STANDARD ROMAN APROBARE CORESPONDENTA 1CS.91.140.60 6-2 Februarie 2007, Canalizari exterioare Prescriptii de proiectare Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice Sewages outside the bi Desing specifications Part 2: Calculation of storm water flows ings Systemes de canalisations exterieures Prescriptions générales en vue de l'etablissement des projets Partie 2: Determination des debits d'eaux de pluie Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 februarie 2007 Inlocuiestw STAS 1846-90 impreund cu SR 1846-1:2006 La data aprobérii prezentului standard, nu exist& nici un standard international sau european care si se refero la acelagi subiect On the date of this standard approval, there is no other International or European Standard is dealing with the same subject Ala date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROWANIA (AROS ‘St. Mendoleoy nr. 21-25, cod 010862, Bucurest! Ditector General: Tel: 40 21 318.32 98, Fax: «40 21 316 08 70 Directia Standardzare Tot. +4021 310 17 20, 40.21 3104308, +4021 212.47 44, Fe +4021 21558 70 Dros Publca- Ser. vinzavWAbonarent-Tel +4021 316 77 25, Fax +40 21 317 25 14;+40 213124 8 Sevvciul Redactie-Marketing, Dreplri de Autor +40 21 316.98.74 @ASRO — Roproducerea sau utitzarea integral sau paral a prezentuui standard in orice publica gi prin ‘orice procadeu (electronic, mecanic, folocoplere, microflmare ec.) este inerzisa daca nu exsia ‘acordul scr al ASRO. Rofl: SR 1846-2:2007 Exitia 6Proambul Prezentul standard roman reprezint’ revizuirea STAS 1846 — 90, pe care! Inlocuieste partial. ‘Standardul roman STAS 1846 fost elaborat inijal in anul 1950 gi a fost revizuit in anii 1965, 1975, 1983 gi 1990. La revizuirea standardului membril CT 186 au convenit c@, avand in vedere obiigatile asumate de Romania privind conformarea cu prevederile Directivelor UE cat si modificarie dramatice de ordin climatic survenite in ultimil ani, este necesara elaborarea standardulul In dou parti, gi anume: ‘SR 1846-1:2006, care stabileste prescrptile de proiectare pentru rejelele de canalizare care asigurd colectarea si evacuarea apelor uzate din localitaile urbane gi rurale si prezenta parte a standardulu SR 1846-2: 2007, care stabileste prescrptile de proiectare pentru refelele de canalizare de tip, ‘separativ pentru colectarea gi evacuarea apelor meteorice din localitatie urbane gi rurale. Prezenta revizuire a standardului a fost necesara pentru ~ punerea de acord cu SR 1343-1:2006 referitor la determinarea debitelor de apa de canalizare corelat ‘cu noile consumuri specifice de apa; - actualizarea conceptulul de realizare a refelelor de canalizare din localittile urbane gi rurale Tn ceea ce priveste evacuarea apelor metearice prin releaua de canalizare de tip Separatv ; - promovarea sistermului de canalizare de tip separativ.SR 1846-22007 Cuprins Pagina Preambul 1 Object si domeniu de apicre... 2 2 1.1 Porspoctiva de dezvoltere... 2 Reterinie normative. - 3 3 4 ve 3 44 ita 3 42 Condit de periormanta. a a 43 Delerminarea debitul do ape meteorcs... 4 43.1. Celculul debitelor pentru bazine de canalizare mic (S <10 km)... 4 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu supratefe cuprinse irre (10..S0)kmmé. 7 4.3.3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafete mari (S > 50 re 3 8 4.3.4 Caloulul debitelor in sectiunile retelei de canalizare 9 439° Catal dota do ape cn suse de spat 9 44 Bazine de retentie, 9 5. Caltatoa apoi meteoric evacuate - 10 54 General 10 52 Evacvarea 10 53 Evacuarea apolor motoarice in med receptor. 10 5.3.1 Refele de canalizare in sistom separa 10 532 _Rejele de canalizare in sister untar. : 10 533. Rell ce canakzar Ih stom paral separa 70 54 Pomparea apelor meteorce.. 10 Anexa A (informativa) Metode de calcul a debitelor de ape meteorice............. 12 At General. : Se oa 2 1.4 _Ultlizarea curbelor IDF posi determineresinienstai medi pe bazine urbane ca 2 ‘suprafefe mici (S < 10 km’).. ‘A1.2__Ullizaea analizei spajio-emporale a plolor maxime anuale panira daterminarea 2 Satu medi de precip pent bane ubene cu suprlele mat (S> 10)... 1.3. Hietograme ale pla de caleu. 18 ‘Anexa B (Informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retenfe.... B11 Deteminara wotrrlr bezel ert pann bec de cnsicare bane cu 18 suprafele mic ($ < 10 km)... . : Bazine de relenlie pentru apele polvaie 19 Bazine de relenjie pentru reducerea vérfului de debit cind dursta pio esie ogalé cu 19 ‘timpul de concentrare (1, =f.) . B.1.3 Bazine de retenjie cu efect combinat. " 2 8.1.4 Bazine de retentie cand durata ploii este mai mare ca timpul de concentrare (>t ). a B.2__Determinarea volumului bazinului de retentie Pentuerne decanter urbane cu 22 suprafeje mari ((S >10 km) " . pp Biblografe,SR 1846-2:2007 1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste melodele de determinare a debitului de apa meteoric de pe teritoriul nei localitji si care este evacuata prin reteaua de canalizare. Apa