Anamneza, ca etapa preliminara a examenului clinic al edentatului partial, este un

interogatoriu asupra :
istoricului dentar;
istoricului medical;
experientelor protetice anterioare;
asteptarilor pacientului fata de tratamentul actual;
toate

Amprenta documentara se mai numeste :

anatomica.

Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de urmatorii factori :

zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor;
zonele de interferenta muco-osoasa;

Amprenta documentara se ia:

inainte de tratamentul preprotetic;
dupa tratamentul de urgenta;
dupa detartrajul supragingival.

Avantajele crosetelor mixte sunt:

rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate

Avantajele crosetelor mixte sunt:

pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa

Alegerea unui croset se face in functie de:

elasticitatea bratului retentiv
implantarea dintelui stalp
tipul de edentatie
marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp

Bara vestibulara se utilizeaza la proteza scheletata in urmatoarele situatii :

insertie inalta a planseului bucal;
lingualizare mare a dintilor frontali;
torus exagerat.

Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:

sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata
sa aiba rigiditate absoluta
marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica

Caracteristicile portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv al crosetului Ackers sunt:

este rigida;
intervine in sprijinul protezei;
intervine in stabilitatea protezei;
realizeaza o parte din functia de incercuire;
Caracteristicile crosetelor divizate sunt:
sunt mai putin vizibile
bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic
dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia

Care este profilul cel mai potrivit al barei linguale ?

semipiriform;

Care sunt mijloacele auxiliare de mentinere care intervin cu rol secundar in ancorarea
protezelor partiale ?
adeziunea dintre mucoasa si baza protezei;
retentivitatile anatomice;
tonicitate musculara;
lustrul perfect al protezei.

Care dintre urmatoarele afirmatii privind caracteristicile fortei functionale de masticatie este
falsa?
sensul este de sus in jos;

Care din afirmatiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:

dupa acomodare proteza se poarta doar ziua dar exista unele exceptii de la aceasta regula.

Care din urmatoarele afirmatii privind reciprocitatea crosetelor nu sunt adevarate:

cuprinde mai mult de 180º din circumferinta dintelui
neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului retentiv.

Cand sunt permise captusiri ale protezelor scheletate?

in caz de schelet metalic in buna stare;
in caz de dinti artificiali integri si montati corect;
cand ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri.

Captusirile protezelor scheletate se fac:

cand dintii artificiali sunt montati corect;
cand ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri.

Ce rol au tuberozitatile maxilare in protezarea cu proteze partiale mobilizabile?

astabilizare;
sprijin;
mentinere;

Crosetul continuu al protezei scheletate are urmatorul rol :

element antibasculant;
stabilizeaza proteza in sens disto-mezial;
solidarizeaza dintii restanti.

Crosetul Ackers asigura:

mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv
corpul situat pe fata distala a dintelui stalp
Crosetul in “semi T” este indicat mai frecvent pe:
premolari superiori
canini superiori

Crosetul Ackers e format din:

corpul crosetului
contracroset
brat retentiv

Crosetul unibar este de doua feluri:

cu contact partial dentar
cu contact total dentar

Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti:

pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp
placa proximo-orala
brat retentive divizat in “I” care pleaca din sa

Crosetul Akers deschis anterior prezint

retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive orientat mezial
corpul situate pe fata distala a dintelui stalp

Crosetul Bonwill este:

indicat in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre

Crosetul Ackers deschis anterior (mezial) este indicat:

in edentatii clasa a III-a (laterale)

Crosetele Roach sunt urmatoarele:

crosetul T

Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:

crosetul C
crosetul L
crosetul U
crosetul S
crosetul caninului

Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:

croset Ney I
croset Ney II
croset combinat I-II
crosetul caninului
croset biactiv mixt

Crosetul Ackers asigura:

mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
sprijinul prin pintenul ocluzal
stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv, bratul opozant, pintenul
ocluzal,corpul crosetului
sprijinul si prin bratul opozant, portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv

Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta:

retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiv orientat mezial
corpul situat pe fata distala a dintelui stalp

Crosetul divizat in"T"prezinta urmatoarele particularitati:

bratul retentiv pleaca din sa
jumatatea distala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy

Crosetul Ney Nr.1:

poseda doua brate retentive
se aplica pe dintii stalpi cu"ecuator protetic nr.1"

Crosetul Ackers este indicat pe:

premolari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
molari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;

Crosetul Ackers deschis mezial:

Necesita o retentivitate favorabila in zona vestibulo-meziala
Pintenul este plasat in foseta distala
Retentia necesara este de 0,25 mm

Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul croset indicat in edentatia de

clasa I este:
cel al caninului
cel Roach
cel in T
cel mixt
cel in L

Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip de
croset:
divizat in T
divizat in semi T
caninului
mixt biactiv
divizat in I

Determinarea functionala a RIM :

se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza scheletata;
urmareste sa elimine unele erori datorate sabloanelor de ocluzie obisnuit

Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze

scheletate este o faza cicclica care :
urmeaza probei scheletului metalic;
nu se va realiza daca nu exista o relatie de ocluzie stabilaM
precede proba cu dinti.
Dezavantajele crosetului caninului sunt:
aspectul nefizionomic
lipsa reciprocitatii
tulburarea ghidajului canin

Dezavantajele crosetelor mixte sunt:

in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului
deformarea de catre pacient prin manipulare gresita
adaptarea crosetului pe dinte nu e perfectaadaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta

Diminuarea bascularii prin infundare a protezelor scheletate, nu se realizeaza prin :

solidarizarea dintilor stalpi;

Dintre crosetele circulare fac parte:

crosetul caninului
crosetul Ackers

Dintre crosetele Ney nu fac parte:

cu actiune anterioara

Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin:
manifestari parodontale

Dintre crosetele circulare fac parte:

crosetul caninului
crosetul Ackers

Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:

gherute vestibulo-orale

Din a doua grupa de crosete Roach fac parte:

gherute mezio-distale compuse;
gherute cu o extremitate libera;

Din categoria conectorilor principali maxilari face parte :

placuta mucozala cu latime redusa;
placuta mucozala cu latime mare;
placuta mucozala anterioara si posterioara;
placuta mucozala in forma de U;
toate

Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:

placuta mucozala;
placuta dento-mucozala;
placa palatinala completa;
bare;
toate

Distalizarea protezelor partiale scheletate este oprita de dintii restanti laterali pe care se
aplica :
conectori secundari interdentari;
placa protezei acrilic

Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze:

exostoze
plusuri acrilice pe fata interna a seilor
mucoasa subtire si atrofica

Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in ;

manifestari dentare
manifestari ocluzale
manifestari fizionomice

Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in:

manifestari dentare
manifestari ocluzale
manifestari fizionomice

Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt
determinate de
presiuni exagerate asupra tesuturilor;
lipsa de igiena orala;
purtarea protezei permanent;

Examenul exobucal al ADM cuprinde :

inspectia;
ascultatia;
palpare

Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:

pinteni interni

Exista doua categorii de pinteni dupa modul de aplicare pe dintii stalpi:

pinteni interni
pinteni externi

Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:

in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp

Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:
sudura electrica
retentie in acrilat
supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului

Fortele functionale de masticatie devin nocive cand :

au intensitate mare;
actioneaza continuu;
au componente oblice si orizontale;

Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:

de orice forma
Functiile crosetelor turnate sunt:
mentinere indirecta
stabilizare
reciprocitatea
pasivitatea

Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:

frictiunea

Functiile unui croset turnat sunt :

reciprocitate;
pasivitate;
mentinere indirecta;

Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:

mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale
reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor

Functiile auxiliare elementelor contrabasculante sunt :

stabilizarea orizontala a protezei;
impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa;
rigidizarea elementelor componente ale protezei;
transferarea fortelor de masticatie sip e dintii stalpi indirecti.

In cazul existentei interferentelor dentare, atitudinea este urmatoarea :

in cazul dintilor cu inclinari exagerate (peste 30°) se fac extractii;
inclinarile mici ale dintilor se rezolva prin simple slefuiri proximale;
inclinarile medii necesita slefuirea si acoperirea cu o microproteza.

In cazul crosetului inelar cu patru brate, conectorul secundar de intarire este distantat de
mucoasa cu:
0,2 mm;

In ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru?
apa si otet in raport 2:1;

Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele:

testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient;
proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori;
acrilatul seilor unei proteze noi este poros;
proteza a fost captusita si are un aspect neplacut;

In edentatia partiala tratata cu proteze mobilizabile sunt necesare urmatoarele tipuri de

amprente :
amprenta documentara;
amprenta preliminara;
amprenta finala.
In edentatiile cl. I Kennedy, marginile lingurii individuale in zona vestibulara maxilara
trebuie sa ajunga fata de linia de reflexie a mucoasei la :
1 mm;

In plan orizontal, lacasul pentru pinten face cu conectorul secundar un unghi :

drept

In mentinerea indirecta a P.P.M. intervin cu rol secundar urmatoarele elemente :

micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale;
crosete circulare deschise edental;
lustrul perfect al protezei.

Impreciziile de suprafata ale amprentarii cu alginate pot fi date de:

bule de aer;
goluri;
fracturarea amprentei.

La maxilar pot exista urmatoarele zone de interferenta muco-osoasa :

polul inferior al unei tuberozitati procidente;

Linia ecuatoriala tipica a dintilor stalpi ai protezei scheletate:

pleaca de la mijlocul distantei cervico-ocluzale pe fata proximala dinspre edentatie, trece in
diagonala pe fetele vestibulara si orala si se apropie de colet spre fata proximala opusa edentatiei

Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:

linia ecuatoriala mijlocie

Marimea pintenului trebuie sa fie:

dependenta de dintele pe care se aplica
lungimea de ¼ din latimea mezio-distala
latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala
grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf

Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:

acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala a dintelui stalp
solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi

Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:

acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala
solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi

Materialele reziliente de captusire au urmatoarele dezavantaje:

legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient;
miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente a materialului rezilient;
schimbarea culorii materialului rezilient in timp, ceea ce da un aspect neplacut protezei;

Mijloacele de mentinere sprijin si stabilizare auxiliara sunt :

retentivitatile anatomice;
adeziunea dintre mucoasa si baza protezei.
Mijloacele de mentinere sprijin si stabilizare auxiliara sunt:
retentivitatile anatomice;
adeziunea dintre mucoasa si baza protezei.

