Amplificatoare operaționale

Unitatea de învăţare nr. 9

AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 385

9.1 Preliminarii 386
9.2 Comportarea la semnal mare a amplificatoarelor operaţionale. 387

9.2.1 Caracteristici statice 387

9.2.2 Modele uzuale pentru A.O 389
9.3 Circuite fundamentale cu amplificatoare operaţionale 389
9.3.1 Conexiunea inversoare 390
9.3.2 Conexiunea neinversoare 391
9.3.3 Conexiunea diferenţială 392
9.4 Circuite liniare 393
9.4.1 Circuit de sumare. 393
9.4.2 Circuit de integrare 395
9.4.3 Circuit de derivare. 396
9.5 Circuite neliniare 397
9.5.1 Amplificator logaritmic. 397
9.5.2 Amplificator antilogaritmic 398
De reținut 399
Test de autoevaluare 401
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 9 412
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 413

383
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Recapitulare 417
Concluzii 423
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 9 425

384
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 9 sunt:

• Familiarizarea cu funcționarea amplificatoarelor

operaționale
• Analiza funcționării circuitelor fundamentale, circuitelor
liniare precum și ale circuitelor neliniare
• Aplicarea cu succes a unor elemente simple de calcul
pentru alte tipuri de circuite ce au la bază amplificatoare
opoeraționale

Amplificatoarele operaţionale reprezintă familia cu cea mai mare extindere dintre circuitele integrate
analogice. Ele reprezintă în fapt amplificatoare electronice integrate, care se disting prin faptul că au
performanţe de excepţie. În principiu se comportă ca amplificatoare ideale de tensiune având
amplificarea în tensiune foarte mare, rezistenţa de intrare de asemenea foarte mare şi rezistenţa de
ieşire foarte mică. Aceste calităţi le recomandă pentru lucrul în buclă închisă, astfel apărând
posibilitatea proiectării unor amplificatoare a căror amplificare să fie determinată în mod exclusiv de
reţeaua de reacţie, reţea care în majoritatea cazurilor este constituită dintr-un atenuator
calibrat.Structura capitolului este cea utilizată în general pentru prezentarea dispozitivelor
semiconductoare.

Astfel subcapitolul întâi intitulat Preliminarii prezintă structura uzuală a unui AO, simbolul şi notaţiile
folosite în schemele electrice pentru desemnarea lui, precum şi modalităţile de descriere.

Subcapitolul doi studiază comportarea în semnal mare a amplificatorului operaţional. Sunt prezentate
caracteristicile statice de intrare şi transfer, şi pe baza lor sunt deduse modele de semnal mare regim
cvasistatic pentru AO.

Subcapitolul trei este dedicat circuitelor de bază. Se prezintă :

circuitul inversor;

circuitul neinversor;

circuitul diferenţial;

Subcapitolul patru prezintă câteva aplicaţii liniare. Astfel sunt prezentate:

sumatoare;

integratoare;

385
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

diferenţiatoare;

Subcapitolul cinci introduce câteva dintre circuitele neliniare uzuale de tipul:

amplificatoare logaritmice;

amplificatoare antilogaritmice;

Pentru fiecare dintre aceste circuite se determină funcţia de transfer. După cum se poate observa
prezentul capitol nu îşi propune să epuizeze gama de aplicaţii ale amplificatoarelor operaţionale. De
fapt, la această oră, practic orice tip de circuit electronic poate fi realizat cu ajutorul lor.

9.1 Preliminarii

Literatura de specialitate defineşte amplificatorul operaţional ca fiind un amplificator ideal de tensiune,

adică un amplificator care prezintă următoarele caracteristici:

câştig foarte mare în tensiune;

rezistenţă (impedanţă) de intrare foarte mare;

rezistenţă (impedanţă) de ieşire foarte mică;

Trebuie totuşi menţionat că termenul „operaţional” a apărut datorită utilizării lor în calculatoarele
anlogice. Capitolul este structurat pe două secţiuni. O primă secţiune prezintă simbolul şi notaţiile
aferente, în timp ce cea de a doua este dedicată modalităţilor de descriere.

Figura 9.1 prezintă simbolul unui amplificator operaţional în care sunt figurate toate terminalele.
+EC
v+ + v+ +
vO vO
v- - v- -

-EE

Figura 9.1 Figura 9.2

Notaţiile folosite sunt următoarele:

v + intrare neinversoare; semnalul de ieşire este in fază cu semnalul aplicat pe această

intrare (figura 9.3)

v - intrare inversoare; semnalul de ieşire este defazat cu 1800 faţă de semnalul aplicat pe
această intrare (figura 9.4)

v O ieşire;

EC, sursa pozitivă de alimentare;

386
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

EE sursa negativă de alimentare.

+EC +EC
v+ + v+ +
vO vO
v- - v- -

-EE -EE

Figura 9.3 Figura 9.4

În practică se utilizează însă simbolul din figura 9.2. Figura 9.2 este utilă şi pentru definirea
modalităţilor de descriere. Astfel se poate vorbi de:

caracteristici de intrare; reprezintă legături funcţionale între tensiunile şi curenţii de intrare; nu

se folosesc în practică întrucât curenţii de intrare sunt aproape zero (datorită rezistenţei mari
de ieşire).

caracteristici de ieşire; reprezintă legătura funcţională între tensiunea şi curentul de ieşire în

conditii specificate pentru intrări; nu se folosesc în practică, întrucât reprezintă practic
caracteristica unei surse ideale comandate.

caracteristici de transfer; reprezintă legătura funcţională între mărimi de intrare şi cele de

ieşire. Uzual ca mărime de intrare se introduce:

v D=v +-v- (9.1)

numită tensiune diferenţială de intrare, iar pentru ieşire `se utilizează tensiunea de ieşire. În
aceste condiţii caracteristica uzuală de transfer este dată de relaţia (9.2)

v O=v O(v D) (9.2)

9.2 Comportarea la semnal mare a amplificatoarelor operaţionale

După cum se va vedea din prezentarea ce urmează amplificatoarele operaţionale au o comportare

liniară în domeniul de lucru. Din aceasta cauză nu mai este necesară şi o analiză de semnal mic. Se
vor prezenta caracteristicile statice precum şi un model uzual.;

