, unde este
cazul, antipsihotic cu neuroleptice atipice, psihoterapie şi prin măsuri de
ingrijire, nursing.Psihoterapiile aplicate se referă la terapia individuală de tip
analitic, terapia comportamental-cognitivă, terapia familială.
BULIMIA NERVOASĂ

DEFINIŢIE.
Bulimia este un sindrom obsesional impulsiv, centrat asupra nevoii imperioase
de a ingurgita cantităţi impresionante de mancare, intr-un timp extrem de scurt,
la un pranz, urmate de stări de vinovăţie şi depresie. intotdeauna urmează
incercări de a elimina mancarea excesivă prin diferite strategii.
ETIO-PATOGENIA este multifactorială, cu existenţa unui important
factor genetic.
Bulimicii provin din familii cu istoric de depresii majore la rudele
biologice de gradul I şi din părinţi obezi. intreaga lor viaţă este dominată de
conflicte in legătură cu mancatul excesiv, care este experimentat datorită trăirii
de plăcere pe care o produce.
Mai există un grup de traume relative legate de stima de sine, imaginea
de sine corporală este foarte fragilă, subiecţii sunt dependenţi de opinia
celorlalţi, se examinează frecvent in oglindă, işi propun cure de slăbire şi
diferite forme de perfecţionare a personalităţii. Bulimicii işi fixează şi ei norme

9
de conduită care vizează perfecţiunea. Chiar dacă reuşesc pe plan profesional, ei
răman foarte critici in ce priveşte persoana lor.
in anumite cazuri, sindromul bulimie este legat de presiunea stresului, de situaţii
frustrante generatoare de manie ce se liniştesc prin mancare, devenind un soi de
medicament sedativ şi antidepresiv. Adesea, ei confundă emoţiile negative cu
senzaţia de foame, mancarea devine o sursă de reconfort.
SIMPTOMATOLOGIA
Debutează frecvent la adolescenţi şi adulţii tineri, indeosebi la sexul
feminin. in general, numărul de bulimici este mic. Excesele alimentare sunt
planificate din punct de vedere caloric, se preferă gustul dulce şi consistenţa ce
facilitează mancatul rapid.
Persoanele respective nu atrag atenţia anturajului, ele mancand in
secret, inghiţituri mici, mancarea este devorată rapid, continuă excesul. Accesul
de bulimie se termină prin: disconfort abdominal, greţuri, somn, scaun, vărsături
provocate.
Contrar anorexicilor, bulimicii sunt nemulţumiţi de comportamentul lor.
Ei suferă de o stare egodistonică. Comportamentul lor nu corespunde nici cu
ideile, plăcerile şi nici cu valoarea lor. Ca victime, ei simt că au pierdut
controlul, sunt la discreţia impulsurilor care ii imping să mănance cu frenezie.
Atunci, ca mijloc de apărare, recurg la provocarea de vărsături sau diaree prin
purgative.
Pot ajunge să nu mai mănance deloc, dar ciclul se repetă şi mancatul
frenetic reincepe după cateva zile de post negru. Clienţii sunt dezgustaţi de
persoana lor intrucat işi propun să urmeze un regim foarte strict, nerealist şi
eşuează. Pierderea controlului sporeşte foarte mult anxietatea şi poate provoca
depresie de intensitate clinică.
Foarte mulţi pacienţi se incadrează in limitele unei greutăţi normale.
Datorită vărsăturilor provocate frecvent, pot apărea tulburări hidroelectrolitice,

10
hipo-calcemie şi spasmofilie, cu crampe musculare extrem de neplăcute, care
duc la internarea frecventă in servicii de medicină internă.
DIAGNOSTIC.
Pentru a fi diagnosticată bulimia trebuie să existe minimum două episoade de
mancat excesiv pe săptămană, intinse pe o perioadă de cel puţin 3 luni.
Afecţiunea cunoaşte ca elemente esenţiale:
- episoade recurente de mancat excesiv, orgiac;
- sentiment de lipsă de control asupra comportamentului alimentar; - vărsături
provocate; - uz de laxative şi diuretice;
- prevenirea luării in greutate prin dietă strictă şi post;
- preocupare permanentă pentru estetica propriului corp, imaginea fizică.

EVOLUŢIA este spre cronicizare. Bulimia poate apărea periodic, in

episoadeintermitente, şi poate alterna cu anorexia. Diagnosticul diferenţial se va
face cu tulburările de alimentaţie din schizofrenia cronicizată sau tratată cu
neuroleptice, excesul alimentar element al tulburării de personalitate de tip
borderline, stări demenţiale, creşterea apetitului in stări post-encefalitice sau
boli endocrine, diabet.
TRATAMENT COMPLEX
Se va lua in consideraţie toţi factorii ce concură la apariţia tulburării. Se
utilizează antidepresive de ultimă generaţie, sedative uşoare, psihoterapie
individuală, consilierea familiei.

CAPITOLUL II
INGRIJIREA PERSOANELOR CU
TULBURĂRI DE ALIMENTAŢIE

EVALUAREA

11
 Solicită interviuri detaliate, care să ofere o imagine nu numai asupra
comportamentului indezirabil, ci şi asupra intregii vieţi a pacientului, in raport
cu forma clinică, se pot diferenţia interviuri distincte.

CONFORMISM ŞI COMPORTAMENT ALIMENTAR

In culegerea de date, la bolnavii cu tulburări de alimentaţie sunt vizate
ambele tipuri prin intrebări de
genul următor:
o ce reguli urmaţi atunci cand luaţi o decizie ?
o care sunt rezultatele dvs. şcolare ?
o după părerea dvs. sunteţi un copil ascultător sau rebel ?
o este important pentru dvs. să faceţi plăcere părinţilor ?
o faceţi eforturi in acest sens ?
o cu cine mancaţi de obicei ?
o in ce circumstanţe mancaţi de obicei ?
o care sunt obişnuinţele dvs. alimentare ?
o vi se intamplă să săriţi peste mese ?
o descrieţi eşecul pe care l-aţi avut atunci cand aţi vrut să urmaţi un regim
?
o la ce oră din zi are loc frenezia dvs. alimentară ?
o după un asemenea episod vă provocaţi vomă sau folosiţi laxative ?
o cat timp acordaţi exerciţiilor fizice ?
STAREA AFECTIVĂ
Pentru a culege date despre starea afectivă, se pot formula intrebări ca:
- vorbiţi despre fricile dvs.?
- vă este frică că o să luaţi in greutate ?
- vă este frică că o să fiţi grasă ?
- vă este frică că nu o să reuşiţi in viaţă ?

12
- că o să pierdeţi controlul in ce priveşte mancarea ?
- in ce situaţie creşte anxietatea dvs.?
- in ce situaţii vă simţiţi ameninţaţi ?
- ce importanţă acordaţi reuşitei in viaţă ?
In plus, in evaluarea stării cognitive a bulimicilor, se pot formula intrebări
ca:
- după părerea dvs., propriile obişnuinţe alimentare au ceva anormal ?
- doriţisă vă schimbaţi aceste obişnuinţe ?
- vreţi să vă descrieţi corpul ?
- după părerea dvs., cu ce seamănă o persoană care seduce ?
- ce viaţă veţi avea dacă veţi fi atat de slabă pe cat doriţi ?
- ce se va intampla dacă veţi creşte in greutate ?
- ce iubesc ceilalţi la dvs.?
ADAPTAREA SOCIALĂ
In culegerea de date asupra comportamentului ano-rexicilor, se pot adăuga
intrebări ca:
- vorbiţi despre prietenii dvs.?
- vă vedeţi adesea prietenii ?
- refuzaţi adesea să participaţi la activităţi sociale ?
- ceilalţi vă găsesc seducătoare ?
- ieşiţi cu cineva ?
-membrii familiei dvs. se inţeleg intre ei ?
- care sunt regulile de conduită in caz de dezacord ?
- cum sunt reglate conflictele in familia dvs. ?
- reuşita in viaţă este importantă pentru fiecare membru al familiei ?
- descrieţi normele familiale in ceea ce priveşte aspectul fizic.
- descrieţi obişnuinţele alimentare ale familiei dvs.
După obţinerea răspunsurilor, se poate alcătui o imagine asupra bolii, dar şi
asupra psihologiei persoanei cu vulnerabilităţile sale, imaginii de sine,

13
adaptării sociale ca bază a alcătuirii obiectivelor programului de nursing. insă,
pentru a caştiga aderenţă la tratament, este necesară parcurgerea unei
etape intermediare, pregătirea bolnavului şi a familiei prin informare.
inainte de a trece la ingrijirile specializate, vom face o evaluare fizică completă.
Greutatea măsurată trebuie comparată cu cea ideală, inregistrată in
tabele din manualele de medicină generală şi se raportează la sex, varstă,
inălţime.

TABEL DE INREGISTRARE A
BOLNAVILOR CU TULBURĂRI DE
ALIMENTAŢIE

Numele...............Prenumele..................................
Varsta........inălţimea........Greutatea......................
Greutatea inaintea apariţiei tulburărilor....Temperatura
Tensiunea arterială (culcat, aşezat, in picioare).....
Puls............Aritmii...........................
Aspect fizic general....................................................
- Semne de anemie ?...............Starea părului ?........
-Respiraţia ?............................................................
- Starea unghiilor de la maini şi picioare ?...............
- Senzaţie de balonare ? da/nu, Crampe abdominale da/nu
- Frecvenţa scaunelor ?........Constipaţie ? da/nu

14
-Varsta primei menstruaţii ?Frecvenţa menstrelor...
-Data ultimei menstruaţii ?........
Date de laborator:
-Rezultatele analizelor hormonale...........................
-Rezultatele analizelor hidroelectrolitice.................
-Azot ureic...............................................................

EXPLICAREA TULBURĂRILOR DE ALIMENTAŢIE

Pentru pacient şi familie. Trebuie să-i facem să inţeleagă că aceste

tulburări sunt grave şi, in absenţa tratamentului, există un risc ridicat de
complicaţii. Dacă membrii familiei primesc informaţii corecte, ei pot incerca să
rezolve impreună problemele in loc să se acuze reciproc.
Anorexicii refuză să admită că suferă de tulburări ale alimentaţiei şi se opun
oricărei intervenţii asupra comportamentului alimentar, dar pot să accepte ajutor
pentru a rezolva alte probleme (izolare socială, reglarea conflictelor, frica de a fi
rejectaţi).

INGRIJIRILE IN ANOREXIA MINTALĂ

Sunt o probă de rezistenţă pentru orice echipă de profesionişti. Se definesc mai

multe diagnostice de ingrijire (J. Rieghley, 1992)

15
DIAGNOSTIC DE NURSING NR. 1.
Deficit nutriţional datorită auto-privării de alimente.
Obiectiv: pacientul să regăsească şi să menţină o imagine corporală realistă şi o
greutate normală pentru varsta şi inălţimea sa.
Acţiunile asistentei:
- cantărim pacientul dimineaţa: la aceeaşi oră, după golirea sfincterelor, inainte
de masă, in aceeaşi ţinută, cu braţele lăsate.
- oferim o susţinere structurată la ora mesei: loc plăcut, să evităm conversaţia
privind alimentele; alimente puţine pe un platou intins, plăcut prezentate;
- felicitări dacă reuşeşte să consume alimentele in timpul prescris;
- vom recurge la alimentaţie prin sondă, dacă este nevoie, sau pe cale intra-
venoasă;
- abordăm pacientul cu o atitudine de simplu observator şi fără să emitem
judecăţi;
- il observăm timp de două ore după, ce a mancat cu scopul de a impiedica
vărsăturile;
- oferim intăriri pozitive pentru caştigul in greutate mai degrabă, decat pentru
cantitatea de alimente ingerate;
- adoptăm o atitudine respectuoasă şi de acceptare cu privire la pacient. Evităm
sfaturile, ameninţările;
- obiectivele de ingrijire se stabilesc in grupul multidisciplinar; este important să
se desemneze un terapeut principal, pacientul să nu poată manipula sau diviza
personalul de ingrijire;
- să participăm sau să organizăm reuniuni cotidiene pentru personal cu scopul
de a discuta, evalua şi de a oferi susţinere in mod uniform şi eficace;
- să stabilim o terapie de modificare a comportamentului; putem recurge la o
psihoterapie efectuată de specialişti din afara unităţii, dacă pacientul- să
regăsească şi să menţină un echilibru hidroelectrolitic;

16
- să regăsească sau să menţină o greutate considerată ca normală, in funcţie de
inălţime şi varstă.

DIAGNOSTIC DE NURSING II:

Perturbarea imaginii corporale asociatăunei percepţii eronate a taliei
corporale.
Obiectiv: pacientul va regăsi şi va menţine o imagine corporală realistă, va
caştiga atitudini şi percepţii realiste.
Atitudinea asistentei:
- Să ajutăm pacientul să-şi exprime sentimentele cu privire la el, cu privire la
talia lui, cu privire la funcţiile şi nevoile corpului, Semnalăm percepţiile
eronate.
- II invăţăm să verbal izeze şi să vizualizeze afirmaţii pozitive asupra propriului
corp; cerem ca subiectul să creeze propriile afirmaţii şi să şi le imagineze intr-
un mod pozitiv, de mai multe ori pe zi.
- Oferim suport şi intăriri pozitive pentru a recompensa percepţiile juste in ceea
ce priveşte talia şi funcţiunile corporale.
- Recunoaştem verbal şi să intărim comunicarea sinceră.
- Lucrăm pentru a identifica capacităţile şi punctele forte.
- Oferim ocazia de a participa la proiecte şi la indeplinirea sarcinilor in ceea ce
priveşte alimentaţia.
Evaluare: pacientul să aibă percepţii realiste, fără anxietate in ceea ce priveşte
talia, nevoile şi funcţiile corpului.
DIAGNOSTIC DE NURSING III:
Strategii de adaptare ineficace.
Obiectiv: pacientul va participa la planul de ingrijiri; va demonstra o adaptare
eficace la activităţile vieţii cotidiene.
Acţiunile asistentei.

