Sunteți pe pagina 1din 29
‘or de studii la Ecole pratique ¢ cembru al Académie des Inseri Riché, 2006). In 2019 a worsel @ Vaube du XVe F. Delivré, H., Millet, M, Lettres, 420 p.). q © c G 5 a £ S ° s 3 9 @ © e G 9 a uiners, es univers a Moyen Ag, 2 xiii inba romint Sm 8d Coutts 4 20, po, tso5 San Sito as = Tou eerconenge a a NASTEREA UNIVERSITATILOR 3. Primele universitati Paris in secolul al XI-lea existau deja scoli active la Paris, in Ile de la Cité, in ,spatiul monastic Notre-Dame’, adica | in casele canonicilor construite in jurul catedralei; das- calii insisi erau in general canonici. La inceputul secolului al XIl-lea, aceste scoli au cunoscut o inflorire considera- bila; venirea si succesul lui Abélard au fost in acelasi timp o cauzd si un semn. $i odatd cu Abélard a inceput si transferul unei parti a scolilor pe malul stang al Senei; de fapt, la sosirea sa, pentru a scapa de cenzura lansati impotriva lui de un arhidiacon de la Notre-Dame (care indeplinea, la Paris, functia de ecolatru), Abélard fusese nevoit si predea pe muntele Sainte-Geneviéve, teritoriu scutit de taxe care tinea doar de autoritatea abatelui de Sainte-Geneviéve. $i alte scoli monastice de pe malul stang au cunoscut un mare succes la inceputul secolului al XII-lea, in special cele ale canonicilor de la Saint-Victor. Necazurile si plecarea lui Abélard nu au afectat cu nimic inflorirea scolilor pariziene. Marturia foarte vie pe care ne-a ldsat-o, in al su Metalogicon, loan din Salisbury (care a fost student la Paris din 1136 pana in 1148) ne permite sa intelegem in ce consta, la mijlocul secolului al Xll-lea, activitatea lor. Dascali si studenti soseau in numar mare de peste tot; caracterul international, una dintre trasaturile originale ale universitatii, se afirma deja in aceste scoli din secolul al Xll-lea. Ioan din Salisbury ne informeaza mai ales in ceea ce. 1 zilor; unii amScanner a mane Spatiul mon, ra ; tesind din lle de la Cité, dascalii de 7 Notte, ats ie ay ri $i Pe malul stan, Fide logy Mevieve $i Saint-viery.” “ting 2 ching scolile de la Sai ainte-Ge Sainny® a 8a fi decazut dupa 1160. Faria avea notorietatea lui a Tui Abe! predat la Paris dupa 1140 au inven eters si au redactat man utlizate in universititi pana la sfarsiny pen : i Pana la sfarsitul Evy), ean” ale lui Petrus Lombardus, mae iat aa St Metodiea a tuturor problem ae i mend Problemelor 4, 01 5 » dascali infaptuit o opens a wale fundament,1, °%* universitatea, ci doar au conf, ide fags ea 4 re tan” din dezvoltarea geoly et inating nage 38 crea din eforurile lor des oe ee permite rim, din interior, actiunea « gcolii de a se asocia si a-si crea institutii core ideii pe care si-o ficeau despre munca | faptul ci, pana la sfarsitul secolului al XIll-lea, rari textelor despre practicile de studiu provenite chiar de la universitari va menfine acest caracter deformant al docu- mentatiei noastre: ea ne informeaza foarte bine asupra atitudinilor papilor, regilor etc. cu privire la fenomenul universitar; ins4 mult mai putin in ceea ce priveste viata interni a universitatii si motivatiile universitarilor. Pe de alt parte, in ciuda citorva lucrari recente, pre- cum cea a lui J.-W. Baldwin despre Petrus Cantor (unul dintre principalii dascali de teologie din Paris la sfaryitul secolului al XIl-lea) si anturajul siu, cunoastem inci destul de putin contextul in care s-a nscut Universitatea ‘din Paris. Cunoasterea raporturilor dintre mediul scolilor, pe de o parte, si capitulul de la Notre-Dame, curtea regal ‘si burghezia pariziana, pe de alta parte, ar permite fara fndoiala si injelegem mai bine in urma carei miscari ¢, in functie de ce nevoi si sub ce influenge s-a ‘ituit, in perioada 1180-1210, corporapia universitard; evita astfel sii ne crampondm de imaginea antficiala .oF institufii dezvoltindu-se si ramificandu-se in vir- a formal a unei logici propri So spunem simplu, frd a judeca dinainte rezultatele or cercetiiri necesare ce urmeazi si vind, cA acesti i de genez& a Universitiii din Paris ne par a se carac- riza printr-o dubli tending, incircatt cu contradict menilor watoare Pe de o parte, avem afirmarea caracterului ecleziastic universitifii. Secolul al Xll-lea cunoscuse la inceput 0 Scanned with CamScanner Scanned with CamScanner be: SOSTERE 9! AFMAREA UNIVERSE sigurant personala. garantata’ de justivig juranfa materialt pentru cl aveaw astfey af pretinde benefict ecleziastice, lar aceasta gy spa it mai putin st€njenitoare mitt politicii infelegitoare a papalitayi, deloc piedict celuilalt mare curent care. pariziene in acesti ani: tendinja de a raport cu autorititile locale, inte-o corp sale. Rezistenfa principal a venit de episcopul de Paris si de la eancetan Prin exercitarea