9.2.1 Caracteristici statice

Caracteristica de transfer arată ca în figura 9.5

387
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

vO[V]

V OH

dvO
a= > 10 000
dvD
-0.1 0.1 vD[mV]

VOL

Regiunea de Regiunea liniarã Regiunea de

saturatie negativã saturatie pozitivã

Figura 9.5

Cu ajutorul figurii 9.5 se pot pune în evidenţă trei regiuni de funcţionare pentru AO.

regiunea de saturaţie negativă; reprezintă domeniul definit de:

VOL
vD ≤ (9.3)
a
unde:
VOL valoarea limită inferioară a tensiunii de ieşire (L este iniţiala cuvântului englezesc low-
jos); în general VOL este cu 1-3 V mai mare decât –EE tensiunea de alimentare
negativă a circuitului;
a reprezintă amplificarea în tensiune (uzual aceasta are valori cuprinse între 104 şi 106;
Pentru această regiune relaţia (9.2) se explicitează:

v O=VOL (9.4)

deci tensiunea de ieşire nu depinde de tensiunea de intrare; în această regiune AO nu

funcţionează ca amplificator.

regiunea liniară; reprezintă domeniul definit de :

VOL V
≤ vD ≤ OH (9.5)
a a

unde; VOH este valoarea limită superioară a tensiunii de ieşire; uzual este cu 1-3V mai
mică decât +EC tensiunea de alimentare pozitivă a circuitului;

Pentru această regiune relaţia 9.2 se explicitează:

v O=a v D (9.6)

evident în această regiune AO se foloseşte ca amplificator;

regiunea de saturaţie pozitivă; reprezintă domeniul definit de:

VOH
≤ vD (9.7)
a
Pentru aceasă regiune relaţia (9.2) se explicitează:
388
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

v O=VOH (9.8)

deci tensiunea de ieşire nu depinde de tensiunea de intrare; în această regiune, ca şin regiunea
de saturaţie negativă, AO nu funcţionează ca amplificator.

9.2.2 Modele uzuale pentru A.O.

În pachetele de programe specializate în simularea circuitelor analogice – spre exemplu SPICE- se

utilizează pentru simularea amplificatoarelor operaţionale aşa numitele macromodele. Totuşi în
situaţia în care se doreşte o estimare rapidă se utilizează un model mai simplu şi anume modelul de
ordin zero. Construcţia acestui model pleacă de la observaţia că în realitate amplificatoare
operaţionale se comportă practic ca amplificatoare ideale de tensiune. Formal acest lucru înseamnă:

amplificarea în tensiune tinde la infinit

av→∞ (9.9)

rezistenţa de intrare tinde la infinit

Rin→∞ (9.10)

rezistenţa de ieşire este zero

Ro=0 (9.11)

Relaţiile (9.9÷9.11) permit dezvoltarea modelului matematic asociat modelului electric de ordin zero.
Acesta va fi:

vIN=0 (9.12)

i +=0 (9.13)

i -=0 (9.14)

Relaţia (9.12) este o cosecinţă direct iar relaă a relaţiei (9.9), iar relaţiile (9.13) şi (9.14) sunt o
consecinţă a relaţiei (9.10).

9.3 Circuite fundamentale cu amplificatoare operaţionale.

Prezentarea ce va urma va utiliza modelul de ordin zero pentru modelarea amplificatorului

operaţional. S-a ales această cale în principal pentru a asigura simplitatea şi claritatea expunerii.
Trebuie adăugat că prin acest tip de abordare analiza rămâne suficient de exactă.

389
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.3.1 Conexiunea inversoare

a.) schema este prezentată în figura 9.11

v- (punct de masã virtual)

R2
i2
R1
i1
-

vIN
v+ +
vO

Figura 9.11

b.) rolul elementelor

R1 rezistenţă de limitare; transformă sursa de tensiune vIN în sursă de curent,

R2 asigură reacţia negativă.

c.) analiza de semnal mare va cuprinde calculul caracteristicii de transfer

v O=vO(vIN) (9.15)

Teorema întâi a lui Kirchhoff aplicată la borna intrării inversoare conduce la:

i1+i2=0 (9.16)

Dar:

vIN − v−
i1 = (9.19)
R1

vO − v−
i2 = (9.18)
R2

Întrucât intrarea neinversoare este la masă,

v +=0 (9.19)

rezultă imediat:

v -=0 (9.20)

ceea ce justifică denumirea de punct de masă virtual pentru acest punct. Înlocuind (9.20) în (9.19) şi
(9.18), iar acestea la rândul lor în (9.16), aceasta din urmă se rescrie:

vIN vO
+ =0 (9.21)
R1 R2

De aici rezultă imediat:

390
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

R2
vO = − vIN (9.22)
R1

Relaţia (9.22) pune în evidenţă de asemenea şi câştigul în tensiune:

vO R
av = =− 2 (9.23)
vIN R1

Semnul minus indică faptul că semnalul de la ieşire este defazat cu 1800 faţă de semnalul de la
intrare.

9.3.2 Conexiunea neinversoare

a.) schema este prezentată în figura 9.12

R2
i2
R1
i1
-

vIN vO

Figura 9.12

b.) rolul elementelor

R1, R2 reţea de reacţie.

c.) analiza de semnal mare va cuprinde, ca şi în cazul configuraţiei inversoare calculul caracteristicii
de transfer. Se aplică acelaşi algoritm de calcul:

i 1+i2=0 (9.24)

Dar:

0 − v−
i1 = (9.25)
R1

vO − v−
i2 = (9.26)
R2

Potenţialul intrării neinversoare va fi de această dată:

v +=vIN (9.27)

şi deci:

391
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

v -=vIN (9.28)

Făcând înlocuirile necesare se ajunge la:

vIN vO − vIN
− + =0 (9.29)
R1 R2

De aici rezultă imediat:

 R 
vO = 1 + 2 vIN (9.30)
 R1 

Câştigul în tensiune va fi:

vO R
av = =1+ 2 (9.31)
vIN R1

De această dată semnalul de ieşire este în fază cu semnalul de intrare.

9.3.3 Conexiunea diferenţială

a.) schema este prezentată în figura 9.13

b.) rolul elementelor

R1, R2 reţea de reacţie.