meteoric poate fi evacuatd prin releaua de canalizare in sistem separatv, unitar sau partial separatv. Prevederile prezentulul standard se aplica: ‘+ la determinarea debitelor de dimensionare pentru reabiliarea si extinderea relelelor de canalizare existente, care transporta apa meteorica; ‘+ la dotorminarea debitelor de ape meteorice pentru dimensionarea rejslelor noi de canalizare (dimensionarea colectoarelor, deversoarelor de ape meteorice, gurlor de varsare, statiior de pompare etc); 1.1 Perspectiva de dezvoltare La determinarea debitelor pentru retele noi de ape metecrice evacuate prin rejeaua de canalizare ‘rebuie 84 se tind seamia de Planurlle de Urbanism General (PUG) 9i Pianurla de Urbanism Zonal (PUZ). In cazuti spociale (ocala! mari, centre isorice $i culturale, patferme importante), dezvoltarea ‘tebule considerata intr-o perspectiva mal larga adoptand o frecventa mal rara a pallor de calcu. Delerminarea debitelortrebuie $8 se facd cu luarea Tn considerare a soluilor pent rejinerea apei meleorice [a locul de producere, cum sunt: inftrarea apei in sol prin lucrari permeabile de infitrare (ale, trotuare, parcér, cur ale caseloretc.), amenajarea de spafi adecvate pentr retentia temporerd ‘2 apei,flosirea apei meteorce in gospodéti (apa pentru udat spa verz,epalare siraz\ ec.) Evacuarea apelor meteorice in medile receptoare trebule $8 se facd cu respectarea prevederior reglementarior tehnice in vigoare si a prevederio prvind amenajarea bazinululhidrografic. 2 Referinfe normative ‘Acest standard contine, prin referinje datate sau nedatate, prevederi din alle publicaji. Aceste referinte normative sunt citate acolo unde este necesar in cuprinsul textulul, iar publicaile sunt ‘enumerate mal jos. Peniru referinjele datate, modificarile sau revizuiile uterioare ale oricareia dintre aceste publicati se aplica prezentului standard numai cénd sunt incorporate in acesta prin ‘amendament seu revizuire. Pentru referinle nedatate, se aplicé ultima editie a publicatil la care se {ace referie (inclusiv amendameniele). ‘SR EN 752-1:1998, Roole de canalizare in exteriorul claditlor. Partea 1: Generali gi defini ‘SR EN 752-2:1998, Rejele de canalizare in exteriorul claditlor. Partea 2: Condi de performanta SR EN 752-3:1998 Rejele de canalizare in exteriorul clédiilor. Partea 3: Prescripii generale de prolectare SR EN 752-4:1999, Refele de canalizare in exteriorul cldirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica gi ‘consderafireferitoare la mediu ‘SR EN 752- 6:1998, Rejele de canalizare in exteriorul clidirlor. Partea 5: Reabilitare SR EN 752- 6:1999, Rejele de canalizare in exteriorul clédirilor. Pertea 6: Instalafi de pompare SR EN 1085:2000, Epurarea apelor uzate. Vocabular ‘SR EN 1085:2000/AC:2000 SR EN 1343-1:2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantialor de apa potabila pentru locality urbane gi rurale ‘SR EN 1846 -1:2008, Canalizéri exterioare. Prescripfii de proiectare. Determinarea debitelor de ape zale de canalizare STAS 3051-91 Sistome de canalizare. Canale ale rejelelor exterioare de canalizare 'STAS 4068/1-82 Determinarea debitelor gi volumelor maxime ale cursurilor de apa STAS 4068/2-87 Probabiliile anuale ale debitelor gi volumelor maxime tn conditi normale gi ‘speciale de exploatare STAS 4273-83 Consirvihidrotehnice. Incadrarea tn clase dexiayaion| a 2‘SR 1846-2:2007 STAS 8470-73 Hidrotehnic3. Pioi maxime. intensitaj, durate,frecvents ‘SR 10898: 2005 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie ‘SR 10110:2006 Aimentari cu apa. Stati de pompare. Prescriptii generale de proiectare 3 Termeni si defini Pentru ulllzarea prezentulul standard roman se aplicd termenil si defintile din SR EN 752-1, ‘SR EN 752-4, SR EN 1085, SR 1846-1, SR 10898 precum gi urmatoarele’ 3.4 autoritate competent’ Organisme ale ministerelor de resort, comunitai locale reprezentate prin departamentele de utitate public’, agent de apa judejene, dupa caz in funciie de proieciul care se elaboreazé 3.2 bazin de canalizare Suprafata de pe care apa din precipitati este colectata gi ajunge in sectiunea de calcul a colectorului de canalizare adiacent (SR 10898) 3.3 cosficient de scurgore Raportdintre volumul de apa ajuns in sectiunes de calcu (ploala efectva sau stratul scurs) gi volumul plol cdzute pe acelagi bazin de cenalzare (ploaia total sau statu precipitat) 3.4 curbe IDF (Intensitate - Durata - Frecventa) ‘Cure rezultate din prolucrarea stalisticd a datolor Inregistrate pe minimum 30 ani roferitoare la plot produse pe bazinul de canalizare respectiv 3.8 freeventa ploll Inversul timpului medi de revenire 3.6 ploaie de calcul Ploaie definita prin intensitate, duraté si frecven{a la care se dimensioneaz rejelele de canalizare in Seofiunea data (SR 10898) 3.7 plosie efectiva Ploale echivalenta care produce cantitatea de apa ajunsa in refeaua de canalizare (dup8 infltare in sol si evaporare) (SR 10898) 3.8 probabilitate do depagiro Probabiltale ca 0 ploale ce aceeasi curald si intensitate sa fle egalaté sau depasité In bazinul respectiv 3.9 suprafata izocrona Supratata de pe care apa meteorica este transportata ipotetic In sectiunea de calcul in acelag! interval de timp 3.10 timp de concentrare,t. Duraté In care apa c&zutd pe cea mal Indepirtaté supraa{a a bazinului de canalizare se scurge in reteaua de canalizare gi ajunge in sectiunea de calcul; durata totala a ploii de calcul, D, se considera gel cu timpul de concentrare t. peniru ultima secjune de calcul din bazinul de caralizare, pe colectorul analizat 3.41 timp mediu de revenire Duraté Tn care o ploaie de intensitate si durald data este egalata sau depagité pe bazinul de canalizere. 