17
- Ajutăm pacientul să-şi exprime sentimentele şi preocupările in ceea ce priveşte
persoana sa ca şi planul de tratament.
- Oferim pacientului ocazia de a face alegeri şi de a participa la procesul de
decizie relativ la activităţile vieţii cotidiene (igienă, exerciţii, petrecerea
timpului
liber). ' '
- Ajutăm pacientul să identifice sectoarele care pun probleme şi il ajutăm să
caştige tehnici de rezolvare a problemelor.
- Evităm conflictul de dominaţie; să credem in capacitatea pacientului de a lua
decizii eficace in ceea ce priveşte activităţile cotidiene şi dobandirea
obişnuinţelor sănătoase.
- Stabilim şi menţinem limite ferme; trebuie să fim foarte clari in ceea ce
priveşte acestea şi să avem o atitudine constantă in ceea ce priveşte aplicarea
programului de tratament.
-Ajutăm pacientul să-şi identifice problemele importante şi conflictele şi ii
oferim suport.
Evaluare: pacientul să participe activ la planul de ingrijire şi la rezolvarea
problemelor, să identifice conflictele şi să ajute la rezolvarea lor, să
demonstreze că are capacitatea de a se ingriji privind igiena, exerciţiile şi
regimul alimentar.
DIAGNOSTIC DE NURSING IV:
Lipsa de cunoştinţe in materie de nutriţie, in ceea ce priveşte activităţile vieţii
cotidiene şi anxietate.
Obiectiv: pacientul va examina un program vizand adoptarea unui regim
alimentar normal.
Acţiunile asistentei:
-Evaluăm nivelul de cunoştinţe şi capacitatea de a urma un regim alimentar şi
un program de tratament, -Elaborăm un program de ingrijiri.

18
-Evaluăm disponibilitatea persoanelor apropiate şi le integrăm in program, in
măsura posibilului, -Recomandăm familiei să folosească intăririle pozitive.
-Ajutăm la stabilirea unor obiective personale şi oferim suport pentru facilitarea
lor.
-Prevedem activităţi productive cotidiene (terapie ocupaţională); intrebăm ce
doreşte să facă şi il ajutăm să-şi atingă obiectivul.
- incurajăm verbalizarea şi punerea de intrebări.
-Examinăm resursele comunitare.
Evaluare: pacientul să aibă program pentru a urma un regim alimentar normal;
- să ia decizii in ceea ce priveşte activităţile cotidiene;
- să poată enunţa un simptom care justifică o urgenţă medicală;
- familia să ofere intărire pozitivă pentru caştigul in greutate.
INGRIJIREA IN BULIMIE

DIAGNOSTIC DE NURSING I :
Risc de exces alimentar legat de episoade de alimentaţie exagerată.
Obiectiv: pacientul să se alimenteze intr-o manieră echilibrată.
Intervenţia asistentei:
- ajutăm pacientul să facă distincţie intre emoţii şi senzaţia de foame, să
recunoască alimentele care-i declanşează episoade de frenezie alimentară;
- incurajăm pacientul să temporizeze episoadele de frenezie alimentară, să
incerce comportamente mai adaptate; il sfătuim să ţină un jurnal unde să noteze
totul in legătură cu alimentaţia: orele, circumstanţele, starea afectivă, alimentele
consumate şi dacă a luat purgativ;
- sfătuim pacientul să nu fie singur in momentele cand obişnuieşte să mănance,
să evite restaurantele de tip fast-food, să facă cumpărături impreună cu un
prieten;
- explicăm necesitatea de a lua 3 mese zilnic şi o raţie de glucide la fiecare
masă, lipsa glucidelor poate declanşa frenezia alimentară.

19
DIAGNOSTIC DE NURSING II :
Deficit nutriţional legat de uzul purgativelor.
Intervenţiile asistentei:
- discutăm impreună cu pacientul modalitatea prin care luarea de purgative
maschează emoţiile;
- dacă işi provoacă voma după ce mănancă ii vom interzice timp de o oră
accesul la toaletă neinsoţit, il vom ajuta să vorbească deschis cu noi atunci cand
simte imperios nevoia de a-şi provoca voma sau de a lua purgative;
- verbalizarea sentimentelor il va ajuta să-şi stăpanească comportamentul
impulsiv;
- vom discuta dezavantajele dependenţei de familie, ştiind că o dependenţă
exagerată impiedică separarea normală şi compromite autonomia
adolescentului; de asemenea, o mai mare autonomie diminuează utilizarea
alimentelor ca mijloc de rebeliune pasiv agresiv.
- sunt de analizat beneficiile secundare ale familiei, dacă pacientul işi păstrează
proastele obişnuinţe alimentare.
Abordarea deficitului nutriţional la adolescent.
- ne apropiem de adolescent cu respect, fără să avem o atitudine autoritară, să
ţinem seama de faptul că este expert in ceea ce il priveşte, să nu-1 judecăm;
- ascultăm de aşa manieră incat să putem explora problemele; observăm indicii
non-verbale;
- evităm intrebări de tipul „pentru ce" ?;
- ajutăm adolescentul să-şi clarifice valorile (se realizează procesul de achiziţie
a propriilor valori devenind conştient de sine, de modul in care se armonizează
credinţele, valorile şi comportamentele);
- oferim prilejul să-şi compare valorile şi credinţele;
- evaluăm atitudinile pacientului sau ale familiei cu privire la mancare;
- incurajăm adolescentul să participe la elaborarea planului de urmat;

20
- il ajutăm să-şi exprime sentimentele şi preocupările in ce priveşte persoana lui
şi planul pe care-1 are cu privire la controlul greutăţii corporale;
- acceptăm episoadele bulimice, ne interesăm mai degrabă de senzaţiile pe care
le-a avut asupra greutăţii sale corporale sau asupra stresului din viaţa cotidiană;
- oferim incurajări cand adolescentul incepe să-şi gestioneze viaţa cotidiană, işi
depăşeşte problema (greutatea corporală); in caz de stagnare, nu le facem
morală, nu-i umilim sau nu le dăm sfaturi superficiale;
- să fim clari şi coerenţi atunci cand este stabilit un plan de tratament oferind
limite ferme.
- să oferim suport şi intăriri pozitive dacă erată un comportament adaptat in
materie de alimente;
- să fim conştienţi de faptul că motivaţia necesară pentru schimbare vine de la
pacient; il ajutăm să-şi identifice comportamentul-problemă şi să-şi stabilească
limite;
- program de terapie in grup (cum s-au descurcat alţii care au avut asemenea
probleme);
Evaluare: caştigarea capacităţii de evaluare a puseelor bulimice.

ANOREXIA NERVOASĂ

Anorexia nervoasă (sau mentală) este o tulburare caracterizată prin pierdere

deliberată în greutate sau refuzul îngrășării, subiectul menținându-se deliberat
subponderal (sub 85% din greutatea normală, IMC < 17,5), cu aspect gracil
(subțire).
EPIDEMIOLOGIE
Epidemiologia tulburării ridică multiple probleme metodologice, deoarece
intensitatea manifestată poate fi redusă și dependența de factorii socioculturali
se consideră a fi mare.
- Prevalența pe viață este de 3,7%.

21
- Debutul este mai frecvent la femei între 10-30 ani. Tulburarea apare
preponderent la tinerele fete (raport 10/1 fete/băieți), în jurul primei menarhe,
mai rar la alte vârste sau la băieți.
- Mai frecvent în țările dezvoltate
- Mai frecvent la femeile a căror profesie necesită o siluetă suplă.
ETIOPATOGENIE
Etiopatogenic, se incriminează un cumul de factori, începând cu cei ereditari,
disfuncții educaționale și în relațiile cu părinții, particularități ale personalității,
perturbări endocrine și de neurotransmisie, cumulul unor evenimente stresante
de viață.

1. Factori genetici
- rata de concordanță la gemenii monozigoți este mai mare decât la gemenii
dizigoți
- incidență familială crescută pentru tulburări depresive și anxioase, consum de
alcool, tulburări alimentare
2. Factori biologici
- scădere a activității NA
- modificări hormonale: cortizol crescut, scădere a funcției
tiroidiene, scădere a nivelului de FSH și LH
- CT arată o lărgire a ventriculilor cerebrali
- PET indică o creștere a metabolismului în nucleul caudat
3. Factori psihologici: primele teorii au încercat să explice anorexia prin
- mecanisme fobice: anorexia reprezintă o conduită de evitare față de mâncare,
care apare ca rezultat al tensiunilor sexuale și sociale determinate de
numeroasele modificări ale pubertății
- formulări psihodinamice: persoanele rămân fixate în stadiul oral al dezvoltării,
sunt incapabile să se separe psihologic de mamă, au pulsiuni sexuale sau
agresive reprimate.

22
Relația mamă-fiică este considerată centrală din punct de vedere al dezvoltării
imaginii corporale a fetei, părerea mamei privind dezvoltarea corporală a fiicei
este foarte importantă, rolul tatălui este mai puțin important. Studiile făcute în
familiile în care există un membru cu anorexie, în ceea ce privește relațiile
intrafamiliale, au arătat că în aceste familii apar următoarele aspecte:
intruzivitate, rigiditate, supraprotecție, conflicte maritale nerezolvate. S-a
încercat să se identifice trăsăturile de personalitate care apar la persoanele cu
anorexie și s-a observat că apar mai frecvent:
- obsesionalitate
- rigiditate
- introversie
- relaționare dificilă cu persoanele din jur
- conformare excesivă la reguli.
Trăsăturile perfecționiste reprezintă un factor de risc. Teoria cognitivă afirmă că
există o distorsiune a imaginii corporale, o disfuncție perceptivă, precum și un
sentiment de ineficiență.
4. Factori socio-culturali: societatea pune accent pe siluetă, mai ales pentru
unele profesii.
TABLOU CLINIC
Pierderea greutății este autoimpusă prin nealimentare, regimuri speciale, vome
și purgații autoprovocate, exerciții fizice excesive, utilizare de medicamente
anorexigene catabolizante sau diuretice.
E prezentă o distorsiune a imaginii corporale sub forma unei
psihopatologii specifice, teama de îngrășare persistând ca o idee supraevaluată,
pacienta impunându-și un prag de greutate scăzut. Pacientul nu înțelege aspectul
exagerat și anormal al comportamentului și aspectul său, poate ajunge
impenetrabil la orice argument.
Dacă debutul e prepubertal, secvențele instalării pubertății sunt
întârziate sau chiar oprite. La fete e posibil să nu se dezvolte glandele mamare

23
cu amenoree primară, iar la băieți organele genitale rămân nedezvoltate. În
cazul vindecării, pubertatea se poate realiza cu fazele sale normale, dar menarha
e tardivă.
E deseori prezentă o tulburare endocrină globală, implicând axa
hipotalamo-pituitară-gonadală, manifestată la femei cu amenoree și la băieți cu
pierdere a potenței și interesului sexual. Pot exista nivele crescute ale cu
pierdere a potenței și interesului sexual. Pot exista nivele crescute ale
hormonului de creștere și cortizolului, schimbări în metabolismul periferic al
hormonilor tiroidieni și anormalități în secreția insulinei.
Este frecventă dispoziția depresivă, cu retragere socială, iritabilitate,
insomnie, dezinteres pentru relațiile sexuale. De asemenea, pot fi manifeste
trăsături obsesive, ritualice. Pacienții își verifică în mod repetat aspectul în
oglindă, se cântăresc și se măsoară zilnic de mai multe ori. Inițiativa și
asertivitatea socială pot fi reduse. Colaborarea cu familia se poate deteriora și
ea, datorită controlului alimentar pe care aceasta îl instituie.
Autoprovocarea vomei și alte intervenții asupra corpului pot crea
dezechilibre electrolitice, reducând rezistența imunologică și favorizează
diverse boli somatice. Pot apărea complicații renale, hematologice, osteoporoză,
miopatii. De aceea, cazurile trebuie să beneficieze de un bilanț somatic complet.
Comportamentul anorectic se poate combina cu accese de bulimie.
Intensitatea simptomatologiei poate fi redusă, unele cazuri neridicând
direct probleme medicale psihiatrice. Tendințe anorexice pot fi marcate și prin
cure repetate de post.
COMPLICAȚII
A. Legate de scăderea în greutate:
1. cașexie: reducerea masei musculare, intoleranță la rece, dificultăți de
menținere a temperaturii corporale
2. tulburări hormonale: T3 scăzut, amenoree (scăderea nivelului de FSH și LH)
3. tulburări digestive: dureri abdominale, balonări, constipație

24
4. tulburări cardiace: aritmii (QT lung), ESV, ESA, bradicardie, tahicardie
ventriculară, moarte subită
5. tulburări dermatologice: lanugo, eczeme
6. tulburări hematologice: leucopenie, anemie, trombocitopenie
7. tulburări scheletale: osteoporoză
8. tulburări neurologice: scăderea senzației gustative, apatie, tulburări cognitive
ușoare.
B. Legate de comportamentele de evacuare:
1. tulburări metabolice: alcaloză metabolică, acidoză metabolică, tulburări
hidro-electrolitice
2. tulburări digestive: inflamația glandelor salivare și pancreatice, eroziuni
gastroesofagiene (Sindrom Mallory-Weiss), disfuncții intestinale, eroziuni la
nivelul danturii (datorită acidității lichidului de vărsătură)
3. tulburări psihice: oboseală, senzație de slăbiciune, tulburări cognitive ușoare.
- 5-10% dintre pacienţii cu Anorexia Nervosa mor în primii 10 ani de la debut,
iar 18-20% decedează după aprox. 20 ani, conform unui studiu efectuat în SUA
- doar un procent de 30-40% dintre pacienţi vor avea o recuperare completă.
Investigații paraclinice
1. hemoleucogramă: pancitopenie
2. EKG: segment ST subdenivelat, unda T inversată 3. glicemie scăzută
4. hipopotasemie, hipomagneziemie
5. niveluri FSH, LH scăzute
6. niveluri T3, T4 scăzute
7. hipocalcemie Afecțiuni medicale generale:
- tulburări gastro-intestinale, sindrom de malabsorbție, colon iritabil
- diabet zaharat
- Boala Addison (cortizol scăzut – sațietate)
- neoplasm ,- HIV
2. Bulimia nervoasă

25
3. Tulburarea depresivă
4. Tulburarea obsesiv-compulsivă în legătură cu alimentația
5. Tulburarea dismorfică corporală
6. Fobia socială
7. Fobiile specifice
8. Schizofrenia

COMORBIDITATE
1. Tulburarea depresivă majoră
2. Distimia
3. Suicid – mai frecvent la tipul de anorexie manifestat prin mâncat excesiv,
urmat de purgare.
EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
Evoluția poate fi:
- cu recuperare spontană fără tratament
- recuperare cu tratament
- evoluție fluctuantă
- deteriorare treptată cu deces prin: denutriție, tulburări hidroelectrolitice,
infecții intercurente, suicid
Factori de prognostic negativ:
1. negarea problemelor
2. stimă de sine scăzută
3. conflicte parentale în familie
4. comportament de evacuare
5. altă afecțiune psihiatrică.