R3, R4 divizor de polarizare a intrării u+.

d.) analiza de semnal mare

Scriind teorema întâi a lui Kirchhoff pentru nodul corespunzător bornei inversoare se obţine:

v1 − v− vO − v−
+ =0 (9.32)
R1 R2

R2

R1
v1 -

v2 +

R3
R4 vO

Figura 9.13

Cu:

392
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

R4
v− = v+ = v2 (9.33)
R 3 + R4

Va rezulta:

 R  R4 R
vO = 1 + 2  v2 − 2 v1 (9.34)
 R1  R3 + R4 R1

Dacă:

R2 R4
= (9.35)
R1 R 3

se obţine:

R2
vo = (v2 − v1 ) (9.36)
R1

deci se obţine un amplificator care amplifică diferenţa tensiunilor de intrare.

9.4 Circuite liniare

În general sub acest nume se întâlnesc:

circuit de sumare;

circuit de integrare;

circuit de diferenţiere.

9.4.1 Circuit de sumare.

a.) schema este prezentată în figura 9.14

i1 R1
v1
i2 R2
v2 R
i
Rn
in
vn -

+
vO

Figura 9.14

b.) rolul elementelor

393
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Rk ∀k ∈ {1.2,K,n} rezistenţe de limitare;

R asigură reacţia negativă.

c.) analiza de semnal mare cuprinde calculul caracteristicii de transfer.

Teorema întâi a lui Kirchhoff aplicată la borna intrării inversoare conduce la:
k =n
i+ ∑ ik =0 (9.37)
k =1

Dar:

vk − v−
ik = ∀k ∈ {1, 2,K, n } (9.38)
Rk

vO − v−
i= (9.39)
R

şi

v +=0 (9.40)

ca atare,

v -=0 (9.41)

Cu observaţiile conţinute de (9.38)÷(9.41), (9.37) se rescrie:

vO k = n vk
+∑ =0 (9.42)
R k −1 Rk

De aici rezultă imediat:

k=n
vk
vO = − R ∑ (9.43)
k =1 Rk

Dacă rezistoarele Rk sunt egale între ele, adică:

Rk = R′ ∀k = {1, 2,K,n} (9.44)

tensiunea de ieşire capătă expresia:

R k =n
vO = − ∑ vk
R′ k =1
(9.45)

Expresia (9.45) justifică pe deplin denumirea de amplificator sumator pentru acest tip de circuit.

394
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.4.2 Circuit de integrare

C
iC
R
iR
vIN -

+
vO

Figura 9.15

a.) schema este prezentată în figura 9.19

b.) rolul elementelor

R, C reţea RC care asigură constanta de timp pentru integrare.

c.) analiza de semnal mare

Aplicând acelaşi algoritm:

i C+iR=0 (9.46)

Dar:

vIN (t )
iR = (9.47)
R

dvC d [vO (t ) − v− ] dv (t )
iC = C =C =C O (9.48)
dt dt dt

Înlocuind (9.48) şi (9.47) în (9.46) se obţine ecuaţia diferenţială de ordinul întâi:

dvO vIN
C + =0 (9.49)
dt R

a cărei condiţie iniţială poate fi de forma:

v O(t0)=V0 (9.50)

Soluţia, în aceste condiţii, va fi:

t
1
RC t∫0
vO (t ) = − vIN (ξ )dξ + V0 (9.51)

Relaţia (9.51) reprezintă soluţia generală. În multe situaţii însă condiţia iniţială este de forma:

vO(0)=0 (9.52)

ceea ce face ca soluţia finală să poată fi scrisă:

395
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

t
1
vO (t ) = − vIN (ξ )dξ
RC ∫0
(9.53)

Produsul RC se notează în general cu τ, şi poartă numele de constantă de timp.

9.4.3 Circuit de derivare.

R
iR
C
iC
vIN -

+
vO

Figura 9.16

a.) schema este prezentată în figura 9.18

b.) rolul elementelor

R, C reţea RC care asigură constanta de timp pentru derivare.

c.) analiza de semnal mare

Şi de această dată se poate scrie,

iC+i R=0 (9.54)

dar de această dată:

vO (t )
iR = (9.55)
R

dvIN
iC = C (9.56)
dt

Făcând înlocuirile necesare se obţine:

dvIN (t )
vO (t ) = − RC (9.57)
dt

Şi de această dată produsul RC se notează tot cu τ păstrându-şi semnificaţia.

396
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.5 Circuite neliniare

Sub acest nume se întâlnesc acele circuite cu AO care folosesc elemente neliniare în bucla de
reacţie. Existenţa acestor elemente în bucla de reacţie face posibilă implementarea unei largi game
de funcţii de transfer. De altfel, se poate demonstra că folosind reţele formate numai din diode şi
rezistoare se poate implementa orice tip de funcţie de transfer, neliniară dar monotonă. În aceste
condiţii devine evident că numărul aplicaţiilor este foarte mare. Prezentul capitol va evidenţia doar
câteva dintre ele, şi anume:

amplificatoarele logaritmice

amplificatoarele antilogaritmice;

9.5.1 Amplificator logaritmic.

a.) schema este prezentată în figura 9.17

D
iD
R
iR
-

+
vIN vO

Figura 9.17

b.) rolul elementelor

D element neliniar din bucla de reacţie.

c.) analiza de semnal mare

Aplicând acelaşi algoritm:

i D=iR (9.58)

Dar:

vIN
iR = (9.59)
R
vA vO
−
iD ≅ I S e eT = I S e eT
(9.60)

unde:

IS curentul rezidual al diodei;

eT tensiune termică.

397
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

kT
eT = (9.61)
q

k constanta lui Boltzman

T temperatura absolută
q sarcina electronului.

Înlocuind expresiile curenţilor se ajunge la:

vO
−
vIN
≅ I S e eT (9.62)
R

cu:

 v   
 = −eT ln  IN  − ln (I S )
v
vO ≅ −eT ln  IN (9.63)
 R IS    R  

Expresia tensiunii de ieşire conţine termenul suplimentar e T ln (IS ) care reprezintă în fond o tensiune
de decalaj, care în montajele practice se compensează.

