1

Depresiunea Brasov este situata aproximativ in centrul tarii, la curbura interna a arcului carpatic,
fiind o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Pe teritoriul ei se intretaie
meridianul de 25◦45’ longitudine estica si paralela de 45◦42’ latitudine nordica. Este cea mai intinsa
depresiune intramontana din Carpatii Romanesti, 2004 km².
Miscarile tectonice care au afectat arcul carpatic, intense in aceasta arie de curbura a muntilor au
avut ca efect compartimentarea inegala a depresiunii. Regiunea de la curbura Carpatilor Orientali cuprinde
trei compartimente :
- extern, inalt, cu altitudini de peste 2000 de m ;
- central, Depresiunea plana a Brasovului ;
- intern, cu rare varfuri ce depasesc 1200 m altitudine.
Aruncand o privire generala asupra depresiunii de pe muntii din jur observam netezimea acesteia si
’’zidul’’ muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste
1 300 m in sud, 1 200 m in est, si aproximativ 500 m in nord si vest.
Depresiunea reprezinta o mare cuveta formata dintr-o campie aluvionara intinsa si plana, usor
inclinata spre centru catre Olt si Raul Negru. Prin pasurile : Vladeni, Giuvala, Predeal, Bratocea, Buzau,
Oituz a avut si are loc o intensa circulatie din si spre depresiune, ceea ce a influentat dezvoltarea
economico-sociala a regiunii.
Depresiunea Brasov, prin pozitia sa geografica, prezinta limite naturale clare. Masivele muntoase ce
inchid depresiunea au un rol deosebit din punct de vedere climatic, ele fiind cele care amplfica sau
diminueaza o serie de procese si fenomene meteorologice din regiune.
Pantele nordice ale muntilor Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Ciucas,
Intorsurii, ridicate cu aproximativ 1 300-2 000 m deasupra depresiunii formeaza limita sudica
a acesteia. Contactul dintre munte si depresiune este marcat de o zona piemontana destul de festonata.
Sesul depresiunii patrunde in unele portiuni, in masa muntoasa, sub forma unor gol-
furi de-a lungul conurilor de dejectie de la gura vailor, dand acestei limite un aspect sinuos. In aceasta
zona se inregistreaza un accentuat contrast termic de la sub – 2 ◦C, ce se inregistreaza la altitudini mai
mari de 2 000 m, la peste 7 ◦C in depresiune, dar si unul pluviometric de la peste 1 200 mm la 550 mm. In
deplasarea maselor de aer dinspre nord si nord-est, masivitatea si altitudinea ridicata a Carpatilor sudici
din aceasta regiune favorizeaza acumularea aerului rece in depresiune, ceea ce duce la aparitia
inversiunilor termice.