jurisdictiei ec de licentia docendi, acestia tate discrefionard asupra Beau si se lase depose: secolul al XIFLea ep mai duri ai Scanned with CamScanner NASTEREA SU AFIRMARE/ episcopul fin i Pastreze jug, Dar le-a lipsit sustinaell Fina guvernarea regala devenise yen ® si in privings studentilor, maj gigs : ona creand « le situ mers niciodata prea departe pe aceag bil la prestigiul intelectual gi religios pe garg il aducea capitalei sale, regele, dezavuang, exercitatd asupra scolarilor de c&tre superi lui religios si oamenii sti, sfargea intoy se alinia politicii Sfantului Scaun, foarte f versitafii. in schimb, dascalii si scolarii parizienj pozitie un aliat atotputernic, papa, si si dispersia scolilor. Motivele care i-ay din secolul al Xill-lea, mai inti pe Ino entei lui Blanche de Castilia, in in, sunt lesne de infeles: dorinta de a tatilor, centralizarea Bisericii, do Scanned with CamScanner in 1231, episcopul si can asalt contra unei 50 cu citeva ultime privilegii, G e € S 3 an € S ° £ 3 3 a < e Cea dintai exigent a corpora 8 n o c € G ° a € o oO rS 3 7 a c € G ° a RMAREA UNIVERSITATILOR, de asemenea fo; jipsesc textele pentru ay cronologia. Aceas| os » diverse de a UNE; roismului latin”, ius din Dacia. in aceias, “Sige, Pac, € Origine orientala (p, Damaschinul) care ay cont, 4 secolului al Xilt-ea, 4 aiPult i Metode iajile, invayamantul era dominat ntale de exerciti ctura (lect %i, ptin intermediul lor, mblul disciplinei pe ca timp, pentru profesor, ‘ TE 5 ACh ae ™ — : and ™ s navERSITATLE CA NISTE CORPORAL v propriul exemplar al ofundat; studentii urmareau Pe a notife. — : pt se a eget Gee Disputele ej scolastice. De aceea, cei mai buni pro- a biectilor auditorilor, chiar dacd il ajuta sau il ee ; publicul putea s4 cuprinda, pe lings ease 9 bacalaurest ee dascalul ,deter- din se case. In 2h OS ‘mina’, adicd prezenta sinteza discutiei 5 7 aad a de dons 6 pee _ su amintea de acela al unei conferinte de p et putea fi abordata orice tema. In secolul al neg te Scanned with CamScanner a [NASTEREA $1 AFIRMAREA UNIVERSITATILOR ‘extrem de bine metodele muljumit lucretrilop ehutur P-Gloriewx. Inst, in alte pat, principe go, in facultatile de arte existau, in plage roase exercifii \daptate varstei tinere q a Cintwe doisprezece 9h optsprezece Ani) 31 nivelyyy or de studii, Dasedilii recurgeau la freevente a pentru a verifica Insugirea cungePtie ceatre elevii lor i" Mico, Acest foarte scurt rezumat aratal ea he cijiul fundamental al pedagogiei seolastice, care “tag tul creator al acesteia din urma, in toate argumentele trebulau sa se mie pe relerinje fextuale a cllror stipanire se obtinuse mm “1 Dar rema ~ quaestioflosofied a tologid, cay, rau acel ment eno problema veritabila; confruntatea dialectcg snentelor pro si contra permitea abordarea tuna sspectelor sale, it teza prezentata in determinatio putes ‘/ expresia unet reflectii originale, Anumite puncte, esengiale totugi pe consecinjele psihologice ale pregatirii: », rimin ine’ insuficient cunoscute, in spe blema raporturilor intre scris gi oral, int in acest invapimant, Into carte Scanned with CamScanner NASTEREA Sf AFIRMAREA UNIVERSITATILOR Cum in secolul al XIt-Hea nu existay ny hic ki erst, nici bibliotect de colegiu (eu ey le dascali si studentit incercau s& igh alu’ personal. Cea a unui Richard de pos nial, sscal in teologie la Paris, cu 300 de volume en tah it en Stelling-Michaud a aratat oq cea Parte a studentilor elvetieni ai. Universita Bologna posedau intre 10 si 30 de man ty wuscrise pe dupa terminarea studiilor, cea ce q difuzarea dreptului roman in Elvefia. Dar st; Greps din Bologna erau oameni instr; student sin acultitilor de arte si de teologie aveau probabil muy wulte dificultafi in a-si procura manuscrisele, Grade Nu numai cd universitaile distribuiau un anumit inva. nant, dar il si sanctionau prin acordarea de grade care ntau capacitatea titularilor lor. La origine, aceste de erau de naturd corporativa: in interiorul universi- ui, ele le permiteau studengilor si predea la randul lor. insa in practica, pusini dintre definatorii unei diplome -veneau profesori sau, in orice caz, rmaneau profesor! tidurile serveau mai ales pentru a le facilita cariera in domenii absolut strdine invatamantului. Dintre in drept elvetieni ai Universitatii din Bologna ‘Stelling-Michaud, doar trei au devenit pro- Scanned with CamScanner RUA SI AFIRMAREA UNIVERSTEATILOR gna, taxele de examen loctoratul, cu toate ¢heleuig la cel putin 500 de livre i si unu de ani Pentru a. iii pentru a ajunge la licenta, Epa pana la cincisprezece ani in teologie si nu pu doctor in teologie inaintea varstei de treizee} ani; dupa ce a fost sapte ani student, bacal teologie trebuia de fapt ,s& citeasc&” timp’