Caracterizarea lanturilor cinematice

din structura sistemelor de prelucrari mecanice

1. Definirea lanturilor cinematice

Lanturile cinematice reprezinta sisteme formate din elemente cinematice de diferite
ranguri, legate intre ele in mod continuu prin cuple cinematice de diferite clase. Intrucat toate
elementele lanturilor sunt mobile, acestea pot fi folosite in tehnica numai daca li se fixeaza unul
din elementele componente.

2. Sisteme de prelucrari mecanice

Automatizarea flexibila a proceselor tehnologice de prelucrare a devenit astazi o necesitate
reprezentand pilonul central la nivel mondial pentru obtinerea sistemelor integrate de
productie.
Acestea se caracterizeaza prin asocierea unor echipamente si utilaje complexe ce sunt
comandate de sisteme informatice de inalta performanta, asambland intr-o unitate ierarhica
functiile de control, prelucrare, manipulare, transport si depozitare.

3. Notiuni generale despre lanturile cinematice din constructia sistemelor de

prelucrare
Mecanismul (fig 1.), ca element distinct al unui lant cinematic, are rolul de a transmite
si/sau a transforma un semnal de intrare, Xi, de o anumita natura fizica, intr-un semnal de iesire
Xe, de aceiasi natura fizica sau de natura fizica diferita, realizand un anumit raport intre
acestea. Raportul dintre semnalul de iesire si semnalul de intrare poarta denumirea de raport
de transmitere al mecanismului, i.

Fig. 1 Schema generala a unui mechanism

xe
i= (1)
xi
 Lanturile cinematice din structura masinilor-unelte se clasifica dupa urmatoarele criterii:
1- Dupa rolul functional :

a) Lanturi cinematice pentru miscari principale

b) Lanturi cinematice pentru miscari de avans
c) Lanturi cinematice pentru miscari auxiliare

2- Dupa raportul de conditionare al marimilor de iesire :

a) Lanturi cinematice deschise

b) Lanturi cinematice inchise

3- Dupa natura elementelor componente

a) Lanturi cinematice cu elemente mecanice

b) Lanturi cinematice cu elemente hidraulice/pneumatice
c) Lanturi cinematice cu elemente electrice

4- Dupa felul miscarii organelor de lucru :

a) Lanturi cinematice pentru miscari de rotatie

b) Lanturi cinematice pentru miscari de translatie

5- Dupa modul de desfasurare in timp a miscarilor :

a) Lanturi cinematice pentru miscari continue
b) Lanturi cinematice pentru miscari periodice

Prin legarea in serie a mai multor mecanisme, marimea de iesire dintr-un mecanism
oarecare constituie marimea de intrare in mecanismul urmator.

Fig. 2 Schema generala a unui lant cinematic

Raportul de transmitere total, It, prin care se realizeaza transmiterea si transformarea

marimii de intrare yi, in marimea de iesire ye se face conform relatiei :
y e=i ∗ y (2)
t i
 4. Lantul cinematic de avans
Procesul de generare a suprafetelor prin aschiere pe masini-unelte implica deplasarea,
continua sau periodica, a sculei, fata de semifabricat. Traiectoria miscarii de generare este
determinata de forma si dimensiunile suprafetei prelucrate, obtinandu-se prin compunerea
miscarii principale cu una sau mai multe miscari simple de avans.
Lantul cinematic de avans este lantul cinematic prin care se asigura repozitionarea ciclica a
sculei fata de piesa prelucrata, in scopul generarii unei anumite suprafete.
4.1 Lantul cinematic pentru avans continuu
Avansul continuu este necesar atunci cand miscarea principala este o miscare de rotatie.
Schema cinematica structurala specifica unui lant cinematic pentru avans continuu, cu miscare
de translatie a organului de lucru, este prezentat in figura 3.

Fig. 3 Schema structurala a unui lant cinematic pentru avans continuu

Principalele categorii de mecanisme, ce pot exista in structura lantului cinematic de

avans continuu sunt :
 M – motor electric de curent alternativ trifazat
 CA – cutie de avansuri
 LR – ramificatie pentru deplasarea rapida
 C1,C2 – cuplaje pentru selectarea regimului de deplasare a organului de lucru
 I – mecanism pentru inversarea sensului de miscare
 CS – cuplaj de siguranta impotriva suprasolicitarilor
 C3 – cuplaj pentru avans realizat pe cale mecanica
 RM – roata de mana
 C4 – cuplaj pentru deplasarea manuala a organului de lucru
 MT – mecanism de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie
 OL – organ de lucru
 Daca pentru antrenarea lantului cinematic de avans se utilizeaza un motor electric de
curent alternativ trifazat, cu turatia n0, marimea de iesire la organul de lucru este viteza de
avans vs, care, in functie de tipul mecanismului de transformare, se calculeaza cu relatia :

mm
v s=n 0∗i c∗i CA∗π∗m∗z [ ]
min
(3)

5. Strungul normal
Generarea suprafetelor pe strunguri se realizeaza prin compunerea unei miscari de
rotatie (miscarea principala – I) cu o miscare rectilinie de avans. La majoritatea strungurilor
miscarea principala este efectuata de piesa, iar miscarile de avans de catre scula
aschietoare.
Strungul monoax, paralel, orizonta, cu portscula normala si neautomat este denumit
strung normal. In fig 4 este prezentata schema cinematica structurala a strungului normal,
in care sunt redate principalele elemente constructive si functionale. Notatiile de pe figura
sunt urmatoarele : 1 – batiu; 2 – papusa fixa; 3 – dispozitiv pentru prinderea piesei
(universal); 4 – carucior (sanie longitudinala); 5 – sanie transversala; 6 – sanie port-cutit;
7 – portscula ; 8 – papusa mobila; 9 – pinola papusii mobile; 10 – varf de centrare; 11 – tava
colectoare de aschii si lichid de racire.

Fig. 4 Strungul normal