9.5.2 Amplificator antilogaritmic

a.) schema este prezentată în figura 9.18

R
iR

D
iD
-

vIN +
vO

Figura 9.18

b.) rolul elementelor

D element neliniar
R reacţie negativă

c.) analiza de semnal mare

Evident analiza este identică.

iD=i R (9.64)

Însă:

vO
iR = − (9.65)
R
398
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

vA v IN
eT eT
iD ≅ I S e = ISe (9.66)

şi deci:

v IN
eT
vO ≅ − RI S e (9.67)

Comparând (9.67) cu (9.63) se constată că circuitul prezentat în figura 9.18 realizează funcţia inversă
celui prezentat în figura 9.17.

De reţinut!

Amplificator neinversor

v- (punct de masã virtual)

R2
i2
R1
i1
-

vIN v+ +
vO

R2
Amplificare în tensiune Av = −
R1

Amplificator inversor
R2
i2
R1
i1
-

vIN vO

R2
Amplificare în tensiune Av = 1 +
R1

399
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Amplificator diferențial
R2

R1
v1 -

v2 +

R3
R4 vO

R2
vo = (v2 − v1 )
R1
Amplificator sumator

i1 R1
v1
i2 R2
v2 R
i
Rn
in
vn -

+
vO

k=n
vk
vO = − R ∑
k =1 Rk

Amplificator integrator
C
iC
R
iR
vIN -

+
vO

t
1
RC t∫0
vO (t ) = − vIN (ξ )dξ + V0

Amplificator derivator
R
iR
C
iC
vIN -

+
vO

dvIN (t )
vO (t ) = − RC
dt

400
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Amplificator logaritmic
D
iD
R
iR
-

+
vIN vO

 v   
 = −eT ln  IN  − ln ( I S )
v
vO ≅ −eT ln  IN
 R IS    R  

Amplificator antilogaritmic
R
iR

D
iD
-

vIN +
vO

v IN
eT
vO ≅ − RI S e

Test de autoevaluare 9.1

1 Un amplificator operaţional se comportă - în principiu - ca:

2p
a) un amplificator ideal de curent;
b) un amplificator ideal transrezistenţă;
c) un amplificator ideal transconductanţă;
d) un amplificator ideal de tensiune.

2. Simbolul unui amplificator operaţional este prezentată în figura 8.1.

Cu v+ este notată intrarea neinversoare, ceea ce înseamnă:
2p
v+ +
vO
v- -

Figura 8.1

a) că semnalul de ieşire este în fază cu semnalul aplicat pe

această intrare;
b) că semnalul de ieşire este defazat cu 1800 faţă de semnalul

401
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

aplicat pe această intrare;

c) că pe această intrare trebuie aplicate numai semnale
pozitive;
d) că pe această intrare trebuie aplicate numai semnale
negative.

3. Simbolul unui amplificator operaţional este prezentată în figura 8.1.

Cu v- este notată intrarea inversoare, ceea ce înseamnă:
2p
a) că semnalul de ieşire este în fază cu semnalul aplicat pe
această intrare;
b) că semnalul de ieşire este defazat cu 1800 faţă de semnalul
aplicat pe această intrare;
c) că pe această intrare trebuie aplicate numai semnale
pozitive;
d) că pe această intrare trebuie aplicate numai semnale
negative.

4. Figura 8.2 este utilă şi pentru definirea modalităţilor de descriere

ale unui amplificator operaţional. Astfel se poate vorbi de:
2p
caracteristici de intrare, caracteristica de ieşire şi caracteristici de
transfer; Cea mai utilizată caracteristică de transfer este:
I+
v+ +
Io
I- vO
v- -

Figura 8.2

a) vO=vO(v-);
b) vO=vO(v+)
c) vO=vO(v++v-)
d) vO=vO(vD) unde vD=v+-v-

5. Figura 8.3 prezintă caracteristica de transfer a unui amplificator

operaţional. Cu I. a fost notată:
1p
vO[V]

VOH

III.
-0.1 0.1 vD[mV]
I.
VOL II.

Figura 8.3

a) regiunea de saturaţie negativă;

b) regiunea de saturaţie pozitivă;
c) regiunea liniară
d) reginea activă normală.

402
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

6. Figura 8.3 prezintă caracteristica de transfer a unui amplificator

operaţional. Cu II. a fost notată:
1p
a) regiunea de saturaţie negativă;
b) regiunea de saturaţie pozitivă;
c) regiunea liniară;
d) reginea activă normal ă.

7. Figura 8.3 prezintă caracteristica de transfer a unui amplificator

operaţional. Cu III. a fost notată:
1p
a) regiunea de saturaţie negativă;
b) regiunea de saturaţie pozitivă;
c) regiunea liniară
d) reginea activă normal ă.

8. Construcţia modelului de ordin zero a unui amplificator operational

pleacă de la observaţia că în realitate amplificatoare operaţionale
3p
se comportă practic ca amplificatoare ideale de tensiune. Formal
acest lucru înseamnă:
a) av→∞, Rin→0 şi Ro=∞;
b) av→∞, Rin→∞ şi Ro=∞;
c) av→∞, Rin→0 şi Ro=0;
d) av→∞, Rin→∞ şi Ro=0.

9 Modelul de ordin zero al unui amplificator operational consideră:

3p
a) vIN=0, i+=0 şi i -=0;
b) vO=0, i+=const. şi i -=0;
c) vIN=0, i+=const. şi i -=const.
d) vIN=0, i+=0 şi i -=const.

10. Conexiunea inversoare a unui amplificator operaţional este

prezentată în figura notată:
3p
a) b)
v- (punct de masã virtual) R2
i2
R2
i2 R1
i1
-
R1
i1 -
+

vIN v+
+
vO vIN vO

c.) d.)