2
 Pantele nordice ale muntilor Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas sunt brazdate de o serie de vai care
debuseaza in depresiune : Vulcanita, Barsa, Ghimbav, Timis, Tarlung etc.
Limita estica a depresiunii este formata din Muntii Vrancei. Trecerea de la sesul depresiunii spre
munte se face prin intermediul unei zone de acumulare torentiala, numeroase cunuri unindu-se intre ele.
Aspectul zonei de contact este mai uniform. Altitudinea relativ scazuta a Muntilor Vrancei, sub 1 800 m,
dar si existenta trecatorii Oituz, favorizeaza patrunderea in timpul iernii a maselor de aer continental din
estul si nord-estul tarii spre Transilvania. Asa se explica de ce in compartimentul estic al depresiunii,
Targul Secuiesc, se inregistreaza temperaturi medii mai scazute cu circa 1 ◦C sau precipitatii cu
aproximativ 100 mm mai putine decat in restul depresiunii.
In nord, depresiunea este limitata de muntii Bodoc si Baraolt. Diferenta de altitudine dintre munte si
fundul depresiunii este in acest sector de numai 400-600 m. Ultimele prelungiri sudice ale acestor masive
patrund adanc in depresiune (dealul Straja 631 m, dealul Ciobot 732 m ) si sunt numai cu 100-200 m mai
inalte decat lunca mlastinoasa a Oltului.Aceasta rama muntoasa este fragmentta redus, singurul accident
de relief fiind Valea Oltului care desparte muntii Bodoc si Baraolt de la nord la sud. Din punct de vedere
climatic Valea Oltului are o mare importanta deoarece ea este un culoar de scurgere al aerului rece arctic
din nord, dinspre Depresiune Ciucului, aer care iesind prin defileul de la Malnas debuseaza in cuveta
Brasovului, stagnand aici o perioada de timp mai mica sau mai mare contribuind astfel la scaderea
temperaturii aerului si la intensificarea inversiunilor termice in special iarna.
In vest, depresiunea intra in contact cu culmile joase ale Muntilor Persani. In unele sectoa
re muntele patrunde in depresiune sub forma unor pinteni cu altitudini de peste 850 m.Dinpunct de vedere
climatic Muntii Persani formeaza o bariera naturala ce se ridica in calea maselor de aer ce se deplaseaza
din vest, cu toate ca au inaltimi reduse fata de muntii din jur. Prin pozitia perpendiculara fata de directia
de deplasare a maselor de aer aflate in ascendenta pe pantele vestice ale Muntilor Persani, ele sunt supuse
unui proces de condensare a vaporilor de apa si precipitare, iar in descendenta lor pe pantele dinspre est
sufera o incalzire adiabatica continutul de vapori de apa scazand astfel. Pe pantele estice, spre depresiune,
cantitatea de precipitatii sca- de sub 550 mm. Inaltimea redusa a Muntilor Persani, care apar ca o inseuare
intre Piatra Craiului si Muntii Harghitei, ce se ridica la o inaltime de peste 1 800m, precum si prezenta
pasului Vladeni a carui altitudine este sub 700 m permit maselor de aer vestice sa patrunda in depresiune.
Aceste limite morfologice sunt subliniate si de diferentieri ale climei si vegetatiei. Astfel, padurea
coboara pana la circa 600-700 m, de unde incepe sa se desfasoare prispa piemontana ce urmareste traseul
izotermei de 6 ◦C si al izohietei de 700-800 mm. Pe aceste elemente naturale se suprapun elementele
umane, aria de contact dintre munte si depresiune fiind marcata de numeroase asezari.