4. Debite de calcul ale apelor meteorice 4.1 Generalitati Pentru protectia localitajior contra efectului concentrarii apelor meteorice este necesars realizarea unui sistem de canalizare,‘SR 1846-2:2007 Sistemul inchis de canalizare poate fi realizat in procedeu unitar, separativ sau partial separatv. Dimensionarea sistemului de canalizare se face la debiul de calcul al apelor meteorice conform prezentului standard 4.2 Conditii de performanta Pentru functionarea rejelelor de canalizare trebuie respectate conditile de performant de baz conform SREN 752-2. In reteaua de canalizare de tip unitar trebuie colectate toate apele metecrice si apele uzate din localtatea respectiva. Ih orice variant de functionare a rejelei de canalizare viteza de transport a apei trebuie s& aibé valoarea de minimum 0,7 mis. Ih rojoaua do canalizare de tip separatv trebule colectate numal apele meteorice. In mod special pot fi acceptate si apele rezuitate de la combaterea incendilor. Reteaua de canalizare trebuie astfel dimensionata incat s& se evite inundatile i punerea sub presiune a rofelei la plosia de calcul consideratd. In lisa unor studii speciale, frecventa plait de inundare poate fi adoptata dupa valore prezentate in tabelul 1 (a se vedea SR EN 752-4). Pentru localiati cu regim deosebit, pari de localtate sau zone cu Iucrarl speciale pot fi adopiate rmasuri adecvate de protect, dupa aprobare de caire autoritatea competenta Evacuarea apelor uzate direct in mediul receptor se poate face atunci cand apa evacuaié respectt Conditile de caltatestabilte prin reglementailetehnice in vigoare. Rejeaua de canalizare trebuie asfel proiectatd incat sa olere protectie maxima in limitele Impuse, iar avarierea el s8 nu produc pagube mai mari decat cele care ar putea fi produse in absenta el Trebuie s8 se evile evacuarea apei din releaua hidrograficé de suprafela prin reteaua de canalizare, Debitele de ape meteorice provenite de pe versantii aferenti zonel canalizate se determin, de regula, pe baza studilor meteorologice $i hidrologic. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanti se recomanda prevederea de canale de gard8 cu rolul de a se reduce, pe de o parte, debitele din sistemul de canalizare al folosinjol de apd, iar pe de alté parte, de 2 so apara de inundati suprafata folosinjei de apa respective; trebuie s& se ia de ‘asemenea masuri de prevenire a antrenérii suspensilor de orice natura. Canalele de garda se prevéd si in aval de perimetrele unitatlor sociale sau economice care se canalizeaz, cu rol de eparare impotriva apelor meteorice care depgesc capacitatea sistemului de canalzare al folosinfei de apa, daca terenurile gi celelaie folosinje de apa situate in aval au o clasé de importan{a mai mare. Debitele de ape meteorice coleciate de pe versanti in canalole de garda se evacueaza direct in mediul receptor. Evacuarea acestor age in rojeaua de canalizare a folosiniel de apa este admis rnumai in cazuri speciale, cu jusieare tehnico-economica, Tabelul 1 ~ Frecvenje recomandate pentru proiectare (a se vedea SR EN 752-4) Freavenja provazuia Freevonga provazuta pentru plot” Amplasament ‘pentru inundare (1.pana ta" an laa" ani {fa fan, Zone rural Tpéndle 10 ant 1 la 2 ani Zone rezidenfale 1 pand le 20 ani ‘Orage, zone comercisle 4 la2ani ~ eu control asuprainundatitor 1 pana ta 30 ani 1 ta5 ani = 8 control asupra inundali 41a 10 ani ‘Metrou/pasaje subterane T pana la 60 ani * pentru aceasid frecven{l, nu trebuie s8 se produc punerea sub presiune a refelei 4,3 Determinarea debitului de ape meteorice 4.3.1 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici ($< 10 km?) Calculul debitelor pentru bazine de canalizare mici se efectueaza conform 4.3.1.2 relalia 6.SR 1846-2:2007 43.1.1 Debitele de ape meteorice se determing, de regula, admijand ca model o ploale de calcul uniform distribuité pe Tniregul bazin de canalizare, cu intensitate constant pe durata de concentrare superficialé gi de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie sa se find seam de: + clasa de importanf’ a folosinfel de apa pentru care se realizeaza refeaua de canalizare, determinat& conform STAS 4273; ~ _regimul preciitatilor, relief gi conditle de scurgere, permeabiltatea solulu + necesitatea de aparare, In parte sau tn tolalitato, a zonel canalizate impotiva inundatilor in ‘cazul unor poi mai mari deca plosia de calcul pentu care stabilrea solilor are loc pe baza de justified tehnico-economice. 