IV.

EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a

performantei de mediu numita prescurtat E.P.M. (evaluarea performantei
de mediu).
E.P.M. poate fi folosit ca ajutor pentru:
 identificarea aspectelor de mediu importante;
 fixarea criteriilor de performanta interna;
 evaluarea performantelor realizate comparativ cu criteriile de
performanta stabilite.
E.P.M. este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit
care se realizeaza periodic.
E.P.M. pune accent pe evaluarea performnatelor organizatiei, in timp ce
E.C.V. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului
potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii.

IV.1. Definitii specifice pentru E.P.M.

 indicator al starii mediului (I.S.M.)

Expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale,
regionale, nationale sau globale ale mediului.

Nota - “Regional” se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul
unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara
fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege.

 criteriu de performanta de mediu

Obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de
conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de
mediu.
 evaluarea performantei de mediu (E.P.M.)
Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de
mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si
analizarea datelor, evaluarea informatiilor in functie de criteriile de
performanta de mediu, precum si raportarea, comunicarea, revizuirea si
imbunatatirea continua a acestui proces.
 indicatorul performantei de mediu (I.P.M.)
Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu
a organizatiei.
Note:
1. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale
operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational.
2. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta
performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta
a conducerii.

IV.2. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu

E.P.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe

folosirea indicatorilor si pe compararea performantei trecute si prezente a
organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu.
,,Planifica - Realizeaza (efectueaza) - Verifica si actioneaza”.

Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt:

 PLANIFICA
a) planificarea E.P.M.
b) alegerea indicatorilor E.P.M. (Procesul de alegere al indicatorilor se
poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor
indicatori noi);
 REALIZEAZA (EFECTUEAZA)
a) utilizarea datelor si informatiilor, care include:
1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi;
2. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie
performanta de mediu a organizatiei;
3. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a
organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu
ale organizatiei;
4. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta
de mediu a organizatiei.
 VERIFICA SI ACTIONEAZA
d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M.
Sunt folosite doua categorii de indicatori pentru E.P.M.:
 Indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. )
Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi:
 Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.)
 Indicatori de performanta operationali ( I.P.O.)
 Indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)
La nivelul unei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si
actiunile conducerii, performanta operatiunilor sale si starea mediului.

Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa:

 determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor
sale de performanta de mediu;
 identifice aspectele importante de mediu;
 identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al
aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii);
 identifice directiile in performanta sa de mediu;
 creasca eficienta si eficacitatea organizatiei;
 identifice ocaziile favorabile strategice.

IV.2.1. Planificarea E.P.M. (Planifica )

O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusiv
alegerea indicatorilor pentru E.P.M.) pe:
 aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra
carora pot fi de asteptat sa aiba o influenta;
 criteriile sale de performanta de mediu;
 opiniile partilor interesate.

In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de:

 intreaga sa gama de activitati, produse si servicii;
 structura sa de organizare;
 strategia sa globala de afaceri;
 politica sa de mediu;
 informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altor
cerinte;
 acordurile internationale de mediu importante;
 beneficiile si costurile de mediu;
 informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de
performanta de mediu;
 nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de
la an la an;
 informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de
mediu;
 factori culturali si sociali.

Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o

organizatie care nu are introdus un S.M.M., in scopul identificarii
aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind
mediul. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de
organizatie trebuie sa tina seama de:
 scara si natura utilizarii materialelor si energiei;
 emisii;
 riscuri;
 starea mediului;
 posibilitatea incidentelor;
 cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscrie
organizatia.

In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de

abordare, pentru identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii
fara un S.M.M. in contextul E.P.M.:
 identificarea activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei,
aspectele de mediu specifice, importanta lor relativa si impactul
potential referitor la aspectele de mediu importante;
 utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a
identifica activitatile, produsele si serviciile organizatiei care pot avea
un impact asupra acesteia;
 analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile,
deversarile, reziduurile si emisiile de materiale si energie si evaluarea
acestor date din punct de vedere al riscului;
 identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii
pentru a ajuta la stabilirea aspectelor importante de mediu ale
organizatiei;
 identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de
mediu sau altor cerinte, pentru care ar putea fi stranse date de catre
organizatie;
 luarea in considerare a proiectarii, dezvoltarii, fabricarii, distributiei,
utilizarii, reutilizarii, reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu
cele mai importante beneficii sau avantaje de mediu.
Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M.
trebuie facuta in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu.
In continuare iata cateva exemple de domenii si surse din care pot fi
selectate criteriile de performanta de mediu:
 performanta actuala si trecuta;
 cerinte legale;
 standardele si cele mai bune practici recunoscute;
 informatii si date de performanta existente in industrie si alte
organizatii din zona;
 reviziile si auditurile de management;
 opiniile partilor interesate;
 cercetarea stiintifica.