26
 Manifestări anorectice minore pot fi prezente la cei predispuși și înainte
de pubertate. Faptul de a reacționa prin nealimentare la stres-uri și frustrări
minore poate fi un indiciu. Odată tulburarea instalată cu toate caracteristicile
sale, tratamentul e prelungit.
TRATAMENT
Tratamentul este dificil, deoarece pacientul nu este motivat și ajunge greu la
medic, pentru că își neagă boala. Obiectivele tratamentului sunt:
- revenirea la o greutate normală
- tratamentul complicațiilor somatice
- corectarea distorsiunilor cognitive
- ameliorarea dispoziției
- rezolvarea situațiilor psihologice asociate
- prevenirea recăderilor
Tratamentul are două componente: medicație şi psihoterapie.
Internarea se realizează atunci când greutatea a scăzut cu mai mult de 30% din
greutatea inițială. Tratamentul constă din:
- corectarea deshidratării și a dezechilibrelor hidroelectrolitice
- restabilirea aportului caloric adecvat.
Pentru aceasta:
- pacientul trebuie cântărit zilnic
- se măsoară diureza și aportul de lichide
- se fragmentează mâncarea în 6 mese pe zi (inițial, în primele 5-7 zile, se
preferă alimentele lichide, apoi semisolide în următoarele 3-5 zile)
Tratamentul medicamentos constă din:
- inhibitori ai recaptării selective de serotonină
- neuroleptice (dacă există psihoză)
- anxiolitice.
Tratamentul psihoterapeutic

27
 În spital s-au încercat programe comportamentale de control riguros al
întregii activități zilnice. Se practică psihoterapia individuală, de grup și
familială. Principalele probleme constau în acceptarea tratamentului de către
pacient. Programele cognitiv-comportamentale sunt cele mai recomandate.
a. Prin terapia cognitiv-comportamentală, individuală sau de grup, se încearcă
modificarea:
- comportamentului alimentar disfuncțional
- disfuncțiilor cognitive legate de alimentație și schemă corporală
b. Terapia familială încearcă modificarea relațiilor care există în familie și care
vor determina reducerea intensității simptomatologiei.

BULIMIA NERVOASĂ

Bulimia nervoasă se caracterizează prin repetate crize de supraalimentare

impulsivă, în cursul cărora subiectul consumă, fără să se poată autocontrola,
cantități mari de alimente în timp scurt. Faptul poate conduce la distensie
gastrică însoțită de durere și vărsături. În timpul crizei, pacientul nu se poate
controla și face orice pentru a obține alimentele. Are două elemente esențiale:
 consumul paroxistic excesiv de alimente
 metode de prevenire a creșterii ponderale.
EPIDEMIOLOGIE
 prevalența pe viață este de 2-4%
 mai frecvent la femei (raport femei/bărbaţi = 10/1)
 vârsta de debut este între 16-18 ani.
Crizele de bulimie pot coexista cu anorexia mentală și sunt corelate, în general,
cu o problematizare a propriei greutăți și aspect. Există însă și tulburare
bulimică însoțită de ingerare sau greutate normală. Bulimia se declanșează,

28
uneori, în urma unor cure de slăbire, sugerând reacție psihocerebrală la
modificarea prea rapidă a schemei și imaginii corporale.
ETIOPATOGENIE
Se consideră că patologia bulimică și cea anorexică fac parte din aceeași clasă,
în principiu având o patologie comună, insuficient clarificată. S-a propus un
model multidimensional în care sunt implicați mai mulți factori:
1. Factori genetici
- rata de concordanță la gemenii monozigoți este mai mare decât la dizigoți
- incidența familială crescută pentru tulburările alimentare
2. Factori biologici
- studiile arată o activitate scăzută a NA și 5HT
- niveluri plasmastice crescute ale endorfinelor (reîntăresc comportamentul)

3. Factori psihologici
- în general, s-a constatat că persoanele cu bulimie sunt mai extrovertite,
mânioase și impulsive
- studiile familiale au remarcat că în familiile în care un membru are bulimie,
apar: ostilități, haos, empatie insuficientă
- ipoteza psihodinamică – o luptă a tinerei fete împotriva figurii materne, luptă
pe care o joacă în alimentație
4. Factori socio-culturali
- societatea pune accentul pe siluetă după pubertate. Bulimia cu greutate
normală se caracterizează prin repetate cure de slăbire, care sunt urmate de
perioade bulimice în care greutatea se reface.
Bulimia este și ea considerată ca fiind parțial influențată de factori culturali și
de obiceiuri alimentare și imaginile corporale promovate de cultură prin mass
media. Prevalența la tinerele femei e considerată de 1-3%.
Evoluția e fluctuantă.

29
Bulimia, fiind un comportament de tip impulsiv, se poate asocia și cu alte
comportamente impulsive sau se poate manifesta la tulburări de personalitate
instabile, de tip borderline.
COMPLICAȚII
Complicațiile pot fi întâlnite la un număr mare de cazuri și sunt legate de
comportamentele de evacuare:
 dezechilibre hidro-electrolitice
 acidoză metabolică
 eroziuni ale smalțului dentar
 inflamația glandelor parotide
 dureri abdominale, dilatări ale esofagului, dilatări gastrice, esofagite,
rupturi gastrice
 tulburări cardio-vasculare: tahiaritmii, hipotensiune arterială, modificări
EKG
 tulburări endocrine
 tulburări hematologice
INVESTIGAȚII PARACLINICE
1. hemoleucogramă: pancitopenie
2. EKG: segment ST subdenivelat, unda T inversată
3. glicemie scăzută
4. hipopotasemie, hipomagneziemie
5. niveluri FSH, LH scăzute
6. niveluri T3, T4 scăzute
7. hipocalcemie
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
1. Tulburări neurologice:
- Sindromul Kleine-Levin: hipersomnie, hiperfagie, obezitate,
retard mental, hipogonadism
- Sindromul Kluver-Bucy: agnozie vizuală, hipersexualitate, hiperfagie

30
- Tumori SNC
2. Tulburări de adaptare în care bulimia poate apărea ca o reacție
3. Tulburarea de personalitate Borderline
4. Tulburarea depresivă.
COMORBIDITATE
1. Inapetența cu scădere în greutate și hiperfagia cu creștere în greutate, pot fi
simptome ce fac parte din sindromul depresiv.
3. Abuz de substanțe – alcool
4. Tulburarea impulsivă – cluster B
5. Disfuncții sexuale
Voma poate fi condiționată și ea psihogen. Pe lângă voma autoprovocată în
anorexia mentală, ea poate apărea în tulburări disociativconversive, în stări
hipocondriace și în anumite stări reactive și de dezadaptare, cu sentimente de
repulsie.
EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
Evoluția este cronică, dar nu ajunge la deces dacă nu se complică cu
dezechilibre hidro-electrolitice și alcaloză metabolică. Recuperarea sub
tratament este de 60%. Rata recăderilor la 5 ani este de 50%.
TRATAMENT
Tratamentul bulimiei nervoase constă din două componente esențiale:
medicație și psihoterapie. Spitalizarea este necesară când există dezechilibre
hidroelectrolitice, alcaloză metabolică sau risc de suicid. Este imperativă atenția
acordată complicațiilor somatice.
Ca medicație psihotropă, tratamentul de primă linie se face cu medicamente din
clasa inhibitorilor recaptării selective de serotonină (Fluoxetină). Se pot utiliza
și alte clase de antidepresive (Imipramină, Trazodonă, Amitriptilină). Terapia
Cognitiv-Comportamentală (de primă intenție) realizează următoarele
deziderate:
- întrerupe cercul vicios alcătuit din consum de alimente, urmat de evacuarea lor

31
- corectează disfuncțiile cognitive legate de consumul de alimente, greutate,
imagine corporală, stimă de sine.
Terapia familială se aplică, preponderent, la cazurile cu debut în adolescență.
Terapia interpersonală se aplică frecvent pentru că persoanele cu bulimie au
probleme interpersonale. Această terapie se focalizează pe relațiile
interpersonale și nu pe tulburările alimentare, bazându-se pe ideea că, odată
îmbunătățite relațiile interpersonale, tulburările alimentare vor scădea în
intensitate.

HIPERFAGIA

Alimentația excesivă, sub formă de hiperfagie, poate fi asociată cu alte

tulburări patologice și existențiale: doliul, evenimente emoționale deosebite,
accidente, operații chirurgicale - pot fi urmate de consum exagerat alimentar,
care nu se desfășoară, însă, sub formă de crize bulimice, dar care poate conduce
la OBEZITATE REACTIVĂ, mai ales la persoanele predispuse genetic pentru
obezitate.
Hiperfagia poate apărea și în condiții de anxietate sau de tensiune agresivă
reținută, consecutivă stărilor de frustrare, în episoade maniacale.
Faptul e important în analiza stărilor de obezitate și în planificarea tratamentului
acestora. La rândul ei, obezitatea poate crea probleme secundare de disconfort
psihologic, în ceea ce privește imaginea corporală.
Tratamentul obezității egodistone se cere făcut sub supervizare psihologică,
pentru a nu se ajunge la bulimie sau la anorexie secundare.

32
 CAPITOLUL III:

URGENŢA PSIHIATRICĂ ÎN CAZ DE

REFUZ SAU EXCES DE ALIMENTAŢIE.

Anorexie nervoasă

Anorexia mintală constituie o urgenţă psihiatrică majoră, fiind una

din rarele situaţii din psihiatrie „în care un sfârşit fatal este o posibilitate reală”.
Anorexia mintală este o maladie, predominant a adolescenţei, care afťctează
îndeosebi fetele 耠 între 12 şi 2 耵 de a ၮ i şi, într-un procent mic, băheţii.
† 耠 Simptomatologၩc se constată anorexie psihică – bolnavul
lxtăĠîmɰotri~a ࡡpetitului, iar repõlsia 0entru alimeîte0apare nu numai la
⅟ i ࡬聥 re ၰ reziotă: amenoreeȠ–
inࡧ䁥 stia 聳 au vederda lor, ࡣi şi cændࠠ
de`obicei, oligomenoree cu Hipomenore ၥ;Ġscădereš importintă în greutate şi
anem 聩 e.

33
 Consideraɴă mult tiɍp 耠 o afecţiune endocrinůlogică,0şi ဠ anume!o
fo 聲 ăРd% insufiãiunţă hipofizaR̃ sau ovaricnă, investigaţiile moderne au
demonstrat că este o boală psihică, modificările endocrine fiind secundare şi
instalându–se târziu.
Manifestările psihopatologice din anorexia mintală pot fi încadrate,
mai degrabă, în modelele psihiatriei marginale, ca un tip de reacţie, ce se
dezvoltă în unele cazuri ca o nevroză, iar în altele, ca o psihoză (sau ca
manifestarea unei psihoze), pe fondul unei personalităţi dizarmonice,
afecţiunea este o formă particulară de criză a adolescenţei.
Fenomenologia clinică şi buna inserţie socială a bolnavului
(adolescentele cu anorexie mintală sânt hiperactive atât fizic, cât şi intelectual),
ca şi evoluţia favorabilă, nu pledează pentru modelul procesual psihotic, unde
refuzul alimentar este secundar manifestărilor delirante.
Refuzul de a menţine greutatea corporală la, sau deasupra unei
greutăţi minime normale pentru etatea şi înălţimea sa (de exemplu, pierdere în
greutate, ducând la menţinerea greutăţii corporale la mai puţin de 85% din cea
expectată sau incapacitatea de a lua în greutate plusul expectat în cursul
perioadei de creştere, ducând la o greutate corporală de mai puţin de 85% din
cea expectată).
Din punct de vedere psihopatologic, tulburările sunt polimorfe şi
includ:
A. Frica intensă de a nu lua în greutate sau de a deveni gras, chiar dacă este
subponderal (ă).
B. Perturbarea modului în care este experimentată greutatea sau conformaţia
corpului propriu, nedatorată influenţei greutăţii sau conformaţiei corpor!le
asupra autoev 聡 luării óa⁵ newarea óeriozităţii greutăţii corporale scăzute.OLa
fᑥmekle půstmenarhice, q-enoree, 䁡 dică abse࡮ųa34a ꀠ cel puţin Trei cicluri
mens 聴 rual ၥဠ consťcutive.( O femeie este considerată că are amenorѥၤ,

34
dacă mgnstrele sࡡleРsurvin 耠 numai dupĂ administrar ၥ a de hormoni<Ƞde
ex., estrogeni).