43.1.2 Debitul maxim Qny.ye, Produs de ploaia de calcul cu probabiltatea de depasire p% se calculeaza cu re Qranprs = S-Di, (US) oT In care: 'S__ este supratala bazinului de canalizare de pe care se colecteaz apa care trece prin sectiunea de calcul, in ha; iy, este intensitalea medie a ploli cu probabiltatea de depasire p% (notata prin / In STAS 9470 $i ‘exprimatd fh is ha); valoarea se adopta din curbele IDF conform STAS 9470, functie de frecventa loll de calcul si timpul de concentrare; i,,, se mai poate delermina conform reglementiior tehnice in vigoare (a se vedea bibliografia“Instructiuni pentru calculul debitelor maxime in bazine mic). ‘m este cosficientul de reducers a debitulu, datorat efectulul de acumulare a apei meteorice in releaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si momentul in care se realizeaza debitul ‘maxim in sectiunea de calcul; debitul ajunge la valoarea maxima dup umplerea colectoarelor $i Stabilirea unui regim permanent de curgore pand In sectiunea de calcul, acimensional: pot fi adoptate valorile urmatoare: m= 0.8 la timp de ploaie < 40 min; m = 01a timp de plosie > 40 min; m= 1.0 in cazur justicate. 1m se poate determina gi in cursul unui proces de ealbrare eu un mode hidrauic. ® este covficientul mediu de scurgere, adimensional. Daca se fine seama de neomogenitatea condiilor de infiltrate pe bazin, coeficientul de scurgere ‘88 calevieaza ca o valoare medie ponderati: In care: 'S; este 0 suprafala omogend a bazinului de canalizare, In ha; ©, este coeficientul de scurgere aferent suprafefei S,,adimensional. Volorile specitice ale coeficientulul de scurgare sunt prazentate in tabolul 2.SR 1846-2:2007 Tabelul 2 - Valori specifice pentru coeficientul de scurgere = Coaticental de sl Natura suprafejsi seurgere ° 1 __[invelitor metalce side ardezie 0,95 2. invelitor de stil, fila gi carton asfllat 0.90 3 [Terase asfaltate 0.85 0,90 4 |Pavaje din astat gi din beton 0,85 ...0,90 Pavaje din piaré i ato materiale, cu rosturi umpluto e fee 0,70 ...0,80 6 _|Pavaje din patra cu rosturi umplute cu nisip 0.55. 0,60 (Drumari din patra sparta (macadam): 7 ‘+ In zone cu pante mici(s 1 %); 0.35 ‘+ _in.zone cu pante mari (> 1%). 050 (Grammar impietrute> 8 ‘© Tn.zone cu pante mic (S 1 %); 0,18 ..0,20 ‘+ in zone cu pante mar (> 1 %). 0.25 0,30 [Terenuri de spor, gradi 9 ‘© In-zone cu pante mic (1 %); 0,05 ...0,10 #__in.zone cu pante mar (> 1 %). 0,10 0,15 10 _lincinie si curt nepavate, nefnierbate 0,05 ..0,20 11_[Terenur agricole (cuttvate) 0,10 ..0,15 Parcuri si supratele impadurite: 2 ‘© Inzone cu pante mic! (1 %): 0,01 ...0,08 + in.zone cu pante marl (> 4 %). 0,05 0,10 La ploi de intensitate ridicata sau duraté mare valoarea coeficientulul de scurgere este variabila in timp; ta Inceputul ploi, cdnd solul este uscat, coeficientul de scurgere @ are valori mic, o cantiiate Importantd de apa se infllreaz In sol, sau dacd temperatura este ridicald se evapor’; pe masurd ce Ploaia continua, coeficientul de scurgere cregte dalorta satura solu La plol cu intensitate redusd, toata apa se poate infitra In sol sau evapora, Veloarea luata in calcul reprezinté 0 valoare medie pe durata plol cu ajutorul cdrela se determina debitul maxim Th sectiune. Frecventa ploii de calcul f se stabileste Tn functie de clasa de importana prezeniata in tabelul 1 din STAS 4273. Pentru bazine de canalizare cu obiectve importante freevenja plo de calcul se poate slabili pe baza ‘nor calcule tehnica-economice in care sunt luate in considerare: ‘+ valoarea pagubeler produse pentru ploaia dat * costulucravlor de canalizare prin care pot fi diminuate pagubele pan la o limita data Dac in bazinul de canalizare sunt abiective importante care car masurl sporite de protectie pot f ‘adopiate valor dferte pentru frecvenie pe sub-bazine. ‘Se considera necesar ca pentru toate locale importante (sau a unor secioare din acestea), cu pesie 100 000 locuitor, $8 se efectueze in prealabil un studiu tehnico-economic prin care $8 se Stablleasca frecventa plo de calcul in func de valoarea economica, culturald sau istorica a zonel protejate si de riscul asumat (a se vedea nola 1). Valcarea objinuld irebuie aprobalé de care auloritatea competenta. Durata pli de calcu pentru prima secjune 80 objine cu relate: ty=tg+ mint 8 {ar pentru secfunile urmatoare cu relatia:‘SR 1846-2:2007 {min} oT in care: Leste lungimea tronsonului de la prima guré de scurgere la prima secfiune de calcul, in metri; L; este lungimea tronsonului dintre sectiunea de calcul / gi sectiunea precedents, in metri; V, este viteza apreciaté de curgere a apei in canal, In mis; fy este timpul de concentrare superficiala, in minute. Veloarea timpului de concentrare superficiala, ¢., poate fi adoptata asttel: (1...3) min. pentru zonele cu pante mai mari de § %; 3... 