403
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

R2 C
iC
R1
R
v1 - iR
vIN -
v2 +

R3 +
vO
R4 vO

11. Conexiunea neinversoare a unui amplificator operaţional este

prezentată în figura notată:
3p
a) b)
v- (punct de masã virtual) R2
i2
R2
i2 R1
i1
-
R1
i1 -
+

vIN v+
+
vO vIN vO

c.) d.)
R2 C
iC
R1
R
v1 - iR
vIN -
v2 +

R3 +
vO
R4 vO

12. Conexiunea diferenţială a unui amplificator operaţional este

prezentată în figura notată:
3p
a) b)
v- (punct de masã virtual) R2
i2
R2
i2 R1
i1
-
R1
i1
- +

vIN vIN vO
v+ + vO

c.) d.)
R2 C
iC
R1
R
v1 - iR
vIN -
v2 +

R3 +
vO
R4 vO

404
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

13. Schema unui circuit de sumare realizat cu amplificator operaţional

este prezentată în figura notată:
3p

a) b)
v- (punct de masã virtual) R2 i2
R2
i2 R1
i1
-
R1
i1 -
+

vIN v+
+
vO vIN vO

c.) d.)
R2 R1
i1
v1
R1 i2 R2
v1 - v2 R
i
v2 + Rn
in
R3 vn -
R4 vO
+
vO

14. Schema unui circuit de integrare realizat cu amplificator operaţional

este prezentată în figura notată:
3p
a) b)
C R
iC iR

R C
iR iC
-
vIN -
vIN
+
+
vO vO

c.) d.)
D R
iD iR

R D
iR iD
- -

+ vIN + vO
vIN vO

15. Schema unui circuit de derivare realizat cu amplificator operaţional

este prezentată în figura notată:
3p

405
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

a) b)
C R
iC iR

R C
iR iC
vIN -
vIN -

+
+ vO
vO

c.) d.)
D iR R
iD
R iD D
iR
- -

+ vIN + vO
vIN vO

16. Schema unui amplificator logaritmic realizat cu amplificator

operaţional este prezentată în figura notată:
3p
a) b)
C R
iC iR

R C
iR iC
-
vIN -
vIN
+
+
vO vO

c.) d.)
D R
iD iR

R D
iR iD
- -

+ vIN + vO
vIN vO

17. Schema unui amplificator antilogaritmic realizat cu amplificator

operaţional este prezentată în figura notată:
3p

a) b)
R
iR

C
iC
vIN -

+
vO

406
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

C
iC

R
iR
vIN -

+
vO

c.) d.)
D iR R
iD
R iD D
iR
- -

+ vIN + vO
vIN vO

18. Conexiunea inversoare a unui amplificator operaţional este

prezentată în figura 8.4. Tensiunea de ieşire vO are expresia:
4p
v- (punct de masã virtual)
R2
i2
R1
i1
-

vIN
v+ +
vO

Figura 8.4

a) vO = − R2 vIN
R1
R
b) vO = 2 v IN
R1
c) vO = − R1 v IN
R2
d) vO = R1 v IN
R2

19. Conexiunea neinversoare a unui amplificator operaţional este

prezentată în figura 8.5. Tensiunea de ieşire vO are expresia:
4p
R2
i2
R1
i1
-

vIN vO

Figura 8.5

407
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

 R 
a) vO = 1 + 1 vIN
 R2 
 R 
b) vO = 1 − 1 vIN
 R2 
 R 
c) vO = 1 − 2 vIN
 R1 
 R 
d) vO = 1 + 2 vIN
 R1 

20. Conexiunea diferenţială a unui amplificator operaţional este

prezentată în figura 8.6. Tensiunea de ieşire vO are expresia:
4p

R2

R1
v1 -

v2 +

R3
R4 vO

Figura 8.6

R1
a) vo = (v1 − v2 )
R2
R
b) vo = 1 (v2 − v1 )
R2
R
c) vo = 2 (v2 − v1 )
R1
R
d) vo = 2 (v1 − v2 )
R1

21. Schema unui etaj de sumare realizat cu ajutorul unui amplificator

operaţional este prezentată în figura 8.7. Tensiunea de ieşire vO
4p
are expresia:
i1 R1
v1
i2 R2
v2 R
i

Rn
in
vn -

+
vO

408
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Figura 8.7

k =n
vk
a) vO = R ∑R
k =1 k
k=n
v
b) vO = − R ∑ k
k =1 Rk
k =n
1 1 Rk
c)
vO
=−
R
∑v
k =1 k
k =n
1 1 Rk
d) =
vO R
∑v
k =1 k

22. Schema unui etaj de integrare realizat cu ajutorul unui amplificator

operaţional este prezentată în figura 8.8. Tensiunea de ieşire vO
4p
are expresia:
C
iC
R
iR
vIN -

+
vO

Figura 8.8

t
a) vO (t ) = − RC vIN (ξ )dξ ∫
0
t

∫
b) vO (t ) = RC vIN (ξ )dξ
0
t
1
RC ∫0
c) vO (t ) = − vIN (ξ )dξ

t
1
RC ∫0
d) vO (t ) = vIN (ξ )dξ

Se va considera vO(0)=0

23. Schema unui etaj de derivare realizat cu ajutorul unui amplificator

operaţional este prezentată în figura 8.9. Tensiunea de ieşire vO
4p
are expresia:
R
iR
C
iC
vIN -

+
vO

Figura 8.9

409
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

dvIN (t )
a) vO (t ) = RC
dt
dvIN (t )
b) vO (t ) = − RC
dt
1 dvIN (t )
c) vO (t ) =
RC dt
1 dvIN (t )
d) vO (t ) = −
RC dt
Se va considera vO(0)=0

24 Schema unui amplificator logaritmic realizat cu ajutorul unui

amplificator operaţional este prezentată în figura 8.10. Tensiunea
4p
de ieşire vO are expresia:
D
iD
R
iR
-

+
vIN vO

Figura 8.10

 
a) vO ≅ −eT ln  vIN 
 RI 
 S
 v 
b) vO ≅ eT ln  IN 
RI 
 S
 v 
c) vO ≅ −eT lg  IN 
RI 
 S
 v IN 
d) vO ≅ eT lg 
 R I 
 S

25. Schema unui amplificator antilogaritmic realizat cu ajutorul unui

amplificator operaţional este prezentată în figura 8.11. Tensiunea
4p
de ieşire vO are expresia:
R
iR

D
iD
-

vIN +
vO

Figura 8.11

v IN

a) vO ≅ + RI S e eT

410
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

v IN

b) vO ≅ − RI S e eT

v IN

c) vO ≅ − RI S × 10 eT
v IN

d) vO ≅ − RI S ×10 eT

Răspunsuri

1. Răspuns corect d.)

2. Răspuns corect a)
3. Răspuns corect b)
4. Răspuns corect d)
5. Răspuns corect a)
6. Răspuns corect c)
7. Răspuns corect b.)
8. Răspuns corect d)
9. Răspuns corect a)
10. Răspuns corect a.)
11. Răspuns corect b.)
12. Răspuns corect c.)
13. Răspuns corect d.)
14. Răspuns corect a.)
15. Răspuns corect b.)
16. Răspuns corect c.)
17. Răspuns corect d.)
18. Răspuns corect a)
19. Răspuns corect d)
20. Răspuns corect c)
21. Răspuns corect b.)
22. Răspuns corect c.)
23. Răspuns corect b.)
24. Răspuns corect a.)
25. Răspuns corect b.)