Măsurile0de prim aê ၵ tor

1. Psyhotťzapie individuală şi familială.

2. Cura de 聩 Ѯsulknă în dmze m)ci&
3. Traɮchélizante.
4. Neuroleptice sɥdative.
5. ntidepresࡩvm.

Bulimie nervoasă 耍 Această tɵlbuࡲaRe ioclude următoarea fenůmenolngie:

A. Ep 聉 soade rgcurente de mâ.cat excesiv. Un episod de!mâncat excesiv se c

䁡 racterizează prin šmbii35itemi care ermeaúă:
(1) mâncatul într-o(an 䡵 mită ࡰerioadă de timp (de exɥm`lu, în decurs 䀠 de
două ၯ re), a u~ei cantităţࡩ de mâncare mai mare deѣât cea pe care0cei
mai ဠ m 䁵 lţi oameniĠaŲ putea-o m 胢 nca î 聮 aceeeşũ pu 聲 ioadă de
timp0şi î 聮 ɣircumstanգe`Similare;
(2) sťntimu 䃮 tuѬ de`li ၰ să de control al mâncatului în curɳul ePisodࡵlui
(de exemplu, ࡳentimentud că `ers ၯ ana respectiv 䄃 nu poate stopa!mâncštul
sau controla ce şi cât de mult a mâncat).
B. Comportament compensator inadecvat recurent în scopul prevenirii luării în
greutate, cum ar fi vărsăturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice,
clisme sau alte medicamente, postul sau exerciţii excesive.
C. Mâncatul excesiv şi comportamentele compensatorii inadecvate apar
ambele, în medie de cel puţin două ori pe săptămână, timp de 3 luni.
D. Autoevaluarea este în mod nejustificat influenţată de conformaţia şi
greutatea corpului.
E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul episoadelor de anorexie nervoasă.

35
 Măsurile de prim ajutor

1. Psihoterapie individuală şi familială.

2. Tranchilizante.
3. Neuroleptice sedative.
4. Antidepresive.

URGENŢA PSIHIATRICĂ ÎN CAZ DE TULBURĂRI DE

ALIMENTAȚIE LA COPII

Tulburări de alimentație
Unele din cele mai frecvente prezentări ale anorexia nervosa în sala de
urgență includ amețeală și leșin în pauzele de la școală sau acasă sau convulsii;
când părintele sau îngrijitorul este foarte suspicios în privința tulburărilor
alimentare după ce observă pacydntul că vomită (əi poate te`aseme 䁮 ea ⁳ă
acuze la patologii gastrointesၴinal⁥); sau Câjd părantele sau îng 聲
ijitorul"obserŶă că pacientuì liŭitează†periculo{ cons}mul. ѕn stu⁤iu din 2018 ၥ
descůperit că 16,9% diɮ ceiࠠ
cuȠanovexie nervoasă au avut ôentetive de cɵicid
(Bulၩk"et ál. 0࠲а8). Pentru psihiatru de urgență, întrebarea äacă pentrU 䀠 a
inte"na`uî!pacient cu o tulbuŲare dE alimeftație fie îɮtr-o secție ၭedicală sau o
secțũe de psihiaࡴrie sm va b`za pe resursele ࡤi{Ѱonibile în spitalul cléni

36
ࡣianului. În urma realizării unei evaluări fizice și psihiatrice complete, inclusiv
o evaluare necesară a familiei, spitalizarea în staționar este justificată dacă este
îndeplinită oricare dintre următoarele criterii:
 ≤75% de la greutatea corporală ideală (pacientul într-un halat după
dezbrăcare)
 frecvența cardiacă < 45 bpm, după o odihnă în poziție orizontală pentru 5
minute
 hipokalemie (în evaluarea electroliților plasmei)
 hiponatremie (în evaluarea electroliților plasmei)
Luând în considerare rata semnificativ de înaltă a suicidului la pacienții cu
anorexie nervoasă, unele din prezentările lor vor fi similare altor pacienți
psihiatrici care necesită spitalizare imediată pentru stabilizare și siguranță
(American Psychiatric Association 2006):
 Suiciditalitate gravă cu letalitate înaltă sau intenție (care în orice
circumstanțe justifică spitalizarea).
 Înrăutățirea capacității de a controla voma auto-indusă, creșterea
exceselor alimentare, utilizarea diureticilor și utilizarea laxativelor ce pot
fi considerate periculoase pentru viață.
 Schimbări în greutate corelate cu statut psihic alterat sau schimbat
datorită înrăutățirii simptomelor tulburărilor afective, suicidalității sau
decompensării psihotice.
 Preocuparea de greutate și/sau imaginea corporală, însoțită de refuzul
mâncării sau gânduri obsesive despre imaginea corpului sau greutate ce
determina necooperanța pacientului cu tratamentul și necesită un cadrul
bine structurat pentru reabilitare.
Alte prezentări ar putea să nu justifice spitalizarea în dependență de întregul
tablou clinic și evaluarea psihiatrică deplină (American Psychiatric Association
2006):

37
  Pierdere recentă abruptă sau constantă în greutate și/sau o greutate
corporală totală ce este <85% decât norma greutății sănătoase. Indicele
masei corporale (BMI; calculat ca [greutatea în kilograme]/ [înălțimea în
metri]2), este mai puțin util la copii decât la adulți și nu ar trebui folosit
pentru estimare, exceptând extremele statutului nutrițional al pacientului.
BMI-uri ajustate la vârstă sunt disponibile (Centers for Disease Control
and Prevention 2006 - USA). Copii mai jos de al cincilea perecentil sunt
considerați sub-ponderali. Totuși, alți factori, așa ca musculatura
anormală, statutul cadrului corporal, constipație și aport crescut de lichide
pot influența aceste rezultate și pot fi înșelătoare. Adițional, BMI-uri
specifice individuale pot fi înțelese mai bine acordându-le cu grupurile
etnice (Lear et al. 2003).
 Tulburări metabolice, inclusiv hipofosfatemia, hiponatremie, hipokalemie
sau hipomagnezemie; creșterea azotului ureic din sânge în contextul
funcției renale normale.
 Tulburări hemodinamice la copii și adolescenți: frecvența cardiacă la
nivel de 40-50 bpm; schimbări ortostatice (creșterea frecvenței cardiace
>20 bpm sau scădere cu >10–20 mm Hg); tensiunea arterială mai jos de
80/50 mm Hg.

Puncte Clinice Cheie

 Siguranța temporară este scopul principal în evaluarea urgenței.
 Orice intervenție luată în considerație ar trebui să fie adecvată pentru
obținerea și menținerea siguranței pacientului.
 Testele de evaluare, procedurile și intervențiile trebuie să fie eficiente,
practice și utile pentru stabilirea primatului stărilor medicale versus celor
psihiatrice.

38
  Agitație acută ar trebui soluționată inițial prin ajustarea mediului, înaintea
utilizării medicației sau fixării fizice.
 Intervenții acute în criză necesită ca clinicianul să mențină o atitudine
profesională, demonstrând în același timp empatie, ascultare activă și
oferirea adecvată a educației și instrucțiunilor.
 Managementul psihofarmacologic temporar ar trebui încercat la pacienții
cu afectarea controlului comportamentului acut, agitației, agresiunii sau
psihozei.
 La copii, în special cei ce nu au primit niciodată preparate psihotrope,
medicamentele ar trebui utilizate doar dacă sunt necesare, începând cu
doze mici.
Educație pentru sănătate

Boala este o reacție a organismului fața de factori nocivi de materii.

Restabilirea completă a bolnavului nu poate fi concepută, decât prin
îndepărtarea cauzelor, care au determinat-o, adică acelor cauze, care se
datorează mediului înconjurător.

Asistenta trebuie sa-și desfăsoare în așa fel activitatea educațional

sanitară, încât aceasta să constituie un factor de influență pozitivă asupra
psihicului bolnavului, să constituie la crearea unor emoții pozitive, care
urmăresc optimismul și încrederea bolnavului în medic și asistenta medicală și
în eficacitatea măsurilor terapeutice. Trebuie să dezvoltăm încrederea
bolnavului în vindecarea sau ameliorarea stării lui, dacă va respecta conștiincios
și riguros prescipțiile și recomandările medicale.

Cuvântul medicului și al asistentei, joacă un rol important în întărirea

neuropsihică a bolnavului. Un cuvânt cald de lămuriri și îmbărbatarea totodată
dă forțe noi organismului în lupta sa cu boala, după cum un cuvânt nechibzuit,

39
care ar îngrijora pacientul sau i-ar distruge speranța în vindecare, poate scade
puterea organismului și înrautații cursul bolii.

Măsurile de educație sanitară se încadrează tendințelor mereu actuale ale

asistentei psihiatrice de tip comunitar. În acest scop toți membrii unei echipe
terapeutice trebuie să sensibilizeze anturajul familial și profesional în legatură
cu modalitatile de debut, evoluție și cu particularitățile etapei terapeutice
reabilitative.

Readaptarea bolnavului la noul stil de viată, depinde în mare parte și de

familia, care îl îngrijește.

Profilaxia bolii ,, dușmanul cunoscut este pe jumatate învins".

Același lucru și pentru nevroza astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a
o preveni este bine ca fiecare să-i cunoasca bine manifestările pentru a lua din
vreme măsurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei
elemente principale asupra cărora trebuie să luam aminte: întarirea sănătații,
psihoprofilaxia și organizarea activiăații atât în ce privește regimul de munca
cât și regimul de odihnă.

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ I
DIAGNOSTIC DE INTERNARE : Anorexie nervoasa.Episod depresiv
sever

40
 .
DATA INTERNARII : 01.02.2016. DATA EXTERNARII : 11.02.2016.

Datele anamnestice provin de la mama.

CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE : NUME C - PRENUME M .
VARSTA : 18 ani. SEXUL : Feminin.
NATIONALITATE : Romana. RELIGIA : Ortodoxa.
DATE VARIABILE : Pongrafv, Prahova.
OCUPATIA : Elev.
CONDITII DE VIATA : Locuinta salubra, 4 persoane in 6 camere.
Numar zile spitalizare : 7.

MOTIVELE INTERNARII :
Lipsa apetitului alimentar; Ameroree de 2 ani; Scadere in greutate; Insomnii de
adormire; Dispozitie trista; Plans facil.
.ANAMNEZA

41
 a. Antecedente heredo-colaterale :
- Mama 48 ani;
- Tata 46 ani;
- Frate 23 ani;
- Pacienta 18 ani;
- Strabunica materna – afectiune psihica.
b. Antecedente personale fiziologice si patologice :
- Nascuta la termen;
- DPM normala pe etape de varsta.
c. Conditii de viata si munca :
- Eleva in clasa a XII – a la Liceul I.L.Caragiale Ploiesti;
- Locuieste la casa.
d. Comportament : furat, alcool, cafea.
e. Medicatie de fond administrata inaintea internarii
- inclusiv preparate hormonale si imunopresoare;
- Vitamax.
ISTORICUL BOLII
Adolescenta in varsta de 18 ani, eleva, se interneaza de urgenta pentru
motivele mentionate mai sus in vederea evaluarii clinice si terapeutice.
Examen clinic general
- Stare generala buna;
- Talie 160 cm, greutate 40.5 kg;
- Stare de nutritie : hipertrofie ponderala, starea de
constienta pastrata.
FACIES – trist.
TEGUMENTE – palide.
MUCOASE – normal colorate.
TESUTUL CONJUNCTIV ADIPOS – foarte slab reprezentat.
SISTEM GANGLIONAR – nepalpabil, superficial.

42
SISTEM MUSCULAR – normokinetic.
SISTEM OSTEO-ARTICULAR – integru morfofunctional.
APARAT RESPIRATOR – torace normal conformat, sonoritate pulmonara
normala.
APARAT CARDIOVASCULAR : zgomote cardiace ritmice, bine batute, AV
70 puls/minut.
APARAT DIGESTIV : abdomen suplu, mobil cu respiratia, nedureros, tropism
intestinal prezent.
FICAT,CAI BILIARE, SPLINA : nepalpabil.
APARATURO-GENITAL : mictiuni fiziologice.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT : aude, vede, fara
semne de iritatie meningeala.
EXAMEN ONCOLOGIC : fara relevanta oncologica.
ALTE XEAMENE DE SPECIALITATE : examen psihic
 tinuta vestimentara ingrijita, mimica hipomobila, facies incercanat, palid,
dismorfofobie ("Aveam impresia ca sunt grasa"), hipoprosexie, memorie
in limite normale, OTS auto si allopsihic, coerenta, voce stinsa, continut
verbal adecvat, "ofteaza des", dispozitie trista, plans facil, stari de
neliniste, rezultate scolare bune;
Lipsa apetitului alimentar, preocupare excesiva pentru mentinerea greutatii
corporale, ameroree de 2 ani, insomnii de adormire, ritm mictional pastrat,
"copil ambitios", "perfectionsim".

43
 2.1.1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA MANIFESTARILE DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE SURSE DE
FUNDAMENTALA DEPENDENTA DIFICULTATE
Nevoia de a respira si de a Respiratie supla, ampla, pe nas, de tip costal inferior; Tegumente palide, Anxietate;
avea o buna circulatie Respiratie 16-18 respiratii/minut; reci,datorita insuficientei Dismorfofobie.
Coloratia roza a tegumentelor si a extremitatilor, irigarii cu sange.
tegumente calde.
Nevoia de a bea si de a manca Dentitie buna; Lipsa poftei de Anxietate;Hipoprosexie
Masticatie si deglutitie eficiente; mancare;Slabiciune; pe tema alimentatiei;
Apetit normal; Tegumente si mucoase Lipsa cunoasterii.
Consum de lichide suficiente in functie de nevoie. uscate;Anorexie;Varsaturi.
Nevoia de a elimina Mictiuni fiziologice de aspect normal, volum urinar Mictiuni reduse, galben Alimentare inadecvata;
fiziologic;Scaun de consistenta pastoasa, culoare si inchis, miros puternic; Dezechilibru hormonal.
frecventa normala;Menstre regulate la interval de 28 Constipatie;Ameroreee.
-35zile.
Nevoia de a se misca si de a Postura adecvata, cu spatele drept, bratele pe langa Hiperactivitate. Tulburari de gandire.
avea o buna postura corp, solduri si gambe drepte;Miscari de abductie si
adductie, flexare, extensie.
Nevoia de a dormi si a se Somn usor, regenerator, neintrerupt, numar de ore Ore insuficiente de somn; Afectarea gandirii;
odihni suficiente;Perioade de repaus. Treziri frecvente; Anxietate.
Oboseala.
Nevoia de a se imbraca si Alegere personala adecvata cl;imatului; Tesut adipos slab Tensiune psihica.
dezbraca Capacitate fizica de a a se imbraca si dezbraca; reprezentat.
Dezvoltarea tesutului adipos.
Nevoia de a mentine Temperatura corporala in limite nromale; Subfebrilitate. Viroza respiratorie;
temperatura corpului in Piele calda, roz, transpiratie minima. Proces inflamator.
limite normale
Nevoia de a fii curat, ingrijit, Par stralucitor;Urechi curate;Cavitatea bucala – Dezinteres fata de Apatie.
de a-si proteja tegumentele si dentitie alba, fara carii;Unghii curate, taiate scurt; masurile de igiena.
mucoasele Piele curata, neteda, catifelata.