5) min pentru zonele de deal, cu pante medi (1... 5) %; 6 ... 12) min pentru zonele de ges, cu panta medie mai micd de 1% Prin amenajari adeevate se urmareste cresterea timpului de concentrare superficial in vederea reducerii debitului maxim. Durata minima a ploii de calcul nu poate fi mai mic’ decat valorile urmatoare: ‘S min in zone de munte, cu pante mai mari de 5 %; zone de deal, cu pante de (1... 5) %; zone de ges, cu panta medic mai mic& de 1 %, NOTA 4 -In cazul in care nu exist date cisponibile pentru evaluares pagubelor,fraoventa ploi do calcul rebuie stabil crescdnd Importana folosnfol de apa cu una pana la dou clase NOTA 2 - In cazu intrsecfjel a dova colecioare pent sectiunile aval trebuio Wuat tn considerare timpul de concenirare cu valoare mal mare. NOTA 3 - Dacd intro sectune din aval valoarea debitulul este mat micé decat valoarea cin secunea amonte, valearea din amonie este cea care dimensionaazatronsonul de canalizar, In cazul in care sectunea din aval este amplasata dupa un bazin de retenii, deversor de ape metecrce etc, nsionarea irebuie facut fer & se fine soama de aceasta prevedore, NOTA 4. Valosrea vp trobule 3 fle > 0.7 mis; pentru un calcul nla se apreciaz8 valoarea vs 9 se calculeaza debi. Se dimensioneaza colector i so verified viteza de eurgere. Daca intre valoarea apraciala si valoarea, rezullalé dferenja este mal mare de 20 % se stableste 0 nova valoare a vileza, egala cu valoarea rezultata $50 refece call. NOTA 5 - Grad de umplere in sectune trebue £8 fe apropal de 1.0 NOTA 6 - In lungul colectorului dlametrul tronsonului aval trebule s@ fle egal sau mei mare decat diametrul ‘tronsonulul din amente. 4.3.2 Calculul debitelor pentru bazine de canalizare cu suprafete cuprinse intre (10 ... 50) km” Pentru acesie bazine sunt necesare date mai complete. Astfel in locul debitului maxim trebuie cunoscut hidrograful undei de vitura. Hidrograful se determina pe baza ploii de calcul a cérei distibujie temporala este cunosculd (a se vedea anexa A). Daca se admite of intensitatea infitrajiel este constant secjiunea curenté, la momentul k este: timp, relatia de calcul pentru debitul cin Q, =16,7-® ES, [mrs}, fo] ia in care: 16,7 este un coeficient de transformare a intensitatii din mm/min in m*/m*'s si a suprafefei din km’, in my k este momentul curent; este indicele care desemneaza momentele anterioare momentulul k ;‘SR 1848-2:2007 este suprafata izocrond j a bazinului de canalizare [km]; este delimitata de izocronele j-1 si; timpul necesar precipitatiei cazute pe izocrona j s8 ajunga in secfiunea de calcul este egal cu / intervale Ar de disoretizare a timpului; i, este intensitatea medie a ploli de calcul la pasul j, cuprins intre momentele j si /+1, In mm/min; ® este coeficientul mediu de scurgere in bazin, adimensional Daca se tine seama de variatia in timp a intensitati infitrafel pe suprafetele permeabile, relayja de calcul pentru debitul din sectiunea curenta, la momentul k este: 0, =167-ES,,-(i,-u,) miss} {10 B ‘in care: u, + (ug -u,-e 7” [107] In care: 1, este intensitatea inftratiel la momentul , ,In mmimin; 4, este intensitatea stabilizata a infitratiei, in mm/min; tty este intensitatea maxima a infitrajei, in mm/min; este parametrul infitratel, in min”. Paramettii u,, uy gi se determina cu inftrometrul sau se apeleazai la un institut cu competenta in domeniu, Efectul de atenuare datorita propagarii pe sectorul cuprins intre doua sectiuni succesive se calculeazé as cu pas cu o relatje liniard de tipul: 1D, +O, +H 1) % = In care: %. gus sunt debitele care pleacd din sectiunea de calcul la momentul k, respectiv k-1, in m’ts; ,, 0, sunt debitele care intra In tronsonul de caleul in care se face acumularea la momentul k, respectiv k-1, in ‘ls. in refelele existente parametrii a, b, ¢ se determina prin calai pentru retele noi pot fi admise valorile: a = 0,3; b= 0.3; 0= 0.4. 4,3.3 Calculul debitelor pentru bazine urbane cu suprafete mari (S > de 50 km?) In cazul unor localitati importante (sute de mii de locuitori), calculul debitelor se face pe bazinele colectoarelor componente ale cdror suprafete trebuie $4 fie de maximum 50 km*, Valorile debitelor de pe sub-bazine de canalizare constituie intrari In modelul topologic al retelel de canalizare. In fiecare nod se compun hidrografele afluente calculate anterior. Jin acest model de calcul, debitele din flacare sub-bazin se determina pe baza unor valor diferite Pentru coeficientul de scurgere, infitratie, frecvente ale plol, distributie temporala etc. Compunerea si propagarea hidrografelor conduce la determinarea debitelor pe tronsoanele aval ale rejelei de canalizare Rezolvarea acestor cazuri presupune un studiu detaliat al ploilor, elaborat de o institutie specializata, utiizarea unui soft specializat de hidrologie urbana gi un plan de urbanism coerent si definitiv. jn situatia modelaril hidrografului de calcul trebuie analizate gi solutii pentru reducerea debitulul evacuat prin: + sporirea capacitati de infitrare in bazin; ‘+ cresterea duratel de concentrare superficialé prin amenajarea specifica a suprafetet; (calibrare) pe baza debitelor masurate;SR 1846-2:2007 + realizarea de bazine de retentie integrate ecologic si peisagistic in noua amenajare urbana; marimea acestor bazine de retenfie trebuie s& constituie obiectul unui studiu de specialitate; ‘+ acumularea apei in vederea folosirii la spélat gi stropit strazile, udarea spatilor verzi, realizarea de luciuri de apa in zona urbanizata; alegerea solutiel se jusifica prin calcul comparativ intre reducerea debitului evacuat gi costul Iucrarlor de protectie pe mediul receptor. 