IV.2.1.1. Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de

mediu

Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa

fie astfel alesi, incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau
calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de
inteles.

Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii

E.P.M.
 Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza, cum ar fi
tone de contaminant emise.
 Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt
parametru care reflecta, de exemplu nivelul productiei, timpul,
localizarea sau calitatea mediului, cum ar fi tone de contaminant pe
tona de produs fabricat, sau tone de contaminant emise pe unitatea
de vanzare de productie.
 Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de
produs sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre
informatii si un anumit standard sau element de referinta, cum ar fi
emisiile de poluanti in anul curent exprimate ca procent din emisiile
dintr-un an de referinta.
 Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip, dar din surse de
emisie diferite, stranse si exprimate sub forma de valoare insumata,
ca de exemplu tone totale dintr-un contaminant dat emise in procesul
de fabricatie a unui produs intr-un an dat, determinata prin insumarea
emisiilor din mai multe instalatii care produc acel produs.
 Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui
coeficient de pondere in functie de importanta acestora.
Am vazut ca exista mai multe tipuri de I.E.P.M.:
 Indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.).
 Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.).
 Indicatori de performanta operationala ( I.P.O.).
Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar
stabilirea I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot face pe baza unor aproximari
succesive. Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este bine
sa se aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M.

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru

alegerea I.E.P.M. dintr-o serie de date, in functie de o situatie concreta a
unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac, luand in
consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau
exteriorul organizatiei. Iata cateva exemple:
 cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri
interesate posibile, comunitatea locala);
 concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil,
autoritatile legislative si de reglementare);
 cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri
interesate posibile: conducerea si consumatorii);
 modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de
investitiile intr-o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri
interesate posibile: conducerea si investitorii).

Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu

sau la dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale,
organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica.
Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele, organizatiile
ar putea sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si
sa analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt
furnizate.
IV.2.1.1.1. Alegerea indicatorilor de performanta a managementului
(I.P.C.)

Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta

globala de mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii
privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la:
instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a
resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea
productiei, activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva.
De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:
 eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu;
 actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a
activitatilor organizatiei;
 capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusiv
flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea
obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de
rezolvare a problemelor;
 conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care
organizatia subscrie;
 costurile sau beneficiile financiare.
In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la:
 prevederea modificarilor performantei;
 identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita
sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante;
 identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta.

Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C.

Daca interesul conducerii este de a evalua implementarea politicilor si
programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:

 numarul de obiective si tinte realizate;

 numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele
de mediu;
 numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii;
 numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe
care o presteaza;
 numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex.
initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si
recunoastere s.a.m.d.);
 numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire;
 numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire;
 nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor;
 numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la
angajati;
 rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la
performantele de mediu ale organizatiei;
 numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de
mediu implementat sau certificat;
 numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii;
 numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru
siguranta mediului.
Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de
management in realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C.
posibili pot include;
 gradul de conformare cu reglementarile;
 gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si
asteptarile specificate de organizatie in contracte;
 timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu;
 numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate;
 numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati;
 numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate;
 numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp;
 frecventa revizuirii procedurilor operationale;
 nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile
de raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata.
Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de
mediu si cea financiara I.P.C. posibili pot include:
 costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de
mediu ale produsului sau procesului;
 raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului;
 economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea
poluarii sau reciclarea deseurilor;
 beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar
destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu;
 fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta
importanta pentru mediu;
 responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra
starii financiare a organizatiei.
Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale
de mediu referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:
 numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu;
 numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate
comunitatii;
 resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale
comunitatii;
 numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu;
 numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii;
 numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate
sau auto-finantate;
 evaluarile rezultate din observatiile comunitatii.

IV.2.1.1.2. Alegerea indicatorilor de performanta operationala

( I.P.O.)