44
Nevoia de a evita pericolele Masuri de prevenire a accidentelor, infectiilor, Surmenaj. Anxietate; Stres.
bolilor;Securitatepsihologica;Securitate
sociologica;Salubritatea mediului;Calitatea si
umiditatea aerului 30% - 60%;Temperatura ambianta
intre 18,3 - 25°C;Fara poluare fonica, chimica,
Microbică : Mediu de siguranță

NEVOIA MANIFESTARILE DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE SURSE DE

FUNDAMENTALA DEPENDENTA DIFICULTATE

Nevoia de a comunica Functionarea adecvata a organelor de simt : Comunicare ineficienta la Anxietate;

-Acuitate auditiva, vizuala; nivel afectiv. Lipsa cunoasterii.
-Finete gustativa si a mirosului, sensibilitate tactila;
-Debit usor, ritmic, moderat, limbaj clar, precis;
Expresie nonverbala.
Nevoia de a fi preocupat in Integritate fizica si psihica, manifestari de bucurie si Dificultate de a participa Anxietate.
vederea realizarii fericire, utocritica, luarea de decizii, stima de sine, la actiunile obisnuite sau
ambitia, motivatia. noi.
Nevoia de a se recrea Stare de relaxare; Incapacitate de a indeplini Tulburari de gandire.
Distractie, divertisment, inveselire; o activitate favorizanta.
Sentiment de multumire.
Nevoia de a invata cum sa-ti Dorinta si interesul de a dobandi noi deprinderi; Cunostinte insuficiente. Situatie de criza.
pastrezi sanatatea Acumulare de cunostinte.

45
 Grila de dependenta
Nevoia fundamentala Gradul Gradul Gradul Gradul
I II III IV
Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Nevoia de a bea si de a manca *
Nevoia de a elimina *
Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura *
Nevoia de a dormi si a se odihni *
Nevoia de a se imbraca si dezbraca *
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale *
Nevoia de a fii curat, de a-si proteja tegumentele si mucoasele *
Nevoia de a evita pericolele *
Nevoia de a comunica *
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri *
Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii *
Nevoia de a se recrea *
Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea *
STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENțA
Pesoană independenta Pana la 14 * Nivel 1
Pesoană cu dependență moderată De la 15 la 28 * Nivel 2
Pesoană cu dependență majoră De la 29 la 42* Nivel 3
Pesoană cu dependență totală De la 43 la 56 * Nivel 4
Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale, având un grad de dependență moderata de 24

DIAGNOSTIC NURSING
1. Lipsa apetitului alimentar manifestata prin scadere in greutate datorita anorexiei.
2. Insomnii de adormire datorita anxietatii manifestata prin scadereore insuficiente de somn.
3. Dispozitie trista manifestata prin dezinteres fata de propria persoana.

46
 4. Tulburare endocrina datorita dezechilibrului hormonal manifestat prin ameroree.
5. Distorsiuni in perceperea si aprecierea greutatii corporale manifestata prin dismorfofobie datorita ideilor prevalente.
6. Dezechilibru termic produs de procesul viral manifestat prin subfebrilitate.
PROBLEME DE DEPENDENȚA
Treptat, de-alungul catorva luni, starea fizică se deteriorează vizibil. Se conturează aspectul de „schelet ambulant", apar
tulburări digestive, bradicardie cu hipotensiune arterială, amenoreea primară sau secundară, părul cade, apare paloarea şi se
poate ajunge in stadiul de „schelet ambulant", tipic lagărelor de concentrare
PROBLEME POTENȚIALE
Relaţia cu familia se deteriorează, in timp ce pacienta neagă realitatea, işi disimulează comportamentul, se ascunde, işi
accentuează regimul şi restricţiile alimentare, aruncă alimentele, işi provoacă vomă, recurge la purgative in exces.

PLANIFICAREA  ÎNGRIJIRILOR
Obiectiv: pacientul să regăsească şi să menţină o imagine corporală realistă şi o greutate normală pentru varsta şi inălţimea
sa.
Acţiunile asistentei:
- cantărim pacientul dimineaţa: la aceeaşi oră, după golirea sfincterelor, inainte de masă, in aceeaşi ţinută, cu braţele lăsate.

47
- oferim o susţinere structurată la ora mesei: loc plăcut, să evităm conversaţia privind alimentele; alimente puţine pe un
platou intins, plăcut prezentate;
- felicitări dacă reuşeşte să consume alimentele in timpul prescris;
- vom recurge la alimentaţie prin sondă, dacă este nevoie, sau pe cale intra-venoasă;
- abordăm pacientul cu o atitudine de simplu observator şi fără să emitem judecăţi;
- il observăm timp de două ore după, ce a mancat cu scopul de a impiedica vărsăturile;
- oferim intăriri pozitive pentru caştigul in greutate mai degrabă, decat pentru cantitatea de alimente ingerate;
- adoptăm o atitudine respectuoasă şi de acceptare cu privire la pacient. Evităm sfaturile, ameninţările;
- obiectivele de ingrijire se stabilesc in grupul multidisciplinar; este important să se desemneze un terapeut principal,
pacientul să nu poată manipula sau diviza personalul de ingrijire;
- să participăm sau să organizăm reuniuni cotidiene pentru personal cu scopul de a discuta, evalua şi de a oferi susţinere in
mod uniform şi eficace; să stabilim o terapie de modificare a comportamentului; putem recurge la o psihoterapie efectuată
de specialişti din afara unităţii, dacă pacientul- să regăsească şi să menţină un echilibru hidroelectrolitic;
- să regăsească sau să menţină o greutate considerată ca normală, in funcţie de inălţime şi varstă.

48
 Tratament medicamentos

Denumire Forma de Actiune Doza zilnică Doza

medicament ADM uniă
Rispolept oral instrainare sociala si retragere emotionala, vocabular1.5ml 1.5ml
redus) sunt predominante.
Anafranil oral depresie, tulburări afective, tulburări obsesiv- 50mg 50mg
compulsive, stări de panică, fobii, afecţiuni dureroase
cronice, enurezis nocturn la copii
Neuromultivit oral Starii de hipovitaminoza 2tb 2tb
Romparchin oral in sindroamele extrapiramidale produse de2tb 1tb
neuroleptice
Anxiar oral tratamentul starilor de anxietate reactiva asociate1mg 1mg
nevrozelor sau unor afectiuni somatice;

49
PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:
Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii; preocuparea pentru hrana si greutate mascheaza
problemele fundamental si numeroasele indoieli.
In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si evita colaborarea cu terapeutul.
Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l motiveze sa-si schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie
proprii, sa ia decizii chiar daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme de adaptare la situatii stresante.
Efecteie benefice ale tratamentului trebuie subliniate cu asigurarea ca nu va afecta scopul propus de pacienta (mentinerea
siluetei)Terapia cognitiv-comportamentala vizeaza identificarea si modificarea perceptiilor eronate in privinta alimentatiei,
greutatii si formei corpului asupra stimei de sine.
PSIHOTERAPIA DE GRUP : adolescentii in grupuri omogene isi cauta roluri, comenteaza comportamentele in
comparatie cu standardele comportamentale.
PSIHOTERAPIA FAMILIALA dupa unii clinicieni separarea de familie este trasatura vitala a tratamentului iar dupa
altii din contra are un rol cheie in reabilitarea anorexicului
Terapia este centrata atat pe problemele de alimentatie cat si asupra celor emotionale ale adolescentului.
EXTERNAREA   PACIENTULUI
DATA  EXTERNĂRII   11.02.2016

50
STAREA  PACIENTEI   LA  EXTERNARE
Adolescenta in varsta de 18 ani, eleva provenita din familie se interneaza de urgenta pentru lipsa apetitului alimentar,
amenoree ,scadare in grutate,dispozitie trista,plans facial,scaderea elanului de viata si a randamentului vital. Examenul
somatic si neurologic –hipertrofie ponderala(40 kg) inaltime-(162 cm) . Examenul psihic, psihologic si datele din anamneza
sustin diagnosticul de anorexie nervoasa debut insidios , insotit de simptomatologie specifica unui episod depresiv. Evolutie
favorabila prin consiliere individuala si tratament .
Pan de recuperare si reintegrare socio-profesional:
-tratament medicamentos conform Rp
-regim igieno-dietetic cu supraveghearea alimentatiei de catre familie
-dispensarizare teritoriala prin policlinica si control peste 30 de zile sau la nevoie
-evitarea criticilor,transmiterea mesajelor de acceptare neconditionata
-consult medic nutritionist

51
 STUDIU DE CAZ II

DIAGNOSTIC DE INTERNARE: TULBURARI ALE INSTINCTULUI

ALIMENTAR
DATA INTERNARII: 16.01.2016 DATA EXTERNARII: 22.01.2016

CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE: NUME SI PRENUME
VARSTA: 12 ANI
SEXUL: FEMININ
STAREA CIVILA: NECASATORITA
NATIONALITATEA: ROMANA
RELIGIA: ORTODOX
ALERGII: NU PREZINTA
OCUPATIE: ELEV
CONDITII DE VIATA: LOCUINTA SALUBRA, 3 PERSOANE IN 6
CAMERE
NUMAR ZILE DE SPITALIZARE: 10 ZILE
DIAGNOSTIC PRINCIPAL LA EXTERNARE:
ANOREXIE NERVOASA (tulburarea instinctului alimentar de tip restrictiv)

52
MOTIVELE INTERNARII:
- Perturbarea imaginii corporale
- Inapetenta
- Pierdere in greutate (15 kg in 3 luni)
- Amenoree de 3 luni
- Frica intense de a se ingrasa

ANAMNEZA
a) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
o Mama 35 ani
o Tatal vitreg 39 ani
o Sora 6 luni
o Bunicii materni cu diabet zaharat
o Fata crescuta de bunicii materni de la varsta de 2 ani
o Parintii divortati de 3 ani, fata incredintata mamei
o Mama recasatorita de 3 ani
b) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE
o Nascuta la termen GN = 3400g
o D.P.M pee tape de varsta in limite normale
o Amenoree – octombrie 2013
c) CONDITII DE VIATA SI MUNCA
o Eleva in cls-a VI-a la Scoala Generala Liliesti – rezultate foarte
bune
o Locuieste cu bunicii materni
d) COMPORTAMENTE (fumat, alcool, cafea)
o –

e) MEDICATIE DE FOND ADMINISTRATA INAINTE INTERNARII

(inclusive preparate hormonale si imunopresoare)

ISTORICUL BOLII
Fata in varsta de 12 ani, provenita din familie dezorganizata, crescuta de bunicii
materni se interneaza de urgent pentru inapetenta, frica intense de a se ingrasa,
pierdere in greutate, amenoree. Debut progresiv de 3 luni.

53
EXAMEN CLINIC GENERAL
Examen obiectiv:
- Stare generala buna
- Talie = 153 cm; Greutate = 38.5 kg
- Stare de constienta pastrata
- Stare de nutritive: hipertrofica
- Tegumente - poliale
- Mucoase – normal colorate
- Tesut conjunctiv adipos: foarte slab reprezentat
- Sistem ganglionar: nepalpabil, superficial
- Sistem muscular: normaton, normokinetic
- Sistem osteo-articular: integru morfofunctional
- Aparat respirator: - torace normal conformat
- Sonoritate pulmonara normal
- Aparat cardiovascular – zgomote cardiac ritmice bine battue
- AV = 70 batai/minut
- Aparat digestive – abdomen suplu, mobil cu respiratia
- Nedureros suplu sau la palpare
- Tnopism intestinal present
- Ficat, splina: nepalpabile
- Sistem nervos, endocrine, organe de simt: aude, vede, fara semene de
iritatie meningeala
- Examen oncologic: fara relevant

ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE:

- Examen psihic: - tinuta vestimantara ingrijita, mimica
hipomobila, palid
- Tulburari de perceptive a schemei corporale “Ma uit
in oglinda si ma vad grasa”
- Hiperprosexie pe ideile delirante ca esre grasa si ca nu
trebuie sa manance.
- Coerenta, ideatie prevalenta deliranta pe tema
slabitului si a alimentelor care o ingrasa
- Idei obsesive legate de continutul meselor

54
- Tendinta la perfectionism
- Dispozitie depresiva
- Activitate redusa
- Rezultate scolare excelente
- Situatia familiar: fata crescuta de bunicii din partea
mamei
- Parintii divortati de circa 3 ani
- Mama este recasatorita de 3 ani la Calinesti, sora
vitrega 6 luni
- Amenoree de 3 luni
- Pierdere in greutate = 15 kg in 3 luni
- Inapetenta