3
 In ceea ce priveste originea depresiunii de la curbura interna a Carpatilor au fost emise mai multe
ipoteze printre care si cea a lui E. Jekelius care sustinea ca bazinul ’’Tara Barsei ’’ s-a format prin
prabusire in timpul mezozoicului. Si alti geografi au sustinut originea tectonica a depresiunii. V.
Mihailescu spunea despre prabusirea din dacian ca actualul teritoriu al Depresiunii Brasov a fost ocupat de
un lac ale carui ape s-au scurs spre Depresiunea Transilvaniei printr-o serie de sei din Muntii Persani.
Cuveta lacului a fost umpluta in cuaternar cu aluviuni aduse de raurile ce coborau din munti.
Alcatuirea geologica comlexa ( depozite sedimentare ale flisului cretacic, formatiuni vulcanice,
depozite cuaternare ) ofera importante rezerve de roci utile mai ales din categoria materialelor de
constructii : gresii, calcare, andezite, argile, nisipuri, pietrisuri. Exploatarea gresiilor se realizeaza la
contactul dintre Muntii Bretcului si Depresiunea Raului Negru, a calcarelor in nordul si vestul Depresiunii
Barsei, a andezitelor in nord-vestul Muntilor Bodocm, iar pietrisurile si nisipurile pe terase si piemonturi.
Apele minerale se intalnesc in zona muntilor vulcanici si mai ales in Depresiunea Raului Negru. In ultimii
ani a inceput exploatarea lignitului la poalele sud-estice ale Muntilor Baraolt ,iar pe ramura sud-estica a
depresiunii au fost identificate resurse de titei.
Inaintarea in depresiune a masivelor muntoase din jur in unele sectoare , face ca aceasta sa aiba
forma lobata.Ingustarea depresiunii in cele doua zone ’’poarta’’Sampetru,lata de 7 km,intre Dealul Cetatii
si Magura Tampei si ’’poarta’’ de la Reci cu o latime de circa 8 km,intre Magherus si Anghelus,a condus
la divizarea in trei compartimente dispuse in general pe directia nord-est – sud-vest, in continuarea unor
linii tectonice principale din sectorul de curbura a Carpatilor.
Astfel, compartimentul vestic corespunde Depresiunii Barsei cu o lungime de peste 70 km , o continuare
a culoarului tectonic al Dambovicioarei. Ea cuprinde ’’golfurile’’ Rasnov, Zarnesti, Vladeni, Maierus si
din campurile joase ale Barsei, Bodului si Feldioarei. Depresiunea Sfantu Gheorghe include in nord
campia piemontana Campul (sesul) Frumos,in sud Piemontul Sacele si in centru Campul Calnicului.
Compartimentul estic este format din Campul Brates, Piemontul Turia si Campul Lunga, cu o latime de
circa 20km si o lungime de 40 km si corespunde Depresiunii Raului Negru cunoscuta si sub numele de
Targu Secuiesc.
Altitudinea medie a depresiunii este de 530-560 m,cele mai reduse valori intalnindu-se in partea
centrala,in lungul Oltului si al Raului Negru,unde coboara sub 500 m (484 m avale de Feldioara ,498 m la
confluenta Oltului cu Raul Negru).
Depresiunea Brasov se caracterizeaza printr-un relief cu dispunere aproape concentrica, in care se
succed piemonturile si glacisurile ce se dezvolta sub munte,campurile largi ce ocupa cea mai mare
suprafata a depresiunii si apoi partea cea mai joasa, sesul aluvial, partial inundabil, in centrul regiunii.
a) Piemonturile si glacisurile ocupa partea cea mai inalta, de la 850 m altitudine in Piemontul
4
Sohodorului la circa 550 m la contactul cu campul, si cea mai fragmentata a depresiunii ce se intinde ca o
centura la marginea acesteia, cu pante stabile, acoperite de soluri dominant brune argiloiluviale luvice,
fara umiditate freatica abundenta, cu un climat relativ moderat, fara excese termice ceea ce a permis
dezvolatrea pasunilor, fanetelor si pomilor fructiferi. Trecerea spre aria campurilor este foarte lina, fiind
marcata de aparitia unor izvoare si paraiase. Cele mai dezvoltate piemonturi sunt in sud si sud-
vest :piemonturile Sohodorului, format din pietrisuri villafranchiene, Rasnovului, Brasovului,Sacelelor
etc. Pe latura nordica cele mai extinse piemonturi sunt Turia si Campul Frumos.
b) Campurile , forma de relief cea mai caracteristica a depresiunii, ocupa partea centrala a
Aesteia, intre 520 si 650 m.Predomina campurile aluviale cu urmatoarele tipuri genetice : campii de