411
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 9

1 3 Construcţia modelului de ordin zero a unui amplificator operational

p pleacă de la observaţia că în realitate amplificatoare operaţionale se
comportă practic ca amplificatoare ideale de tensiune. Formal acest
lucru înseamnă:
a.) av→∞, Rin →0 şi Ro =∞; c.) av→∞, Rin→0 şi Ro=0
b.) av→∞, Rin →∞ şi Ro =∞ d.)av→∞, Rin→∞ şi Ro=0

2 4 Conexiunea inversoare a unui amplificator operaţional este prezentată

. p în figura notată:
a) b)
v- (punct de masã virtual) R2
i2
R2
i2 R1
i1
-
R1
i1 -
+

vIN v+
+
vO vIN vO

c.) d.)
R2 C
iC
R1
v1 - iR R
vIN -
v2 +

R3 +
vO
R4 vO

3 3 Schema unui circuit de integrare realizat cu amplificator operaţional

. p este prezentată în figura notată:
a) b)
C R
iC iR

R C
iR iC
vIN -
vIN -

+
+ vO
vO

412
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

c.) d.)
D iR R
iD
R iD D
iR
- -

+ vIN + vO
vIN vO

4 5 Schema unui amplificator logaritmic realizat cu ajutorul unui

. p amplificator operaţional este prezentată în figura 8.10. Tensiunea de
ieşire vO are expresia:
D
iD
R
iR
-

+
vIN vO

Figura 8.10
a.) c.) d.)
b.)
v  v  v 
v O ≅ −e T ln  IN  v  v O ≅ −e T lg  IN  v O ≅ e T lg  IN 
 R IS  v O ≅ e T ln  IN   R IS   R IS 
 R IS 

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
1. Răspuns corect d)
2. Răspuns corect a)
3. Răspuns corect a)
4. Răspuns corect a)

413
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Recapitulare

Capitolul 9
Amplificatoare operaŃionale
Comentariu:

Amplificatoarele operaţionale reprezintă familia cu cea mai mare

extindere dintre circuitele integrate analogice. Ele reprezintă în fapt
amplificatoare electronice integrate, care se disting prin faptul că au
performanţe de excepţie. În principiu se comportă ca amplificatoare
ideale de tensiune având amplificarea în tensiune foarte mare,
rezistenţa de intrare de asemenea foarte mare şi rezistenţa de ieşire
foarte mică. Aceste calităţi le recomandă pentru lucrul în buclă
închisă, astfel apărând posibilitatea proiectării unor amplificatoare a
căror amplificare să fie determinată în mod exclusiv de reţeaua de
reacţie, reţea care în majoritatea cazurilor este constituită dintr-un
atenuator calibrat.

Lucian Balut 1

Capitolul 9
Amplificatoare operaŃionale

9.1. Preliminarii
9.2. Comportarea in semnal mare
9.3. Circuite fundamentale
9.4. Circuite liniare
9.5. Circuite neliniare

Lucian Balut 2

414
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.1. Preliminarii
Structura - schema simplificata

Lucian Balut 3

9.1. Preliminarii
Structura – schema 741

Lucian Balut 4

415
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.1. Preliminarii
Structura; Simbol; Notatii folosite
+EC
v+ + v+ +
vO vO
v- - v- -

-EE

v+ intrare neinversoare
v- intrare inversoare
vO ieşire;
EC, sursa pozitivă de alimentare;
EE sursa negativă de alimentare.

Lucian Balut 5

9.1. Preliminarii
Modalităţilor de descriere

1. caracteristici de intrare; reprezintă legături funcţionale între

tensiunile şi curenţii de intrare; nu se folosesc în practică întrucât
curenţii de intrare sunt aproape zero (datorită rezistenţei mari de
ieşire).
2. caracteristici de ieşire; reprezintă legătura funcţională între
tensiunea şi curentul de ieşire în conditii specificate pentru
intrări; nu se folosesc în practică, întrucât reprezintă practic
caracteristica unei surse ideale comandate.
3. caracteristici de transfer; reprezintă legătura funcţională între
mărimi de intrare şi cele de ieşire. Uzual ca mărime de intrare se
introduce v D=v +-v - numită tensiune diferenţială de intrare, iar
pentru ieşire `se utilizează tensiunea de ieşire. În aceste condiţii
caracteristica uzuală de transfer este dată de relaţia v O=v O(vD)

Lucian Balut 6

416
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.2 Comportarea in semnal mare a

amplificatoarelor operaŃionale

9.2.1 Caracteristica de transfer

9.2.2 Model de ordin zero pentru A.O.

Lucian Balut 7

9.2 Comportarea in semnal mare a

amplificatoarelor operaŃionale
9.2.1 Caracteristica de transfer vO=vO(vD)
v D=v+-v-
vO[V]

VOH
dvO
a= > 10 000
dv D
-0.1 0.1 vD[mV]

VOL

Regiunea de Regiunea liniarã Regiunea de

saturatie negativã saturatie pozitivã

Lucian Balut 8

417
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.2 Comportarea in semnal mare a

amplificatoarelor operaŃionale
9.2.2 Model de ordin zero pentru A.O.
Comentariu
Construcţia acestui model pleacă de la observaţia că în realitate
amplificatoare operaţionale se comportă practic ca amplificatoare
ideale de tensiune.
- amplificarea în tensiune tinde la infinit av→∞
- rezistenţa de intrare tinde la infinit Rin→∞
- rezistenţa de ieşire este zero Ro=0

Relaţiile de mai sus permit dezvoltarea modelului

matematic asociat modelului electric de ordin zero. Acesta
va fi:
v IN=0
i+=0
i-=0