55
 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Nevoia fundamentala Manifestari de dependenta Manifestari de independenta Surse de dificultate
1. A respira, a avea o bună Respiratie s**** pe nas, de tip castal inferior Tegumente si mucoase palide Anxietate
circulaţie Respiratie = 10 – 18 resp pe minut TA 110/70 mnHg
AV = 70 puls/minut Coloratia roza a tegumentelor,
extremitati calde
2. A bea, a mânca Dentitie buna,Mucoasa bucala roz, umeda, limba Inopetenta,Pierdere in greutate,Consuma Anxietate
roz,Apetit pastrat,Hidratare suficienta in functie de numai unsingur aliment,Tegumente uscate,
nevoi deshidratate, lipsita de elasticitate
3. A elimina Urino-mictiune: Dificultate in a emilina scaunul Urina Necunoasterea
Frecventa 6-8/zi eliminate este in cantitate redusa amenoree importantei hidratarii
Ritm de trei ori mai mic noaptea Dezechilibru metabolic
Culoare = galben deschis, urina diluata sau inchis spre Dezechilibru hormonal
brun, urina concentrate pH = 4.5 – 7.5 usor acid
Densitate = 1010 – 1025 la temperature de 15°C
Cantitate = 1200 – 1400
1800 ml/24 ore
Aspect clar, transparent
Scaun – defecatie
Frecventa 1/zi sau 1 la 2 zile
Orar – ritmic, la aceeiasi ora a zilei, imediat dupa
trezire
Cantitate zilnic 150 – 200 g, materii fecale
Consistenta pastoasa, omogena
Forma ****, culoare bruna, data de stercobilina
Miros ****
Menstre regulate la interval de 28 – 35 zile
4, A se mişca, a avea o Pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente Hiperactivitate Anxietate si stress
buna postură ale corpuluiMiscari adecvate:Tipuri de
iscariAbductieAdductive

56
 RotatieSupinatieFlexieExtensie
Exercitii fizice active, passive, izometrice, de
rezistenta Cantitate necorespunzatoare de odihna
Tensiunea arterial se modifica in raport cu intensitatea Dificultate in a adormi
efortului.Pulsul: creste frecventa si amplitudinea lui in Somn agitat, treziri frecvente
raport cu intensitatea efortului depus

5. A dormi, a se Somn = durata 6 – 8 ore/noapte Anxietate

odihni Cantitatea: regenerator, calm, fara cosmaruri, fara Stare depresiva
intrerupere, adoarme cu usurinta, se trezeste odihnita, Lipsa cunoasterii
vise agreabile Perioade de repaus: pause mijloacelor de
Perioade de relaxare sit imp liber – concedii, vacante destindere si repaus
Modalitati folosite pentru odihna si relaxare: in functie Neadaptarea la rolul de
de fiecare individ bolnav
6.A se îmbrăca, a se Vesminte alese dupa gust, adecvate climatului Dezinteres pentru tinuta estimantara Fatigabilitate Anxietate
dezbrăca Capacitate fizica Neindemanare in a-si alege hainele
7. A fi curat, îngrijit și Par: lungime, suplete, stralucire Lipsa deprinderilor de igiena Pierderea imaginii
ași păstra tegumentel Urechi: configuratie normal, curatenie corporale
cutat Nas: mucoasa umeda, fose nazale libere Lipsa cunoasterii
Cavitate bucala:
Dentitie buna, fara carii
Mucoasa bucala umeda sir oz
Gingi roz aderente dintilor
Unghii: curate, taiate scurt,. Culoare roz
Piele: curate, neteda, catifelata, elastic, pigmentata
normal
8. A evita pericolele Securitate fizica: masuri de prevenire a accidentelor, Vulnerabilitate fata de pericole Process inflamator
infectiilor, bolilor, agresiunilor.Securitate psihologica: Afectare psihica Spitalizare
metode de relaxare, control al emotiilor.Utilizarea Anxietate Neadaptarea la rolul de
mecanismelor de aparare eficace si adaptate. bolnav
Securitate sociologica Mediu sanatos: Anxietate
Salubritate Calitatea si umiditatea aerului 30-60%

57
 Temperatura ambianta 18.3-25°C
Fara poluare fonica, chimica, microbiana
Mediu de siguranta Masuri de protective sociala
9. A acţiona conform Credinte Religie Ritual SpiritualitateMorala Valori Insomnia Perceperea bolii ca pe o pedeapsa Anxietate Neacceptarea
propiilor Libertate bolii
convingeri,valori de a spitalizare
practica religia
10. A fi preocupat în Manifestari de bucurie si fericire Autocritica Luare de Incapacitatea de a-si finalize proiectele Spitalizare Anxietate
vederea realizării decizii Stima de sine Comportament Interes Apreciere Lipsa de incredere in
Ambitie Motivatie Roluri sociale Folosirea timpului sine
liber
11. A se recreea Destindere Satisfactie Placere Amuzament Dificultate de a se concentra in cadrul unei Lipsa de cunoastere se
activitati recreative sine și despre cei din jur
12. Nevoia de a invata Dorinta si interesul de independent Anxietate Neacceptarea bolii Lipsa cunoasterii
cum sa-ti pastrezi Invatarea Insuficienta cunoastere a bolii, a masurilor importantei de a avea
sanatatea Deprinderea preventive, a diagnosticului, a informatii noi
Acumularea de cunostiinte tratamentului, a covalescentei, a satisfacerii Lipsa de nformatii
Informatii nevoilor sale Frica de necunoscut
Modificarea comportamentului de sanatate Lipsa cunoasterii
mijloacelor ce se pot
folosi pentru a-si
mentine sanatatea

58
DIAGNOSTIC NURSING
1. Alimentare inadecvata datorita temerii de a nu depasi greutatea corporala autoimpusa manifestata prin aport alimentar
redus, restrictii alimentare, scadere ponderala.
2. Anxietate datorita dispozitiei depressive manifestate prin neliniste interioara, ingrijorare.
3. Insomnie manifestata prin dificultatea de a adormi, somn agitat, treziri frecvente datorate neacceptarii rolului de
bolnav.
4. Constipatie manifestata prin absenta scaunului mai multe zile la rand si dificultate de a elimina datorita necunoasterii
importantei alimentarii si hidratarii
5. Idei si preocupari obsessive datorate neacceptarii argumentatiei logice manifestate prin comportament anormal

59
 GRILA DE DEPENDENȚĂ

NEVOIA FUNDAMENTALA GRADUL GRADUL GRADUL GRADUL

I II III IV
1. Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie X
2. Nevoia de a bea si de a manca X
3. Nevoia de a elimina X
4. Nevoia de a se misca si a de a avea o buna postura X
5. Nevoia de a adormi si a se odihni X
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca X
7. Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale X
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele X
9. Nevoia de a evita pericole X
10. Nevoia de a comunica X
11. Nevoia de a actiona conform propriilor principia si valori de a practica religia X
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii X
13. Nevoia de a se recrea X
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea X

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENțA

Pesoană independenta Pana la 14 * Nivel 1
Pesoană cu dependență moderată De la 15 la 28 * Nivel 2
Pesoană cu dependență majoră De la 29 la 42* Nivel 3
Pesoană cu dependență totală De la 43 la 56 * Nivel 4
Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale, având un grad de dependență majora 29

60
 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

Inapetenta Bolnava sa fie in Am explicat bolnavuluiimportanta
echilibru nutritional. regimului alimentar prescris.
Bolnava sa inteleaga Am masurat si cantarit bolnava: talie
importanta regimului 153 cm, greutate 38kg
prescris Am asigurat regimul alimentar
Sa isi recapete apetitul prescris.
Sa recupereze deficitul Am servit bolnava cu cele necesare,
ponderal am supravegheat apetitul si toleranta
la alimentele consummate
Am pregatit psihic bolnava pentru
recoltarea de probe biologice
Anxietate Bolnavei i se asigura Am incurajat bolnava sa capete
un climat incredere in echipa de ingrijire.
corespunzator in care Am creat conditiile sa-si exprime
sa isi exprime nevoile nelinistea, temerile legate de evolutia
bolii.
Am asigurat un climat favorabil in
care bolnava sa-si imbunatateasca
relatiile cu cei din jur
La indicatia medicului i-am administrat Bolnava si-a recapatat
Nemomultivit pe perioada spitalizarii
1+1+0 cp/zi apetitul, a inregistrat o
I-am recoltat analize de sange pentru crestere in greutate de
hematologie, biochimie. Am recoltat urina aproximativ 2 kg
pentru examen sumar. Examenele de
La indicatia medicului i-am administrat laborator fara
regimul impus. modificari
Nr. Leucocite = 6.72 semnificative
Hb = 13.70
H+ = 41
Calciu seric = 10.10
Glicemie = 88mg
TGO 37.00 TGP = 25.00 ASLO = negative
Ex. Sumar urina
Sediment rare Nitriti = negative PH = 6.5
Densitate = 1020 Proteina = 10(0.2)
La indicatia medicului am administrat Starea de dependenta a
medicatia anxiolitica fost inlaturata partial,
Anafranil 25mg 1+0+0 cp/zi bolnava a colaborat
relativ cu cei din jur.

61
 EXTERNAREA
Adolescenta in varsta de 12 ani se interneaza pentru anxietate
generalizata ,idei depresive autolitice, plans facil, senzatie de nod in gat,
preocupare excesiva fata de idiena corporala.
Examenul somatic si neurologic –clinic normal
Examenul psihic, psihopatologic si datel din anamneza sustin
diagnosticul de tulburare anxioasa generaliata, anorexie nervoasa in
remisie.Evolitie favorabila pe perioada internarii prin consiliere
individuala si a familiei ,a tratamnetului individual medicamentos, cu :
Olanzapina 5mg/zi
Paroxetina 20mg/zi
Rivotril 0.5mg /zi

PLAN DE RECUPERARE SOCIO-PROFESIONALA

 Masuri psihoeducationale adecvate la domiciuliu
 Incurajarea comportamnetului independent
 Continuarea scolarizarii
 Dispensarizare psihiatrica teritoriala

62
 STUDIU DE CAZ III
PLAN DE INGRIJIRE ACORDAT BOLNAVEI M.T.
DIAGNOSTIC DE INTERNARE : Anorexie nervoasa

DATA INTERNARII : 25.03.2016. DATA EXTERNARII : 11.04.2016.

Datele anamnestice provin de la mama.

MOTIVELE INTERNARII:
Prezint pacienta M.T., in varsta de 15 ani, din mediu urban, se interneaza in data
de 25.03.2016 pentru: inapetenta cu scadere ponderala (aproximativ 5kg in 2
saptamani), refuz alimentar, tulburari de schema corporala, dispozitie depresiva,
anhedonie, ruminatii pe tema bolii, deficit de atentie si concentrare, neliniste
psihomotorie, iritabilitate, tensiune intrapsihica, inversiune afectiva fata de
mama, comportament opozitionist, plans facil.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
 tata – HTA
 mama – bulimie la varsta de 14 ani, anorexie mentala si atacuri de panica la
varsta de 16 ani, in
prezent urmeaza tratament cu Zoloft.

63
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
 provine din prima sarcina a mamei, cu evolutie afirmativ fiziologica, sarcina
suprapurtata(cu 12 zile peste termenul maxim), Varsta gestionala=9luni,
G=3200g, APGAR=9
 menarha – la 12 ani, regulat
 amenoree – din august 2010

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

 dislalie polimorfa - 2ani
 convulsii febrile – 4ani
 tulburare anxios-depresiva – 12 ani
 gastrita cronica – 14 ani
Dezvoltarea psihomotorie: corespunzatoare pe etape de varsta
Conditii de viata si mediu:
 eleva clasa a IX-a
 fumeaza de aproximativ o saptamana, 7-8 tigari/zi
Medicatie:
 Nexium
 Diazepam
 Zoloft
Medicatia a fost intrerupta de mama fara acordul medicului.
STARE LA INTERNARE:
Stare generala mediocra. Tegumente si mucoase palide. Afebrila. Apetit
diminuat. G=45 kg. Micropolioadenopatie laterocervicala bilaterala. Bradicardie
sinusala AV=53b/min, ritm regulat, abdomen moale suplu sensibil la palpare in
epigastru. TA=102/61mmHg. Stetacustic pulmonar in limite normale,
FR=18resp/min, fara semne de iritatie meningeala.

ISTORICUL DE VIATA:
Pacienta provine dintr-o familie legal constituita. Copil unic, locuiesc la bloc,
apartament cu 4 camere (mama, tata si pacienta). Tatal, 42 ani, de profesie
informatician este descris de catre pacienta ca “un dur care o bruscheaza,
impulsiv, agresiv si nemultumit de ea “ . Mama, 42 ani, director la o firma,
pacienta afirma ca are o “relatie tensionata cu mama” si ca mama “ii doreste
raul si o controleaza permanent”. Parintii au divortat cand pacienta avea 3,5 ani,
pacienta locuind cu mama, bunica si stabunica timp de 1,5ani, iar apoi doar cu
mama pana la varsta de 11ani cand tatal a acceptat impacarea cu mama pentru
a-i fi bine pacientei, de la impacare pana in prezent afirmativ relatiile in familie

64
au fost tensionate si conflictuale, intre parintii neexistand relatii intime. Din
afirmatiile pacientei si mamei retinem ca in copilarie pacientei i s-a acordat
toata atentia si i s-a dat tot ceea ce si-a dorit. Afirmativ, pacienta nu se intelege
cu niciun coleg la scoala, deoarece colegii nu indeplinesc criteriile impuse de ea
(“nu sunt destul de inteligenti”, “nu invata foarte bine”, “nu arata bine”) si nu
are nici o prietena.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 16 ani, cunoscuta in Spitalul de Psihiatrie Voila din anul
1997 cu diagnosticul de balbism, fobii specifice, sterotipii si tulburare anxios-
depresiva, in urma cu 2 ani a inceput dieta Montignac (cu excluderea
alimentelor in mod progresiv si sport intens), de aproximativ 1 an mesele s-au
redus progresiv (avea senzatie de arsura si plenitudine gastrica), cu 2 saptamanii
inaintea internarii prezinta inapetenta 1masa /zi seara formata din biscuitii sau
fructe uscate cu scadere ponderala (aproximativ 5kg in 2 saptamani), refuz
alimentar, tulburari de schema corporala, dispozitie depresiva, anhedonie,
ruminatii pe tema bolii, deficit de atentie si concentratie, neliniste psihomotorie,
iritabilitate, tensiuneintrapsihica, inversiune afectiva fata de mama,
comportament opozitionist, plans facil. Pacienta afirma ca “imi place sa ma
autodistrug”, “imi place durerea de stomac si senzatia de foame”, “imi place sa-
o vad pe mama suferind”, “vreau sa detin controlul asupra mancarii si corpului ”
EXAMEN CLINIC:
Examen somatic: T=168cm, G=45kg, IMC=15.95kg/m2-subponderala. t=35,6
Tegumente si mucoase palide, deshidratate, descuamate la nivelul membrelor
superioare,inferioare si abdomenului, par friabil, ochii incercanati. Tesut
conjunctiv adipos slab reprezentat.
Bradicardie sinusala AV=53b/min. Abdomen moale, dureros la palpare in
epigastru, tranzit intestinal
absent de 4zile , amenoree din august 2010. Fara alte modificari.
EXAMEN NEUROLOGIC: fara semne de focar acut
EXAMEN PSIHIC AL STARII ACTUALE:
Pacienta in tinuta de strada, ingrijita cu igiena corporala pastrata. Orientata
temporo-spatial auto si allopsihic si situational. Campul actual de constiinta -
clar. Contactul psihic - se realizeaza cu usurinta. Contactul vizual - se pastreaza
intermitent pe durata interviului. Mimica - trista, gestica - redusa. Vorbire - usor
bradilalica, ton - lamentativ. Atentie - hipoprosexie de fixare si persistenta,