acumulare,de subsidenta,de divagare.Campurile sunt reprezentate prin suprafete plane,unifor mitatea lor
fiind intrerupta de cativa martori de eroziune :Dealul Lat 569 m, Dealul Lempes 703 m, Dealul Duboica
573 m. Conditiile pedoclimatice permit utilizarea acestor campuri in agricultura, suprafete intinse fiind
ocupate de culturi de cartofi,sfecla de zahar,grau,orz etc.
Campurile (sesurile) sunt brazadate de numeroase vai. Cea mai mare parte a lor este formata din
suprafata teraselor si a luncilor Oltului.
Sesurile au cea mai mare dezvoltare in sudul si estul depresiunii, in Tara Basei si Targul Secuiesc.
Sesul Barsei este format dintr-o asociatie de lunci largi, care insa au fost modificate de actiunea omului :
canale de irigatie, terasamente de cai ferate, sosele etc. Sesurile dezvoltate in Depresiunea Targu
Secuiesc : Campul Mare, Estelnic, Brates au altitudini de pana la 600m la contactul cu piemontul.
c) Prezenta izvoarelor atat la baza piemonturilor cat si in cadrul sesurilor face ca partea centrala sa
aiba o umiditate ridicata, aici intalnindu-se ’’sesul umed’’ cu aspect montan, care este de fapt o suprafata
mlastinoasa cu relief sters. Umiditatea poate fi explicata prin existenta la mica adancime a unui strat de
argila care face ca apa sa fie mentinuta la suprafata. Cel mai bun exemplu este sesul Harman-Prejmer-
Teliu-Lunca Calnicului.
Conul jos dintre Timis si Tarlung are o lungime de peste 10 km si o latime de peste 15 km Din
fruntea lui ies izvoare abundente, cunoscute sub numele de fanatnile de la Prejmer, acumu- late in
pietrisuri piemontane.
d) Partea cea mai joasa a depresiunii este formata din lunca inundabila a Oltului si a principalilor sai
afluenti : Raul Negru, Barsa, cu o latime de sub 1 km in Depresiunea Sfantu Gheorghe pana la peste 4 km
in depresiunile Barsei si Raului Negru. Din cauza pantei reduse a Oltului si Raului Negru, care local sunt
putin adancite lunca este frecvent inundata.
Apele din Baraolt si Bodoc au cladit si ele o campie etajata, dar pe suprafete mai reduse. In aceasta
campie, Oltul si-a sculptat terase mai dezvoltate si pastrate in Sesul Frumos si in nordul sesului Targul
5
Secuiesc, cea mai larga terasa fiind de 10-20 m altitudine relativa. Pe ea sunt situate majoritatea satelor
periferice ale depresiunii si unele orase ca : Sf. Gheorghe, Targu Secuiesc. Fragmentarea teraselor de catre
vai adanci, cu profil longitudinal frant in trepte, si ingroparea podului lor sub agestre cladite din elemente
grosolane sunt dovezi ale reactivarii continue a eroziunii torentiale datorita acestor miscari (ex. in sudul
Sacelelor sau in campia piemontana dintre Zarnesti si Rasnov, Campia piemontana a Sohodolului, de sub
cuvertura careia apar formatiile moi-pliocene).
In cea ce priveste numarul teraselor acestea variaza de la un autor la altul. Gr. Posea arata ca in
compexul depresionar Brasov aceste forme sunt aproape inexistente si au caracter aparte, fiind mai ales
terase-con sau glacisuri-terase.
O suprafata care se detaseaza in cuprimsul depresiunii o constituie dunele de la Reci-Aninoasa (circa
1 000 ha), din compartimentul Raului Negru, pe malul stang al raului cu acelasi nume,formate prin
modelare eoliana . Acestea sunt singurele dune din interiorul arcului carpatic . In general, sunt dune joase
cu altitudini sub 3 m, orientate pe directia vanturilor dominante. Ele sunt fixate prin plantatii de pin,
mesteacan si chiar culturi de cartof, in, canepa, secara.
Pozitia geografica a Depresiunii Brasov, aproximativ in centul tarii, unde se interfereaza influentele
climatice estice cu cele vestice si particularitatile suprafetei subiacente creaza premisele unui topoclimat
specific de depresiune intamontana, cu nuante excesive, caracterizat prin frecvente si intense inversiuni
termice, temperaturi minime foarte scazute, ingheturi timpurii, precipitatii relativ scazute.
Temperatura medie anuala oscileaza intre 7,1 si 7,6 ◦C, valori mai ridicate inregistrandu- se in
depresiunile Barsei si Sfantu Gheorghe, unde se resimte circulatia maselor vestice. Iarna este rece si lunga,