I.P.O. trebuie sa furnizeze informatii despre operatiile (activitatile) unei

organizatii care se refera la:
 intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate,
reutilizate, energie si servicii;
 modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii
operatiilor organizatiei;
 proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii
de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a
echipamentelor organizatiei;
 iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare,
materiale reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide,
lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii
(de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii,
caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei;
 modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile
organizatiei.

In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta

operationali:
Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la
materialele si materiile prime pe care le foloseste in operatiile
organizatiei, I.P.O. pot include:
 cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs;
 cantitatea de materiale prelucrate, reciclate sau reutilizate;
 cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe
unitatea de produs;
 cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate;
 cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie;
 cantitatea de apa reutilizata;
 cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie.
Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind
energia totala sau tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in
operatiile organizatiei I.P.O. posibili pot include:
 cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs;
 cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client;
 cantitatea din fiecare tip de energie utilizata;
 cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele
de conservare a energiei.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile
care vin in ajutorul activitatilor organizatiei atunci I.P.O. posibili pot fi:
 cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii;
 cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii
de servicii;
 cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la
utilitatile fizice si echipamentele organizatiei atunci I.P.O. posibili pot
include:
 numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate,
reciclate si reutilizate;
 numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din
echipament;
 numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de
ex. inchideri) pe an;
 suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie;
 suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie;
 consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule;
 numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a
poluarii;
 numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele
sau produsele secundare (de ex. alte materiale decat produsele
principale, incluzand materiale reciclate si reutilizate care sunt generate
si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I.P.O. pot include;
 numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase
reduse;
 numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate;
 procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau
reciclat;
 numarul de produse cu defecte;
 numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de
produs;
 numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii
produsului;
 durata utilizarii unui produs;
 numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea
sigura din punct de vedere al mediului.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la
reducerea cantitatii de reziduuri generate de operatiile organizatiei
I.P.O. pot include:
 cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs;
 cantitatea de reziduuri periculoase, reciclabile sau reutilizabile
produse pe an;
 cantitatea totala de reziduuri eliminate;
 cantitatea de reziduuri stocata la fata locului;
 cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an;
 cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii
materialelor.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in
aer provenite din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
 cantitatea de emisii specifice pe an;
 cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs;
 cantitatea de energie reziduala eliberata in aer;
 cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului;
 cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei.
Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in
sol sau apa proveniti din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
 cantitatea de material specific evacuata pe an;
 cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de
produs;
 cantitatea de energie reziduala eliberata in apa;
 cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs;
 cantitatea de efluent pe serviciu sau client.
Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte
emisii rezultate din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
 zgomotul masurat intr-un anumit loc;
 cantitatea de radiatii eliberate;
 cantitatea de caldura, vibratii sau radiatii luminoase emisa.

IV.2.1.1.3. Alegerea indicatorilor de stare a mediului

Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii

despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de
mediu si vin in sprijinul:
 identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii
corespunzatoare a acestora;
 evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului;
 alegerii I.P.C. si I.P.O.;
 stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile
necesare;
 determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de
mediu aflat in desfasurare;
 investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile,
produsele si serviciile organizatiei;
 determinarea actiunilor corective necesare.

In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor

organizatii guvernamentale, a unor N.G.O.-uri sau institute de cercetare
stiintifica si nu a unor organizatii de afaceri individuale. Daca acestea din
urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si
starea unor componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor
I.S.M. si sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si
indicatorii de performanta operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca
o legatura intre eforturile conducerii, performanta operationala si starea
mediului.
Este util de a prezenta cateva exemple de I.S.M., care prezinta interes
pentru organizatii guvernamentale, N.G.O.-uri sau institute de cercetare:
 proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa;
 calitatea regionala a aerului;
 speciile aflate in pericol;
 temperaturile oceanelor;
 concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii;
 distrugerea ozonului;
 modificarea globala a climei.
I.S.M. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul, apa,
solul, flora, fauna, fiintele umane sau pentru elemente de estetica,
patrimoniu si cultura.
In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum
ar fi:
 Indi
 concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese
pentru monitorizare;
 temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de
utilitatile organizatiei;
 nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile
organizatiei;
 frec
 nive
 miro
 Indi
 concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau de
suprafata;
 turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si
aval punctului de deversare a apei uzate;
 oxigenul dizolvat in receptor;
 temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii
organizatiei;
 modificarea nivelului apei subterane;
 numarul de bacterii coliforme pe litru de apa.
 Indi
 concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in
anumite zone din apropierea organizatiei;
 concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei;
 refacerea terenului intr-o anumita zona;
 suprafata de teren afectata agriculturii, turismului sau inundabila
dintr-o anumita zona;
 suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona;
 masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona.
 Indi
 concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite
specii de plante care se afla in zona;
 productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata;
 populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata
de utilitatile organizatiei;
 numarul total de specii ale florei intr-o zona definita;
 numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita;
 masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii
din zona definita;
  masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita;
 masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita.
 Indi
 concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite
specii de animale care se gaseste in zona locala sau regionala;
 populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata
de utilitatile organizatiei;
 masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii
din zona locala;
 numarul total de specii din fauna locala.
 Indi
 datele de longevitate pentru populatie;
 incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile,
din studiile epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala;
 rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala;
 densitatea populatiei in zona locala sau regionala;
 nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala.
 Indi
si cultura:
 starea calitatii structurilor sensibile;
 starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea
utilitatii organizatiei;
 starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala.