65
memorie - usoara hipomnezie de evocare. Perceptie - tulburari de schema
corporala (se vede grasa), fenomen de halucinoza (o vede uneori pe mama in
salon). Gandire - stima de sine scazuta, idei de incapacitate si inutilitate,
ruminatii pe teme existentiale si pe tema bolii. Afectivitate – dispozitie
depresiva, anhedonie, neliniste psihomotorie, tensiune intrapsihica ( inversiune
afectiva fata de mama).
Comportament - plans facil, comportament opozitionist, autoagresivitate
( pacienta si-a autoprovocat leziuni prin taiere la nivelul antebratului stg), refuz
alimentar. Apetit - alimentar diminuat. Somn nocturn - afirmativ fara
modificari. Insight – absent.
EXAMEN PSIHOLOGIC:
Nivel mental Raven QI=120
Profilul Ronsebach
 tendinta la refuz si retinere
 coartare afectiva
 indici de neincredere si suspiciune
Sentiment de insecuritate marcata
 indici de izolare si depresie
 stima de sine foarte scazuta
 agresivitate puternic refulata
Desenul arborelui evidentiaza:
 sentiment de limitare, deprimare
 izolare, sentiment de dezradacinare din relatii fundamentale si vital
 tendinte blocate, indici de traume
Sentimentul de a fi neinteles.
Profilul Szondi
 stare critica a relatiei obiectuale resimtite ca frustrata, marcata stare de
insatisfactie
 in decizie: ambivalenta- a abandona sau nu tentativa de a obtine placere de la
obiectele din mediu (stare resimtita ca epuizanta si deprimanta)

66
 situatie extrem de tensionata in interiorul Eului. Efortul permanent de
intelegere si prelucrare intelectuala (k+) a trebuintelor afective ce analizeaza Eul
(p+), genereaza o stare de tensiune si conflict intre intelect si emotii, intre
dorinta de a fuziona cu “obiectele”din exterior si cea de detasare de acestea (in
tendinta spre o autosuficienta narcisica a personalitatii).
Constientizarea si incercarea de conceptualizare a elementelor acestui conflict,
genereaza o stare detensiune si o angoasa de dezintegrare. Problemele afective
sunt “suprainvestite” si determina un consum exagerat de energie pentru
intraspectie si intelegere de sine.
 Tensiune in sfera agresivitatii (s-) dar neacceptata – tendinta spre culpabilitate,
sentiment de incapacitate, instabilitate datorata hipersusceptibilitatii la insulte
reale si imaginare.
 factor important fiind evaluarea globala negativa a propriei personalitati.
Concluzie: Indici de depresie Tendinte paranoide
CONSULT PEDIATRIE:
(26.03.2016) Stare generala mediocra, apatica. Tegumente si mucoase usor
palide, ochii incercanati. Microadenopatie laterocervicala bilaterala. Pulmonar
stetacustic: MV prezent bilateral, fara raluri, FR=18resp/min. Cardiovascular
stetacustic – zgomote cardiace ritmice bine batute, bradicardice,AV=50b/min,
ritm regulat, fara sufluri. TA sistolica=105mmHg, faringe si cavitate nazala de
aspect normal. Abdomen moale, suplu, sensibil la palpare in epigastru, ficat si
splina in limite normale, lojă renale libere, Giordani -, mictiuni fiziologice, fara
semne de iritatie meningeala.
(05.05.2016) Angina acuta. Convalescent Pneumonie interstitiala.
EXAMENE PARACLINICE:
EEG: traseu cu ritm tetha delta usor iritativ in derivatiile TP
RADIOGRAFIE PULMONARA: (la internare) Transparenta normala a
campurilor pulmonare. Cord normal. (03.05.2016) Tesut interstitial
peribronhoalveolar infrahilar bilateral accentuat. Cord normal
CONSULT CARDIOLOGIC:
 EKG: RS regulat, bradicardic 48b/min, ax QRS=+60grade, traseu electric
normal. Bradicardia este secundara aportului caloric foarte mic, insuficient
pentru nevoile miocardului,

67
TA=85/60mmHg. Acuza dureri epigastrice, se instituie PEV cu Arnetin 1ml,
apoi continua cu Lansoprazol per os 2x1tb, 15 mg.
 Eco cardiac: cord normal, functie sistolica normala, moderata disfunctie
diastolica. S-a instituit tratament cu Miofilin cpr 100mg p.o. 2x1/2cpr/zi.
CONSULT ENDOCRINOLOGIC: TSH, FT3, FT4 cu valori ale FT3 si FT4
la limita inferioara a valorilor normale, hipotiroidismul subclinic se datoreaza
denutritiei din patologia de baza si nu necesita tratament cu Eutyrox, dar ramane
in expectativa clinica endocrinologica.
CONSULT GASTRO-ENTEROLOGIC: Bazinet ampular bilateral
CONSULT GINECOLOGIC: urmeaza a fi efectuat
CONSULT NUTRITIE:
 se recomanda - 5 mese/zi ( 3 mese principale si 2 gustari intre mese), 2 litri
lichide / zi
 G=55kg.
EX.LABORATOR:
 (26.03.2016) Hemoleucograma: Limfocite 54.7%, neutrofile 39.8%,
limfocitoza cu neutropenie,
ELFO-in limite normale, ionograma: Ca=1.24 hipocalcemie , LDH, proteine
totale – valoare normala uree, creatinina, glicemie - valori normale
ex.urina: albumine absente, sediment – extrem de numeroase epitelii plate libere
si in placarde, 8- 10leucocite, 1-2 hematii/2-3campuri, frecvente bacterii.
 (29.04.2016) Hemoleucograma: eritrocite =3,85mil/mm3, Hb = 11.2g/dl, Ht =
35.5%.
VSH=60mm/h Ca total = 2.29 Ca ionic = 1.25 sideremie = 6.3
 Exudat faringian – in lucru
 ASLO - in lucru
 Urocultura – in lucru
 Ac.helicocobacter Pylori - in lucru
 PPD – urmeaza sa fie interpretat
Pe baza anamnezei, examenului clinic si paraclinic sustin urmatoarele
diagnostice:

68
 axa I: Anorexie mentala
 axa II: Inteligenta superioara
 axa III:
DEFICIT PONDERAL
Amenoree secundara ,Bradicardie sinusala, Gastrita cronica, Anemie feripriva
Hipotiroidim subclinic, Angina acuta, Convalescent Pneumonie interstitiala
 axa IV:
Vulnerabilitate genetica
Probleme cu grupul de suport primar
Probleme educationale
 axa V: indicele general de functionare GAF: 60
Sustin dg.de pe axa I: pe baza anamnezei, motivelor internarii, examenului
clinic si paraclinic al pacientei: inapetenta cu scadere ponderala prin reducerea
progresiva a aportului de alimente, ajungand la o singura masa/ zi seara,cu
senzatie de arsura si plenitudine gastrica dupa cantitati mici de mancare, masa
corporala diminuata, 5kg in ultimile 2 saptamani, IMC=15.95, constipatie,
dureri epigastrice, amenoree primara din august 2010, senzatie de frig,
hipotermie t=35,6 grade, tegumente si mucoase palide, deshidratate, par friabil,
ochii incercanati. Pacienta nu are constiinta bolii, ii este frica ca-o sa devina
obeza, prezinta tulburari de schema corporala, este nesatisfacuta de cum arata,
se vede “foarte grasa”, dispozitie depresiva, anhedonie, ruminatii pe tema bolii,
deficit de atentie si concentrare, neliniste psihomotorie, iritabilitate, tensiune
intrapsihica, inversiune afectiva fata de mama, comportament opozitionist,
plans facil. Paraclinic: tulburari electolitice – hipotiroidism subclinic (FT3 si
FT4 la limita inferioara), anemie feripriva (Hb, Ht, sideremie scazute),
hipocalcemie (Ca ionic si Ca total scazute), limfocitoza cuneutropenie; EKG -
bradicardie sinusala 48b/min, eco cardiac – usoara disfunctie diastolica.
EXAMENUL PSIHIC SI PSIHOLOGIC.
Pe axa II sustin dg. de Inteligenta superioara pe baza examenului psihologic
QI=120RAVEN
Pe axa III sustin dg. de
 Deficit ponderal pe baza IMC=15.95,

69
 Amenoree secundara – lipsa menstruatiei din august 2010
 Bradicardie sinusala – pe baza examenului somatic, consultului pediatric si
cardiologic
 Anemie feripriva – pe baza examenului de laborator Hb, Ht, sideremie scazute
 Hipotiroidism subclinic – pe baza consultului endocrinologic
 Gastrita cronica – din antecedente personale patologice, examen somatic
 Convalescent Pneumonie interstitiala – pe baza consult pediatrie, radiografie
pulmonara
 Angina acuta – pe baza consultului pediatric din data de 05.05.2011
Pe axa IV sustin dg.de
 Vulnerabilitate genetica – retinem din antecedentele heredo-colaterale ca
mama a fost anorexica
 Probleme cu grupul de suport primar – pe baza anamnezei, destramarea
familiei prin separare in
trecut, abuz fizic asupra pacinetei, disciplina neadecvata, atmosfera permanent
tensionata din familie
 Probleme educationale – pe baza anamnezei, neintelegere cu colegii, probleme
scolare datorate
deficitului de atentie si concentrare
DG.DIFERENTIAL :
Prima etapa a dg diferential – cu toate tulburarile organice care se pot insotii de
scaderein greutate
 tumori cerebrale
 boli tiroidiene sau pituitare
 afectiuni ale aparatului digestiv – sindroame de malabsortie, boala Chron,
ulcer gastro-duodenal
 boli consumptive - HIV, tuberculoza, sarcoidoza, DZ, boala Addison
A doua etapa a dg.diferential cu toate tulburarile psihice care pot debuta cu
simptome ale anorexiei nervoase

70
 depresie  anxietate  fobie  TOC  abuz de substante  psihoza  tulburare
de personalitate
TRATAMENT:
 psihoterapie individuala
 terapie de grup
 terapie familiala
 tratament medicamentos:
- Haloperidol sol 3x7pic
- Romparkin 2mg 3x1
- Diazepam 10mg 0-0-1
- Zoloft 50mg 1-0-0
- Levomepromazin 25mg 1/4-1/4-1/2
- Milgamma N 1cpr/zi
- Lansoprazol 15mg 2z1/zi
- Arnetin PEV 25mg/2ml
- Stugeron 2x1tb/zi
- Miofilin cpr 100mg 2x1/2cpr/zi,
EVOLUTIE IN SPITAL:
Evolutia este lent favorabila cu apetit moderat prezent, ascensiune a curbei
ponderale de la G=45Kg la internare la G=49,6kg in prezent, T=36.5grade,
TA=90/60mmHg, AV=100b/min
COMORBIDITATI:
 depresia
 anxietatea
 tulbuare de personalitate
Particularitatile cazului:
 vulnerabilitatea genetica si factori psihoculturali

71
 expectantele foarte ridicate impuse prin amenintare de catre tata asupra
pacientei
 lipsa afectivitatii din partea tatalui

72
 GRILA DE DEPENDENȚĂ

NEVOIA FUNDAMENTALA GRADUL GRADUL GRADUL GRADUL

I II III IV
1. Nevoia de a respire si de a avea o buna circulatie X
2. Nevoia de a bea si de a manca X
3. Nevoia de a elimina X
4. Nevoia de a se misca si a de a avea o buna postura X
5. Nevoia de a adormi si a se odihni X
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca X
7. Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale X
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele X
9. Nevoia de a evita pericole X
10. Nevoia de a comunica X
11. Nevoia de a actiona conform propriilor principia si valori de a practica religia X
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii X
13. Nevoia de a se recrea X
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea X

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENțA

Pesoană independenta Pana la 14 * Nivel 1
Pesoană cu dependență moderată De la 15 la 28 * Nivel 2
Pesoană cu dependență majoră De la 29 la 42* Nivel 3
Pesoană cu dependență totală De la 43 la 56 * Nivel 4
Pacienta are nevoie de echipa de ingrijire in satisfacerea unor nevoi fundamentale, având un grad de dependență majora 29