temperatura medie in luna ianuarie scade sub - 5 ◦C pe fundul depresiunii, dar se mentine cu peste 1◦C
mai ridicata pe piemonturi. Cele mai scazute valori termice se inregis- treaza iarna in Depresiunea Raul
Negru sub - 6 ◦C.
Producerea atat de frecventa a inversiunilor de temperatura se reflecta direct in structura peisajului
geografic din depresiune : prispa piemontana marginala, care se afla deasupra stratului de inversiune,
beneficiaza de o cantitate mai mare de caldura, ceea ce a dus la o intensa activitate umana ; vatra
depresiunii, unde inversiunile termice au cea mai mare frecvenat si intensitate, ofera conditii de viata mai
aspre.
Vara, temperatura medie a aerului creste peste 17 ◦C, cu maximul in luna iulie. Temperatura maxima
absoluta inregistrata la Sfantu Gheorghe la 11 august 1951 a fost de 37,8 ◦C.
Inghetul este un fenomen caracteristic acestei arii depresionare. Toamna, primul inghet apare la
sfarsitul lunii septembrie pe fundul depresiunii si in a doua decada a lunii octombrie pe piemont.
Primavara ultimul inghet se produce la sfarsitul lunii aprilie.
6
 In Depresiunea Brasov, cantitatea de precipitatii este relativ scazuta. In medie cad anual 500-580
mm pe fundul depresiunii si 700-800 mm pe piemonturile inalte.Cele mai reduse cantitati de precipitatii se
produc iarna, sub 30 mm in partea joasa si peste 130 mm pe piemont, minimul fiind in luna februarie 20
mm. In intervalul mai-august cad cele mai abundente precipitatii, peste 80-100 mm, luna cea mai ploioasa
fiind iunie.
Particularitatile geomorfologice locale influenteaza circulatia maselor de aer. In jumatatea estica
domina directiile nord si nord-est, Targu Secuiesc 16 % anual, iar in vest cele dinspre nord-est si nord-
vest. Vanturile dominante bat si ele cu cea mai mare viteza. La Targu Secuiesc vantul de nord-est, numit
local Nemira, are viteza medie anuala de 5,1 m/s, cel de est de 4,6 m/s iar la Brasov vantul de nord-vest
bate cu o viteza de 4,5 m/s. In general, vitezele medii depasesc 2 m/s pe toate directiile.
Vatra depresiunii se caracterizeaza printr-un topoclimat cu nuante excesive, iar piemontul cu un
topoclimat cu nuante moderate.In cadrul lor se inscriu insa o serie de alte topoclimate elementare : de
padure, de culturi agricole, de mlastina, de asezari umane.
Varietatea formatiunilor geologice care intra in alcatuirea teritoriului Depresiunii Brasovului permite
acumularea unor cantitati de ape subterane. Stratele acvifere cantonate in depozite pliocene sau cuaternare
de pe campurile Barsei, Calnicului, Bratesului si de la baza deluviilor reprezinta o sursa importanata in
alimentarea cu apa a regiunii. Apele subterane cantonate in stratele acvifere din depresiune au un debit
specific de pana la 5-6 l/s. Insa rezerva de apa este marita si de numeroasele izvoare, care apar la contactul
piemontului cu campul.
Caracteristice sunt izvoarele minerale mai fecvente in sectorul central si estic. Cele mai multe se afla
in orasul Covasna, circa 100 de puturi, unde predomina apele carbogazoase, bicar- bonatate, sodice etc. La
contactul depresiunii cu muntii, pe Valea Oltului si in bazinul Raului Negru, izvoarele minerale au o
comopozitie carbogazoasa, clorosodica, calcica.
Depresiunii Brasov este drenata de o retea hidrografica bine organizata , cu debite ridicate in cursul
anului, cu caracter convergent. S-au conturat o serie de ’’piete de adunare a apelor’’, cum sunt cele de la
Lunca Calnicului, Feldioara, Targu Secuiesc. Astfel fundul depresiunii joaca rolul unui bazin colector care
primeste toate raurile din cadrul muntos.
Principala artera hidrogarfica care strabate Depresiunii Brasovului, pe o distanta de circa 120 km
este Oltul, care are un curs domol, meandrat, cu maluri joase, frecvent inundabile la ploi
abundente.Debitul anual al Oltului este de 7,85 m³/s la intrarea in depresiune si creste la 39 m³/s la iesire.
In partea centrala a depresiunii, albia Oltului se largeste mult, lunca inundabila fiind acoperita de palcuri
de padure si de vegetatie ierboasa. Raul Negru este cel mai important afluent al Oltului in depresiune.