Lucian Balut 9

9.3 Circuite fundamentale cu amplificatoare

operaŃionale

9.3.1 Conexiunea inversoare

9.3.2 Conexiunea neinversoare
9.3.3 Conexiunea diferenŃială

Lucian Balut 10

418
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.3 Circuite fundamentale cu amplificatoare

operaŃionale
9.3.1 Conexiunea inversoare v- (punct de masã virtual)
R2
a.) schema i2
b.) rolul elementelor R1
i1
R1 rezistenţă de limitare -

R2 asigură reacţia negativă. vIN v+ +

vO
c.) analiza de semnal mare
i1+i 2=0
vIN − v− v −v
i1 = i2 = O −
R1 R2
v -=v +=0

vIN vO R2 vO R
+ =0 vO = − vIN av = =− 2
R1 R2 R1 v IN R1

Lucian Balut 11

9.3 Circuite fundamentale cu amplificatoare

operaŃionale
R2
9.3.2 Conexiunea neinversoare i2
a.) schema R1
i1
b.) rolul elementelor -

R1, R2 reţea de reacţie.

+
c.) analiza de semnal mare
vIN vO
i1+i 2=0
0 − v− vO − v−
i1 = i2 =
R1 R2

v -=v +=vIN

 R  vO R
vIN vO − v IN vO = 1 + 2 vIN av = = 1+ 2
− + =0 R1  vIN R1
R1 R2 

Lucian Balut 12

419
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.3 Circuite fundamentale cu amplificatoare

operaŃionale
R2
9.3.3 Conexiunea diferentiala
R1
a.) schema v1 -
b.) rolul elementelor
v2
R1, R2 reţea de reacţie; +

R3, R4 divizor de polarizare R3

R4 vO
a intrării v +.
c.) analiza de semnal mare
v1 − v− vO − v−
TK2 + =0
R1 R2  R  R4 R
R4 vO = 1 + 2  v2 − 2 v1
v− = v+ = v2  R1  R3 + R4 R1
R 3 + R4
R2 R4 R2
Daca = vo = (v2 − v1 )
R1 R 3 R1
Lucian Balut 13

9.4 Circuite liniare cu amplificatoare operaŃionale

9.4.1 Circuit de sumare

9.4.2 Circuit de integrare

9.4.3 Circuit de diferenŃiere

Lucian Balut 14

420
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.4 Circuite liniare cu amplificatoare operaŃionale

9.4.1 Circuit de sumare i1 R1
v1
a.) schema R2
i2
b.) rolul elementelor v2 R
Rk rezistenţe de limitare; i
R asigură reacţia negativă in
Rn
c.) analiza de semnal mare vn -

+
vO
k =n
i + ∑ ik = 0
vO k=n vk k =n
vk
k =1 +∑ =0 v O = −R ∑
vk − v − R k −1 R k k =1 R k
ik =
Rk
Daca R k = R′ ∀k = {1, 2, K , n}
vO − v −
i= k =n
R R
vO = − ∑ vk
R ′ k =1
v -=v +=0
Lucian Balut 15

9.4 Circuite liniare cu amplificatoare operaŃionale

9.4.2 Circuit de integrare C
iC
a.) schema
b.) rolul elementelor R
iR
R rezistenţe de limitare; vIN -

C asigură reacţia negativă +

vO
c.) analiza de semnal mare
dv O v IN
iC+iR=0 C + =0
dt R
v IN (t )
iR = vO(t0)=V0
R
dvC d[vO (t ) − v − ] dv (t )
iC = C =C =C O 1
t

RC t∫0
dt dt dt v O (t ) = − v IN (ξ )dξ + V0

t
1
v O (t ) = −
RC t∫0
dacă vO(t0)=V0 v IN (ξ )dξ

Lucian Balut 16

421
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.4 Circuite liniare cu amplificatoare operaŃionale

R
iR
9.4.3 Circuit de diferenŃiere
C
a.) schema iC
vIN -
b.) rolul elementelor
C capacitor de limitare; +
vO
R asigură reacţia negativă
c.) analiza de semnal mare

iC+iR=0
v (t ) dv IN (t )
iR = O v O ( t ) = −RC
R dt
dv IN
iC = C
dt

Lucian Balut 17

9.5 Circuite neliniare

9.5.1 Circuit de logaritmare iD
D
a.) schema R
b.) rolul elementelor iR
-
R rezistor de limitare;
D asigură reacţia negativă vIN +
vO
c.) analiza de semnal mare

v IN
iD=iR iR =
R v 
vA
−
vO v O ≅ −e T ln  IN 
i D ≅ IS e eT
= IS e eT
 R IS 
vO  v  
înlocuind v IN − v O ≅ −e T ln  IN  − ln (I S )
≅ IS e e T   R  
R

Lucian Balut 18

422
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

9.5 Circuite neliniare

9.5.2 Circuit de antilogaritmare iR
R
a.) schema D
b.) rolul elementelor iD
-

D element neliniar;
R asigură reacţia negativă vIN +
vO
c.) analiza de semnal mare

vO
iD=iR iR = −
R
vA v IN
eT eT
i D ≅ I Se = I Se
v IN
eT
înlocuind v O ≅ −RI S e

Lucian Balut 19

Concluzii

Amplificator neinversor

v- (punct de masã virtual)

R2
i2
R1
i1
-

vIN v+ +
vO

R2
Amplificare în tensiune Av = −
R1

423
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Amplificator inversor
R2
i2
R1
i1
-

vIN vO

R2
Amplificare în tensiune Av = 1 +
R1
Amplificator diferențial
R2

R1
v1 -

v2 +

R3
R4 vO

R2
vo = (v2 − v1 )
R1
Amplificator sumator

i1 R1
v1
i2 R2
v2 R
i
Rn
in
vn -

+
vO

k=n
vk
vO = − R ∑
k =1 Rk

Amplificator integrator
C
iC
R
iR
vIN -

+
vO

t
1
RC t∫0
vO (t ) = − vIN (ξ )dξ + V0

424
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Amplificator derivator
R
iR
C
iC
vIN -