PLANUL DE INGRIJIRI

73
 PROBLEME OBIECTEVE INTERVENTII AUTONIME ,DELEGATE EVALUARE
Deficit nutritional, Pacienta isi va - am stabilit impreuna cu pacienta si bunica - Pacienta a inceput sa manance mai
legat de autoprivarea restabili greutatea acesteia orarul si organizarea meselor, 4 portii bine dar castigul in greutate nu a depasit
de alimente si corporala normala mici pe zi. 1 ½ pe perioada internarii de 2
hiperactivitate - am mers impreuna cu pacienta la sala de mese, saptamani, pastrand inca controlul
unde a mancat cu toti ceilalti pacienti in prezenta asupra calitatii si cantitatii alimentelor.
mea.
- am supravegheat pacienta in timpul si dupa masa
pentru evitarea provocarii de varsaturi si sa nu
arunce mancarea.
- am felicitat pacienta atunci cand a reusit sa
manance tot ce ne-am propus
- am incercat prin distragerea atentiei dupa fiecrae
masa sa fac pacienta sa nu mai planga antrenand-o
in sala  de joaca in diferite jocuri (joc de carti, joc
cu betisoare)
Perturbarea stimei de Pacienta va da - am incurajat-o sa-si defineasca propriile interese Pacienta are mai multa incredere in sine si a
sinea asociata cu o dovada de o (activitati preferate) pentru a o face sa se simta gasit moduri prin care se a face acceptata de
toleranta scazuta la crestere a stimei de mai putin lipsita de interes obtinand controlul ceilalti , dand dovada de toleranta si incredere
frustrare, legata de sine, va capata mai asupra propriei persoane in sine
nevoia de a place multa incredere in - am discutat cu pacienta despre ce ii place sa faca, Pacienta doreste sa isi modifice
celorlati, de a fi fortele proprii cum ar dori sa fie in relatiile cu parintii si cu comportamentul, manifesta interes
aprobata, acceptata ceilalti si modul prin care se va face acceptarea. pentru  activitatile propuse si isi verbalizeaza
- i-am intarit pacientei punctele forte, am cu usurinta sentimentele.
valorizat-o facand-o sa fie mai increzatoare in
fortele proprii

PROBLEME OBIECTEVE INTERVENTII AUTONIME ,DELEGATE EVALUARE

Izolarea sociala, Pacienta se va - am ajutat pacienta sa vorbeasca despre Pacienta doreste sa isi modifice

74
perturbarea relatiilor relationa mai usor cu sentimentele sale de singuratate prin interactiuni comportamentul, manifesta interes
interpersonale ceilalti si va participa la permanente cu aceasta de mai multe ori pe zi. pentru  activitatile propuse si isi verbalizeaza
datorata fricii de a fi activitati de grup sau - i-am aratat pacientei un interes sincer incercand cu usurinta sentimentele.
rejectata. alte activitati sociale sa o conving ca imi pasa de ea
-incurajez pacienta in cautarea unor moduri de a
petrece timpul liber, sa fie capabila sa se destinda,
sa-si largeasca contactele sociale.
-i-am recomandat pacientei sa evite conflictele de
orice natura atat cu bunica cat si cu colegii prin
toleranta si incredere in sine.

Anxietatea de a lua Pacienta va vorbi - am incurajat pacienta sa vorbeasca despre Pacienta si-a exprimat sentimentele referitaoare
in greutate si de cu mai multa temerile sale, implicit despre cea de a lua in la propria-i persoana si a inteles care sunt
apierde controlul usurinta despre greutate si de a pierde controlul asupra functiile si nevoile organismului
asupra alimentelor temerile sale alimentelor. Teama de a nu lua in greutate sa diminuat ca
- prin discutii sistematice zi de zi i-am explicat intensitate, dar se mai pastreaza inca
pacientei ca este un progres in rezolvarea
problemelor ei majore prin luarea in greutate fara
sa-i deformeze imaginea despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel care prezinta greutatea
ideala la varsta si inaltimea ei
-am discutat cu pacienta despre alimentele care nu
prezinta pericol in a te ingrasa ci din contra pot fi
foarte benefice in vederea obtinerii unei bune
functionalitati a organismului (ex. fructele,
legumele, lactatele)

75
 PROBLEME OBIECTEVE INTERVENTII AUTONIME ,DELEGATE EVALUARE
Perturbarea Familia va deveni am evaluat relatiile familiale Familia a aratat intelegere pentru problemele
dinamicii familiale mai intelegatoare, - prin discutii cu mama i s-a sugerat diferite pacientei incat sa detensioneze pe cat posibil
datorata rigiditatii in va fi mai deschisa modalitati de abordare a relatiilor acesteia cu fiica situatia din familie, va fi in permanenta mereu
exercitarea rolurilor fata de problemele - din dialogul purtat cu mama pacientei aceasta alaturi de ea, fara sa se simta constransa.
pacientei si o va ajunge la concluzia ca trebuie sa-si reorganizeze Specific ca dupa plecarea bunicii din spital,
incuraja sa ideile si modalitatea de abordare a situatiilor. pacienta a mai ramas cu noi o saptamana, timp
actioneze autonom Pacienta va fi controlata de mama „din umbra” in care s-a acomodat mai bine, era relaxata, mai
fara sa i se accentueze ideea de a manca din disponibila in conversatii, relationand bine cu
obligatie astfel detensionand conflictul dintre ele colegele de salon cu care manca impreuna si
- in final familia este dispusa sa adopte un dialog desfasura la sala de joaca diverse activitati
deschis intre ei bazat pe sinceritate, ceea ce va
ajuta sa aiba o relatie armonioasa cu familia.

Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul cu

Olanzepina 15mg/zi;
Tioridazin 150 mg/zi;
Zoloft 100 mg/zi;
Polivitamine 2 tb/ zi;
Glubifer 3 tb/zi

76
 STATISTICI PRIVIND TULBURARILE DE ALIMENTATIE

Afirmatii incurajatoare pentru sustinerea in Tratamentul Tulburarilor de

Alimentatie
Se estimează ca aproape jumatate dintre noi cunoaștem (poate fără să
realizam) personal pe cineva cu o boală de alimentatie, care suferă in secret.
Din păcate, datele statistice din România nu sunt exact documentate, de aceea
putem doar extrapola datele din țările care au statistici concludente; prin
extrapolare deci putem conclude ca peste 400 000 de persoane din România
suferă de o tulburare vizibilă de alimențatie (anorexie, bulimie sau EDNOS).
PREVALENȚA
Tulburările de alimențatie apar la persoane de toate vârstele - pot fi găsite
la copii de 7 ani, dar și la bătrâni de 70 de ani.Una din 100 de adolescente (10-
19 ani) suferă de anorexie nervoasă; se estimeaza ca intre 0.5% si 2% din totalul
populației suferă de anorexie nervoasîă
Oficial 5 din 100 de femei suferă de bulimie, dar cel putin 2 studii au
aratat ca numai 10% din cazurile de bulimie sunt declarate, deci e posibil ca 1
din 5 femei sa sufere de bulimie (20%).
Tulburările de alimentație sunt a 3-a cea mai comuna boala cronică intre
femeile tinere un procent de 10 – 15% dintre persoanele cu anorexie sau bulimie
sunt barbati 1 din 5 femei sufera de o tulburare de alimentatie oarecare sau are o

77
alimentatie dereglata 35% dintre cei care tin o dieta progreseaza catre o forma
subclinica de tulburare de alimentatie, iar dintre acestia 20-25% vor ajunge sa
dezvolte o tulburare de alimentatie in toata regula (anorexie, bulimie, EDNOS).
E de mentionat de asemenea ca 1 din 3 femei si 1 din 4 barbati tin o dieta chiar
in acest moment.
RATE ALE MORTALITATII
Bolile de alimentatie au cele mai mari rate de mortalitate dintre toate
bolile psihice
Un studiu al National Association of Anorexia Nervosa and Associated
Disorders raporteaza ca:
Fig 1: Rate ale morbilitati

20% East
West
10% North
North
West
East
0%

 5 – 10% dintre anorexici mor in zece ani de la contractarea bolii;

 18-20% dintre anorexici vor fi decedati dupa 20 de ani si numai 30 –
40% se vor insanatosi definitiv
Rata de mortalitate asociata cu anorexia nervoasa este de 12 ori mai mare decat
ratele de mortalitate ale TUTUROR cauzelor de moarte pentru femeile cu varste
intre 15 – 24 ani.
 20% dintre oamenii care sufera de anorexie nervoasa vor muri prematur
din cauza complicatiilor cauzate de boala de alimentatie, incluzand
suicidul si probleme cardiace.

78
ACCESUL LA TRATAMENT
Numai 1 din 10 oameni cu o boala de alimentatie primeste in general
tratament
Aproximativ 80% dintre fetele/femeile care se trateaza de o boala de
alimentatie nu primesc tratament suficient pentru a se vindeca
Tratamentul cu spitalizare in USA presupune costuri de $500 - $2,000 PE
ZI. Costul normal pentru o luna de tratament intr-un centru este de $30,000. Se
estimeaza ca un pacient are nevoie de o internare de cel putin 3 – 6 luni.
Costul tratamentului dupa spitalizare, incluzand psihoterapie si
monitorizare medicala, poate ajunge la cel putin $100,000
TINERI / ADOLESCENTI
Anorexia este a 3-a cea mai comuna boala cronica printre adolescenti

Fig 2 reprezentarea grafica tineri/adolescenti

180
160
140 Area 5
120
Area 4
100
80 North
60 West
40 East
20
0
9 10 11 12 13 18 25

 95% dintre cei care au o boala de alimentatie au intre 12 si 25 de ani

 50% dintre fetele cu varste intre 11 - 13 ani se percep ca fiind grase
 80% dintre adolescentii in varsta de 13 ani au incercat sa slabeasca
 51% dintre fetele de 9-10 ani se simt mai valorizate, mai acceptate daca
tin o dieta de slabire.

79
Jumatate dintre tinerele de 18-25 de ani ar prefera mai degraba sa fie calcate de
un camion decat sa fie grase, iar 2/3 ar prefera mai degraba sa fie proaste sau
rele decat sa fie grase.
 42% dintre fetele de clasele 1-3 vor sa fie mai slabe.
 46% dintre fetele de 9-11 ani sunt "uneori" sau "foarte des" la dieta, iar
82% dintre familiile lor sunt "uneori" sau "foarte des" la dieta.
 91% dintre studente au avut cel putin o tentativa de a-si tine greutatea sub
control prin dieta, iar 22% fac asta "des "sau "permanent"
BARBATI 10-15% dintre cei care sufera de o tulburare de alimentatie sunt
barbati - dar cifrele par sa fie in crestere .Barbatii au tendinta mult mai
accentuata sa nu caute tratament, datorita prejudecatii ca bolile de alimentatie
sunt caracteristice femeilor .In randul barbatilor homosexuali aproape 14%
sufera de bulimie si aproape 20% de anorexie nervoasa, ca urmare a interesului
mai dezvoltat pentru infatisarea fizica
MINORITATI ETNICE SI RASIALE
Ratele minoritatilor cu boli de alimentatie sunt similare cu cele ale
majoritatii albe 74% dintre fetele americane de origine indiana au raportat
folosirea pastilelor de slabit Revista Essence a raportat in 1994 ca 53.5% dintre
corespondentii lor, femei cu descendenta African-Americana, sunt susceptibile
de o boala de alimentatie Bolile de alimentatie sunt printre cele mai comune
probleme psihologice cu care se confrunta tinerele femei in Japonia.

80
 CONCLUZII
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general
in perioada de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica
crescuta, avand in vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase,
atentia indreptandu-se catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea
acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate,
intocmirea de programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu
institutiile scolare in care functioneaza tinerii.
Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie
in randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de
dorit ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.
Pentru a evita riscul de deces prin complicatii este necesara depistarea
precoce si administrarea corecta a tratamentului, ca si colaborarea familiei la
planul de ingrijiri al bolnavului.
Dezordinea alimentara poate fi definita, intr-un sens, ca un abuz fata de sine.
Poate fi vorba doar de o vatamare a sanatatii , datorita abuzului de alcool sau
droguri.
Doua dintre aceste boli, anorexia si bulimia, apar din teama de ingrasare
datorita mincarii in exces.
Nu exista nici o metoda cunoscuta de a preveni bulimia nervoasa.
Exista mai multe modalitati ca adultii sa invete copii si adolescentii sa-si
dezvolte o atitudine pozitiva asupra lor insasi si prin aceasta sa previna aparitia
bolii.
Dintre acestea amintim:
- optica sanatoasa, pozitiva asupra sinelui precum si a celor din jur. Este
important ca si copii sa-si ingrijeasca propriul corp si sa nu faca o legatura intre
popularitatea caracteristica varstei si un aspect fizic caracterizat printr-o
greutate mica.
- optica sanatoasa in legatura cu alimentatia si exercitiul fizic.
Nu este recomandata recompensarea sau pedepsirea copiilor cu hrana (santajul
alimentar).

81
 BIBLIOGRAFIE

1.***American Psychiatric Association, „Manual de Diagnostic şi Statistică a

Tulburărilor Mentale", DMS IV- 1994, Asociaţia Psihiatrilor Liberi,
Bucureşti, 2000.
2.Cook S., „Soins infirmieră psychiah ie et sante mentale", Editions du
Renouveau Pedagogique, Montreal, 1991.
3. Dobiescu I., „Psihiatria copilului şi adolescentului-ghid practic", Editura
Medicală, Bucureşti, 2003.
4. Gelder M, Gath D., Mayou R., „Neurosis I, II", in „Oxford Textbook of
Psychiatry", Oxford Univ. Press, 154-216, 1991.
5.'Graham P.,Turk J., Verhulst F., „Child Psychiatry", third edition, Oxford
Universiry Press, Oxford, 1999.
6.Hainii K., „Eating disorders", in „Kaplan & Sadock's Comprehensive
Textbook of Psychiatry", (ed. B. Sadock, V. Sadock), seventh edition,
Lippincott Wlliams & Wilkinson, Philadelphia, voi. II, pp. 1663-1676, 2000,
7. Hoare P., „Essential Child Psychiatry", Churchill Livingstone, Edinburgh,
London, 1993.
8. Măgureanu S., „Anorexia nervoasă", in „Psihiatrie" (red. V. Predescu), ediţia
a 2-a, voi. II, Editura Medicală, Bucureşti, pp.931-944, 1998.
9. Reighley J., „Guide de planification des soins infirmiere en sante mentale",
Lidec, Montreal, 1992.

82