43.4 Calculul debitelor in sectiunile refelei de canalizare 4.3.4.1 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem separativ Pentru rejelele de canalizare de tip separativ, colectoarsle se dimensioneaza la debitul de calcul al apelor meteorice. Nu trebuie luaté In considerare nici o categorie de ape uzate, cu exceptia celor care provin din stingerea incenalillor. 4.3.4.2 Debite de calcul pentru retele de canalizare in sistem unitar Pentru rejelele de canalizare de tip unitar, debitul de calcul este cel al apelor meteorice majorat cu dobitul de ape uzate: uous = Dy + Ops (12) Debitul apelor uzate 0, se calculeaza conform SR 1846 -1; debitul Q,., produs de apele meteorice se calculeaza conform 4.3.1 sau 4.3.2. Pentru colectoarsle care functioneza in sistem unitar, sectiunea de colector trebuie veriicaté pe timp Uscat atat la debitul maxim de ape uzate cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846-1); in ambele cazuri trebuie realizaté o valoare minima a vitezei de (0.6 ... 0.7) mis. bis (0.6.<= 082) mle, 4.3.4.3 Debite de calcul pentru refele de canalizare in sistem partial separativ Debitul se calouleaza pe colectoarele de canalizate in sistem unitar conform 4.3.4.2, iar pentru cel in sistem separativ conform 4.3.4.1. 4.3.5 Calculul debitelor de ape din surse de suprafaja Nu se recomanda transportul unei pati din debitul apelor de suprafaté pe tronsoane din reteaua de canalizare. In cazurile in care totusi colectarea apelor din surse de suprafala in reteaua de canalizare @ folosintel de apa nu poate fi evitatd, la dimensionarea hidraulicé a elementelor sistemului de canalizare se iau in considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafata, cu probabiltajile stabilite conform clasei de importants a folosinjei de apa si nu debitele de ap meteoricd stabilite conform 4.3.1.4 Debitul apelor de suprafat se calculeaz’ conform metodologiei prezentaté in regiementérile tehnice in vigoare (a se vedea bibliografia: ,Instructiuni pentru caloulul scurgerii maxime in bazine mici’) In cazul folosintelor de apa de mica important’ sau atunci c&nd in aval nu exist pericolul unor pagube insemnate, determinarea debitelor se poate face gi conform 4.3.1.1 4.4 Bazine de retentie ‘Solu{ia cu bazine de retentie in reteaua de canalizare se adopta cAnd: + debitul de evacuat, in zona cu ploaie de vart, depaseste capacitatea de transport a refelei de canalizare sau a mediului receptor. Se reduce pericolul de inundare prin rejinerea temporara a unui volum de apa si evacuarea pe o duraté mai mare de timp; ‘+ concentratia de poluantl in apa depageste limita admisa. Retinerea poluanjior se face prin sedimentare sau diluti.In cazuri speciale, apa meteoricd din primele minute ale ploil sau a plollor cu intensitate sau durata mica, poate fi retinuta integral gi trimisé la stajia de epurare. Dimensionarea bazinelor de retentie se face conform prevederiior din anexa B.SR 1846-2:2007 5 Calitatea apei meteorice evacuate 5.1 Generalitati Localitatea trebuie gospodarité astfel Tot apele metecrice evacuate s& nu confind substante periculoase (toxice, patogene, etc.) existente in bazinul de canalizare, Colectarea acestor substante trebuie facuté cu miloace specifice (mecanice sau mecano-chimice). In ‘mod special se va insista pe colectarea cu mijloace specifice Ie locul de producere. C€nd tolusi calitaiea apei meteorice de pe suprafetele poluate depaseste valorea limitelor de Incarcere cu poluanti prevazute in reglementdrile tehnice in vigoare, apele trebuie epurate total sau partial. in cazul unor ploi mici, intreaga cantitale de apa poate fi epurata. Epurarea partiala consté in epurarea primei parti, de reguld mai polvati, a apei colectate, Aceasta presupune realizarea de bazine de retentie. Epurarea ape! meteorice se poate face separat sau in comun cu alte ape uzate. Retinerea apei meteorice si 8 poluantior biodegradabil a locul de provenienfa trebuie sa fie strategia de bazé in alcdtuirea sistemului de canalizare. 