+
vO

dvIN (t )
vO (t ) = − RC
dt

Amplificator logaritmic
D
iD
R
iR
-

+
vIN vO

 v   
 = −eT ln  IN 
v
vO ≅ −eT ln  IN  − ln ( I S )
 R IS    R  

Amplificator antilogaritmic
R
iR

D
iD
-

vIN +
vO

v IN
eT
vO ≅ − RI S e

Bibliografie
Băluţ L. Componente si dispozitive electronice (Electronic Components and
Devices) Ed. Leda Constanta 1997 ISBN 973–97712–1-1
Băluţ L. Circuite electronice Ed.Metafora; Constanta 1999; ISBN 973-93-40-
25-3
Băluţ L. Device Modeling for Circuit Analysis; Ed. Muntenia & Leda ISBN
973-8304-50-4 973-8082- 84-6 Constanta 2002;
425
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

Băluţ L et. al Teste de evaluare Ed. Nautica ISBN 973-86813–3–2 Constanta 2004
*** Designing with field-effect transistors New York : McGraw-Hill,
c1990.
Antonakos, L. Simulations for operational amplifiers1998 Upper Saddle River, N.J. :
Prentice Hall, 1998.
Barna, Arpad. Operational amplifiers1989 New York : Wiley, c1989
Bell, David A. Operational amplifiers 1990 Englewood Cliffs, N.J. : Prentice Hall,
c1990
Berlin, H. M. Op-amp circuits and principles1991 Carmel, Ind. USA : Sams, c1991
Bogart, F. Linear electronics1994 New York : Merrill ; Toronto : Maxwell
Macmillan Canada ; New York : Maxwell Macmillan International,
c1994
Boyce, J C. Operational amplifiers and linear integrated circuits1988 Boston :
PWS-Kent Pub. Co., c1988
Carr, Joseph J Integrated electronics, 1990 San Diego : Harcourt Brace Jovanovich,
c1990
Clayton, G. B. Operational amplifiers1992 Oxford ; Boston : Newnes, 1992
Cook, Nigel P Devices and Op-amps1989 Englewood Cliffs, N.J. : Prentice Hall,
c1989
Coughlin, F. Operational amplifiers & linear integrated circuits 1998 Upper Saddle
River, N.J. : Prentice Hall, c1998
Coughlin, R. Operational amplifiers and linear integrated circuits1991 Englewood
Cliffs, N.J. : Prentice Hall, c1991
Coughlin, R. Introductory operational amplifiers and linear ICs1990 Englewood
Cliffs, N.J. : Prentice Hall, c1990
Dailey, Denton Operational amplifiers and linear integrated circuits 1989 New York :
McGraw-Hill, c1989 (1995 printing
Dostal, Jiri, Operational amplifiers1993 Boston : Butterworth-Heinemann, c1993.
Eschauzier, H Frequency compensation techniques for low-power operatinal1995
Boston : Kluwer Academic Publishers, c1995
Fiore, J. M. Operational amplifiers and linear integrated circuits1992 St. Paul :
West Pub. Co., c1992
Fleeman, St. Electronic devices1990 Englewood Cliffs, N.J. : Prentice Hall, c1990
Floyd, Th. Basic operational amplifiers and linear integrated circuits1999 Upper
Saddler River, NJ : Prentice Hall, 1999.
Fonderie, M. Design of low-voltage bipolar operational amplifiers 1993 Boston :
Kluwer Academic Publishers, c1993
Franco, Sergio Design with operational amplifiers and analog integrate circuits1988
New York : McGraw-Hill, c1988
Frederiksen M,Intuitive operational amplifiers1988 New York, NY : McGraw-Hill,
c1988
Gayakwad, R. Op-amps and linear integrated circuits1993 Englewood Cliffs, N.J. :
Regents/Prentice Hall, c1993
Graeme, G. Optimizing op amp performance1997 New York : McGraw-Hill,
c1997
Gregorian, R Introduction to CMOS OP-AMPs and comparators1999 New York :
Wiley, c1999.
Hart, John Op amps made easy1989 Englewood Cliffs, N.J. : Prentice Hall,

426
Electronica – curs și aplicații
 Amplificatoare operaționale

c1989
Hogervorst, R. Design of low-voltage, low-power operational amplifier1996 Boston :
Kluwer Academic Publishers, c1996
Honeycutt, R Op amps and linear integrated circuits1988 Albany, N.Y. : Delmar
Publishers, c1988.
Hughes, F. Op-amp handbook 1993 Englewood Cliffs, N.J. : PTR Prentice Hall,
c1993
Irvine, G., Operational amplifier characteristics and applications1994 Englewood
Cliffs, N.J. : Prentice-Hall, c1994
Jacob, J. . Applications and design with analog integrated circuits1993
Englewood Cliffs, N.J. Regents/Prentice Hall, c1993
Kennedy, E. J. Operational amplifier circuits1988 New York : Holt, Rinehart, and
Winston, c1988.
Melen, Roger. Understanding IC operational amplifiers1986 Indianapolis, IN, USA :
H.W. Sams, 1986, c1987
Nelson, J. C. Operation amplifier circuits1995 Boston : Butterworth-Heinemann,
c1995
Northrop, R Analog electronic circuits1990 Reading, Mass. : Addison-Wesley,
c1990
Patrick, D Understanding circuits and op-amps1989 Englewood Cliffs, N.J. :
Prentice Hall, c1989.
Paynter, R. Introductory electronic devices and circuits1991 Englewood Cliffs,
N.J. : Prentice Hall, c1991
Paynter, R.T. Paynter's Introductory electronic devices and circuits1994 Englewood
Cliffs, N.J. : Prentice Hall, c1994
Peyton, A. J. Analog electronics with Op Amps1993 Cambridge [England] ; New
York, NY, U.S.A. : Cambridge University Press, 1993
Sakurai, S. Low-voltage CMOS operational amplifiers1995 Boston : Kluwer
Academic, c1995
Stanley, D. Operational amplifiers with linear integrated circuits1994 New York :
Merrill ; Toronto : Maxwell Macmillan Canada ; New York : Maxwell
Macmillan International, c1994
Stanley, W. Operational amplifiers with linear integrated circuits1989 Columbus :
Merrill Pub. Co, c1989
Terrell, D. L. Op-Amps1992 Englewood Cliffs, N.J. : Prentice Hall, 1992
Terrell, L. Op Amps1996 Boston : Butterworth-Heinemann, c1996
Traister, R. Operational amplifier circuit manual1989 San Diego : Academic
Press, c1989

427
Electronica – curs și aplicații