Mijloacele indirecte de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezei scheletate elimina:

bascularea prin desprindere a extremitatii distale a seilor

Mentinerea prozei scheletate trebuie sa fie:

de asa natura incat proteza ramane pe camp in timpul solicitarilor functionale

Mentinerea protezelor partiale cu ajutorul protezarii partiale se bazeaza pe:

frictiune;
mentinerea de catre retentivitatile dentare;
flexibilitatea aliajului;
rezistenta unui aliaj la deformare;
toate

Mentinerea unei proteze partiale mobilizabile depinde de:

fizionomie;
tipul de croset;
implantarea dintilor stalpi;
gradul de frictiune dintre dinte si croset;

Mentinerea protezei scheletate depinde de urmatorii factori:

numarul crosetelor si pozitia lor
implantarea dintilor stalpi
fizionomie
gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentiv

Modelele documentare servesc la :

precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic;
utilizarea in scop didactico-pedagogic;a
cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partial

Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreaza urmatoarelor cauze:

montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali;
plasarea prea linguala a dintilor artificiali.

Necesitatea captusirii unei proteze terminale se apreciaza prin:

testul de rotatie al protezei;
presiuni digitale pe extremitatea distala a seii;
presiuni pe elementele de mentinere indirecta (contrabasculate);

Nu se realizeaza terapie ocluzala specifica atunci cand.

Exista stabilitate ocluzala
Masticatia este satisfacatoare
Fonatia este satisfacatoare
Sunt absente suferinta articulara si musculara.
O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa acopere in intregime campul protetic fara a veni in contact cu nicio zona a acestuia;
sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta;
sa fie prevazuta cu mijloace de retentie;
sa fie cat mai aproape de linia de reflexie a mucoasei.

Pentru evitarea sau diminuarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, sunt indicate :
solidarizarea dintilor stalpi;
utilizarea de crosete cu brate retentive cat mai flexibile;
utilizarea sistemelor spe

Pregatirea lacaselor pe dintii stilpi laterali naturali in vederea protezarii mobilizabile

se executa cat se poate de aproape de centrul dintelui;
au fund concav;
au forma triunghiulara;

Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:

corset unibar
corset inelar

Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:

care sunt dintii stalpi
aspectul liniei ecuatorului protetic
valoarea parodontala a dintilor stalpi

Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

subecuatorial-prin desfintarea convexitatii fetei orale
subecuatorial-pe coroana cu perete oral plan
utilizarea unor crosete Ney biactive nr.I si II

Pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor se pot lua urmatoarele masuri:
plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta meziala a dintelui stalp.
solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
acoperirea dintilor stalpi cu microproteze

Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale
subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan
utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II

Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii

Asigura sprijinul parodontal
Intervin in stabilizarea orizontala a protezei
Mentin bratele crosetului in pozitie constanta
Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti

Pintenii externi au urmatoarele carecteristici:

se aplica pe dinti acoperiti cu microproteze
se pot aplica si pe dinti neacoperiti
cei care fac parte dintr-un croset se numesc pinteni principali
se aplica pe molari si premolari
Pintenii ocluzali pot fi:
pinteni ocluzali interni
pinteni ocluzali externi
pinteni ocluzali externi principali
pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari

Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:

utilizarea pintenilor interni

Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima in caz de tratament cu proteza

scheletata se poate face:
cand exista patru unitati masticatorii repartizate cate doua bilateral;
cand exista multi dinti restanti cu ocluzie stabila;
in edentatii reduse cu ocluzie stabila;

Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a:

neutraliza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la
insertia si dezinsertia protezei

Senzatia de greata la purtatorul de proteza scheletata se datoreaza :

unui conector principal ce ajunge dincolo de linia Ah;
unor sei mandibulare groase linguo-distal;
unui conector principal prea departat de mucoasa.

Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:

patru in cele subtotale

Tipurile de crosete turnate sunt:

crosetele circulare
crosetele Roach
crosetele Ney
crosetele speciale

Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt :

stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei;
trasarea ecuatorului protetic;
stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului;
fixarea modelului fata de paralelograf;

Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:

sunt numite si crosete bara
sunt in numar de 7
bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic

Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:

crosetul S
crosetul I
crosetul U
crosetul L
Zonele protetice pozitive la maxilar sunt :
dintii restanti;
tuberozitatile;

Zonele protetice negative la mandibula sunt :

paradontiul marginal;
frenul limbii;