5.2. Evacuarea apei meteorice in refeaua de canalizare Evacuerea apei meteorice in reteaua de canalizare se face numai prin guri de scurgere sau prin sisteme speciale prevazute cu gratare dese; apa acumulata in bazinele de retentie sau provenind de la instalatile de preepurare poate intra in reteaua de canalizare respectand aceeasi prevedere, Gurile de scurgere trebuie sa fie cu depazit gi sifon la retelele de canalizare in sistem unitar, respectiv cu depazit la retelele amplasate pe suprafete care pot produce suspensii. La refelele de canalizare in sistem separativ gura de scurgere poate fi fara sifon si fara depozit 5.3 Evacuar apei meteorice in mediul receptor 5.3.1. Retole de canalizare in sistem soparativ ‘Apa meteoricé ajunsa in reteaua de canalizare trebuie evacuaté in mediul receptor prin guri de varsare , c&t mai repede posibil atunci cand nu sunt probleme legate de calitate. Numarul si pozitia urilor de varsare trebuie stabilite print-o analiza economicds Gura de varsare trebuie 88 fie stabila constructiv, find astfel alcatuité incat sa se asigure un amestec rapid si complet cu apa mediului receptor, iar fluxul de apa sosit lateral in albie SA nu provoace erodarea maiului opus in ipoteza unor debite extreme pe rau (maxime/minime). 5.3.2 Retele de canalizare in sistem unitar Evacuarea apelor de canalizare se face in mediul receptor, in varianta cea mai convenabila din punct de vedere tehnic gi economic. Se poate evacua un debit de apa uzata — diluata cu apa meteorica — pana la limite la care calitatea apei evacuate nu depageste prevederile din reglementarile tehnice in vigoare. 5.3.3 Refele de canalizare in sistem partial separativ Evacuarea apelor meteorice se face conform prevederilor de la 5.3.1 pentru colectoarele care functioneazé in sistem separatv gi conform prevederilor de la 5.32 pentru colectoarele care functioneaza in sistem unitar. 5.4 Pomparea apelor meteorice Funclie de rezultatul analizei amanuntite a condifilor de evacuare (debit gi nivel de apa in mediul receptor) apa poate fi evacuata prin curgere cu nivel liber sau prin pompare. Ori de cate ori este posibil,trebuie adoptata solutia fara pompare. La proiectarea statilor de pompare trebuie 88 se respecte prevederile din SR EN 752-6. Statile de pompare trebuie amplasate in zone neinundabile gl trebuie s@ alba acces neinundabil 10SR 1846-2:2007 Echiparea cu pompe si alimentarea cu energie trebuie facut astfel Incéi sigurante in functionare sa fie maxima. In cazul tn care alimentarea cu energie nu este suficient de sigura trebuie prevazute surse de rezerva (generatoare de energie electrica sau motopompe), In cazuri speciale, cand consecinjele inundaril zonelor urbane sunt mari, trebule adoptate si solutii de pompare suplimentara cu motopompe fixe sau mobile, Freoventa plail la care se asigura aceste miloace se adopta de autoritatea competent pe baza unor studii prin care se evalueaza costurile si pagubele pentru fiecare varianté. anSR 1846-2:2007 Anexa A (informativa) Metode de determinare a ploii de calcul Dimensionarea lucrarilor de colectare si evacuate a apelor meteorice din localitatile urbane impune cunoasterea ,ploli de calcul’. Ploaia de calcul are duraté egala cu timpul de concentrare gi intensitatea medie corespunzatoare unel probabiltati de depaisire (frecventa) date. Aceasta ploaie are o distributie in timp stabilita pe baz de ipoteze de calcul gi genereazé un debit maxim in secjiune. Valorile specifice ale une! ploi de calcul se referd atat la intensitatea medie a plo de calcul (stratul de apa si durata) cAt si la distributia temporald. Distribujia temporala are efect direct asupra valorilor debitelor de varf ele hidrografului de vitura. Intrucat procedura statistica de esantionare a plollor se aplica la valorile individuale maxime anuale, probabillatea de depagire se poate utiliza pentru calculul timpului mediu, exprimat in ani, de egalare sau depasire a unei valori date. Valoarea inversa a timpulul de revenire reprezinia frecventa medio de producere sau depasire a valorii de calcul a intonsitati medi a plait Relatia intre frecventa ploii si probabilitatea de depagire este prezentata in tabelul A.1 ‘Tabelul A.1-Relatia intre frecventa ploii si probabilitatea de depasire Perloada medie de rovonire sau do depagire, | 1 2 5 to | 2 | so | 100 at” an Frecventa plo hore an | 12 | ws | 10 | v0 | 150 | 00 Probabiliaiea de depasire - so | 20 wo | 5 2 1 % A4.1 Utilizarea_curbelor, IDF pentru determinarea intensitatii medil pe bazine urbane cu ‘suprafote mici (S < 10 km’) In bazine mici, sub 10 km’, intensitatea mecie a ploii de calcul / se poate determina pentru o duraté egala cu timpul de concentrare. Se presupune ca tot bazinul participa la formarea debitului maxim in seofiunea de calcul. Acest concept se bazeazé pe uillizarea curbelor IDF. Curbele IDF pot fi determinate conform STAS 9470, folosind frecvenjele standard de 1/1, 1/2, 1/5, ... 