7
 Excesul de umiditate din lunca Oltului si Raului Negru a creat conditii optime de dezvoltare a
mlastinilor eutrofe. Cele mai reprezentative sunt cele de la Bod, Stupini, Harman etc.
Solurile sunt distribuite in functie de treptele de relief. Astfel, pioemonturile inalte sunt ocupate de
soluri brune argiloiluviale si brune argiloiluviale luvice, care se dezvolta in conditiile unui climat umed,
cu paduri de stejar, fag si de fag in amestec cu rasinoase. Cea mai mare parte este folosita pentru
pomicultura, pasuni si partial pentru culturi agricole. Tot in partea inalta a depresiunii, la contactul cu
muntii in Piemontul Sacele se intalnesc soluri brune eumezobazice cu pietris la mica adancime, asociate
cu soluri brune argiloiluviale cultivate cu cartofi, pomi fructiferi si chiar cereale.
Mare parte din suprafata glacisurilor, piemonturilor joase sau campurilor este acoperita de
cernoziomuri cambice, cu un orizont bogat de humus pana la o adancime de 1 m, fiind printre cele mai
fertile din depresiune.
Sesurile joase si luncile raurilor slab drenate au un nivel freatic la mica adancime, fiind ocupate de
soluri gleice si pseudogleice formate in conditiile unui exces de umiditate permanenta. Sunt utilizate
pentru pasuni si fanete. In lungul Oltului si Raului Negru suprafete intinse sunt acoperite cu aluviuni si
soluri aluviale.
In regiunea dunelor de nisip se intalnesc psamosoluri tipice, psamosoluri gleizate si nisipuri
nesortificate. Aceste soluri nisipoase sunt cultivate cu in si secara.
In trecut cea mai mare parte a depresiunii era acoperita de paduri de stejar pedunculat, stejar in
amestec cu frasin, ulm de campie, carpen. De-a lungul timpului din cauza popularii regiunii padurea a fost
taiata. O buna parte din depresiune este folosita pentru culturi.
Pe piemonturile inalte padurea este formata din gorun, tei, carpen, frasin, artatr, brad, pin. In luncile
raurilor padurile de alta data au fost defrisate pentru pasuni.
Favorizata de pozitia geografica ,in partea centrala a tarii,la interferenta Carpatilor Orientali cu
Carpatii Meridionali intr-un areal de puternica convergenta geografica, Depresiunii Brasovului dispune de
un remarcabil potential de habitat, care a atras din timpuri stravechi elementul uman.
Depresiunea Brasov este o campie intercalata de origine tectonica, trecuta printr-o faza lacustra,
colmatata din cadrul muntos inconjurator, de unde apele au carat in lac aluviuni fine, nisipuri, pietrisuri,
prundisuri sau bolovanisuri. Disimetria sesului etajat mai inalt in sud si mai coborat in nord este o dovada
nu numai a intensitatii acumularilor piemontane si a amplitudinii mai mari a miscarilor strofice in sud,
ci si a unei caborari subsidente in mijloc unde se pastreaza suprafete intinse de terenuri mlastinoase sau
inundabile.
Depresiunea a ramas pana azi ca si inchisa, din ea putandu-se iesi prin pasuri de inaltimi
’’predealuri’’ sau prin defilee stramte : Tusnad in nord, spre Depresiunea Cicului ;Racos in vest, spre Tara
8
Oltului si Depresiunea Homoroadelor. Se presupune ca aceste defilee s-au nascut tot prin adancirea directa
si regresiva a apelor lacustre care se scurgeau dinspre Ciuc peste muntii vulcanici catre sud si dinspre
lacul din Depresiunea Brasovului spre Bazinul Transilvaniei.

9
BIBLIOGRAFIE

1. *** Geografia Romaniei, vol. 3,

Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti,
1987

2. Elena Mihai Depresiunea Brasov-studiu climatic

Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti,
1975

3. Vintila Mihailescu Geografia fizica a Romaniei

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969

4. Vintila Mihailescu Carpatii sud-estici

Editura Stiintifica, Bucuresti, 1963

10