IV.2.2. Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza)

IV.2.2.1. Strangerea datelor

Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse

corespunzatoare, concordate cu planificarea E.P.M. Procedura de
strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie
insotita de practici de control al calitatii acestora.
Datele pot fi stranse din urmatoarele surse:
 monitorizare si masurare;
 interviuri si observatii;
 rapoarte regulate;
 inregistrari de inventar si de productie;
 inregistrari financiare si de contabilitate;
 inregistrari de cumparare;
 rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu;
  inregistrari de instruire in domeniul mediului;
 rapoarte stiintifice si studii;
 agentii guvernamentale, institute academice si organizatii
neguvernamentale;
 furnizori si subcontractanti;
 clienti, consumatori si parti interesate;
 asociatii de afaceri.

IV.2.2.2. Analizarea si transformarea datelor

Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care

sa descrie performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. . Este necesar
sa fie analizate toate datele, cu luarea in considerare a aspectelor de
calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de informatii
credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode
statistice, determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice,
indexari, cumulari (insumari) de valori, ponderari.

IV.2.2.3. Evaluarea informatiilor

Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei

de mediu (daca este posibil si de indicatori de stare a mediului) trebuie
comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la
cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus
la nerealizarea performantei dorite.

IV.2.2.4. Raportare si comunicare

Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate

partilor interesate.
Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include:
 ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de
mediu;
 cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile
de performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei;
 demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor
pentru imbunatatirea performantei de mediu;
 sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind
aspectele de mediu ale organizatiei.
 Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la
cel din afara organizatiei.

IV.2.2.4.1. Raportarea si comunicarea interna

Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si

necesare care descriu performanta de mediu a organizatiei sunt
comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta inseamna ca
angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi
indelpinesc responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de
performanta de mediu. O organizatie tine cont de aceste informatii in
revizuirea sistemului sau de mediu.

IV.2.2.4.2. Raportarea si comunicarea in exterior

Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea

imaginii organizatiei in afaceri sau fata de comunitatile in care ea
actioneaza.
Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in
raportarea sau comunicarea catre partile interesate externe:
 o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a
managementului de mediu;
 o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale;
 o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii
respectivi pentru E.P.M.;
 informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de
mediu;
 actiuni care deriva din E.P.M.;
 contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al
organizatiei.

IV.2.3. Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu

( verifica si actioneaza )

Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele

obtinute, trebuie revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile
de imbunatatire, fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de
mediu in ansamblu.
Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include
inventarierea:
 eficientei costurilor si beneficiilor realizate;
 progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de
mediu;
 oportunitatii criteriilor de performanta de mediu;
 oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.;
 surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor.
Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand
dorim sa revizuim mecanismul de evaluare a performantei de mediu:
E.P.M.-ul organizatiei:
 furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile
in performanta de mediu a organizatiei?
 furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii?
 a fost implementata conform unui plan?
 utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor?
 analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse?
 este sustinuta de resurse adecvate?
 este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a
organizatiei?
 furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor
E.P.M.?
 ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand
este cazul?
 da o valoare sporita organizatiei?
 raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din
imprejurimile sale?
 se adreseaza rezultatelor de mediu noi?
 este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta
acceptate de organizatie?
Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care
putem imbunatati un sistem de evaluare a performantei de mediu
(actioneaza):
 imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor;
 imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare;
 dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru
E.P.M.;
 modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.