4/100, pentru durate de ploaie de (5...1440) min. Localitalea trebuie inclus8 in una dintre cele 19 regiuni de pe suprafata taril in care se presupune ca ploaia este identi A4.2 Utilizarea analizei spatio - temporale a ploilor maxime anuale pentru determinarea stratului mediu de precipitatii pentru bazine urbane cu suprafete mari (S > 10 km’) Ca principiu, se utiizeazé valorile prelucrate statistic de la statia meteorologicé cea mai apropiat’ de localitatea respectiva: Valoarea stratului mediu precipitat se poate estima gi cu metodologia prezentat In continuare. Se pleaca de la analiza spaljo — temporalé a ploilor maxime anuale cu durata de 24 h; ploile maxime zilnice se adopta conform zonéiri din figura A.1, cu ajutorul valorilor prezentate in tabelul A.2. Pentru fiecare zona, utlizind datele din tabelul A.2 se determina inaltimea ploil cu durata de 24 h. Pentru valori curente ale suprafete! S se poate recurge la interpolare liniara. Pentru a obtine ploaia curenta pentru alte durate D (cuprinse intre 5 min si 72 h) se utiizeaza relatia: hy = heh, faa) in care: iy. este ploaia de durata D hy este ploaia zilnicd, in mm; este un parametru de trecere de la ploaia de 24 h la ploia de durata D. mm; 12€b Ye @P ereIp no soW}eydIDa:4 easBUOZ ~ |-y einB|4 2002'2-9781 USSR 1846-2:2007 ‘Tabelul A.2- Valori ale precipitatiilor cu durata de 24 h (mmv/zi) cu diferite probabilitati de depasire pentru zonarea din figura A.1 Frecventa plot zona} Suprafia, (ta “a! ani) 4110 1no 10, 363 752 22 528 20 945 739 611 52.0 30 93.2 73.0 60.4 515 40 922 723 59.8 B11 50 a3 77 593 507 j 60 90.6 “Az 50.4 70 90.0 502 80 89.5 49.9 30 89.0 49.7 00) 38.6 495 150. 86.9 488 200 5.8 483 10 124. 65.8 20 121.7 64.6 30 119.7 637 40 1182 63.0 50. 116.9 62.4 a 60 116.8 61.9 70 114.9 61.5 80 114.1 61.1 90 113.4 60.8 700, 112.7 60.5 150 110.2 58.4 200 108.3 585 10 1462 68.8 20 143.0 686 30 140.7 677 40 738.9 67.0 50 1375 66.4 2 60 736.2 65.9 70. 135.2. 65.5 80 1342. 65.1 90 1334 4.8 1007 132.6 965 64.5 750 129.7 94.3 633 200 1a75 328 625 10 168.4 121.1 100.6 813 20 164.6 1178 98.0 73.6 30, 1615 115.6 96.3 784 20 1593 113.9 95.0 776 50. 157.4 1128 94.0 769 r 60 155.9 1114 93.2 76.3 70. 1546 1105, 924 758 80 153.4 708.6 8 753 ‘80 152.4 706.9 a2 743 100 1515 108.2 907 748 150 1478 105.6 88.7 732 200) 1453 103.7 872 722 “(continua)” 14Tabelul A.2-Valori SR 1846-2:2007 Precipitatillor cu durata do 24 h (mm/zi) cu diferite probabilitati de depasire pentru zonarea din figura A.1 *(sargiy” Frecventa ploii Zona | Supra (1 fa“n* anip 40 10 10 1255 357 756 632 20 122.8 93.8 78.2 62.2 30. 121.0 92.4 772 615 40 119.5 91.3 76.4 60. 50. 1183 90.4 75.8 60.4 ; 60. 117.3 897 75.2 60.0 70. 1165 89.1 74.8 58.7 80. 1157 88.5 74.4 58.4 90, 115.0 88.0 74.0 59.1 100 114.4 87.5 73.7 58.9 150, 111.9 85.7 72.4 579 200 110.2 84.5 Tia a73 Valoarea parametrului k se determina din tabelul A.3 pe baza zonéirii din figura A.2. ‘Tabelul A.3 - Valorile parametrului k zona | 5 | 10 [ 15 | 30 | oo [ an [ 3h | 6h | t2n | 24m | aan | 72h A_[0.20[ 0.30] 0.36 | 0.48 [0.58 | 0.67 | 0.71 | 0.78 | 088 | 1.00 | 1.13 | 1.23 B {021 [0.29 {0.36 [045/053] 0.60 | 0.64 [0.73 | 0.05 | 1.00 | 1.15 | 1.25 ¢ [015] 0.23 [0.29 [0.38 |0.46{ 0.55 | 059 | 0.70 | 084 | 1.00 | 1.15 | 1.25 D_ 015/022] 029/037 |045| 052 | 056 | 0.68 | 082 | 1.00 | 118 | 1.29 E [018/027 [034/045 1/055] 064 | 070 | 079 | 089 | 1.00 | 113 | 1.23 F_[o20[o29 [0.34 [0470.56] 0.65 [0.70 | 079 | 089 | 1.00 | 1.13 | 1.23 A.1.3 Hictograme ale ploii de calcul Chiar gi in cazul in care conditile de aplicare a metodei rationale sunt indeplinite, adoptarea ipotezei tunei ploi cu distributie uniforma in timp conduce la subevaluarea debitelor maxime. Cunoasterea Gistributiel in timp a intensitafi ploii este obiectiv necesard, A.1.3.4 Distributia ploii de calcul Ipoteza de baza a hietogramei compuse este acsea ca intensitatea obtinutd din curbele IDF pentru durata D, constituie, de fapt, rezultatul medi At D; girul acestor valori constituie hietograma ploii de calcul agi de calcul pentru obfinerea hietogramei sunt urmatori: (1) Se determina durata totalé a ploii, egal cu timpul de concentrare pentru bazinul de canalizare respectiv; se noteazé durata maxima a ploii D; Uunor intensitafi variabile definite pe intervale de timp (2) Pentru o probabilitate de depasire prevazuta gi pentru durata ploil de calcul, se determina intensitatea medie a ploii din curbele IDF sau din inregistrarile pluviografice prelucrate statistic; (3) Durata ploii de calcul D se imparte in intervale discrete de timp (t= 0, t= At, tr= trtAt, fy = na*Mt sD); pentru fiecare valoare de timp se determina din curbele IDF valoarea intensitati pio ie , in mm/min; frecventa ploii se pastreaza aceeasi pentru toate intervalele; (4) Se calculeaza pentru flecare interval de timp stratul curulat de ploaie pana tn momentul f, ou relatia: (a2)OL 4 (nujeuresed nuqued eeseu0z ~ z"y eunBL4 2002:2-9r8) YSSe UU SR 1846-2:2007 (5) Stratul de ploaie pentru flecare interval de timp At se deter ca diferente intre doud valori succesive ale stratelor cumulate; loka = Fig =F, Enel iI a (6) Intensitatea medie a ploii pe fiecare din intervalele Atj= ters Fezulta din relatia: . ty My, FA [een] (A4] ‘Cu reprezentarea intensitafilor j,,, rezulté un grafic similar celul prezentat In figura A. 4 Curba IDF pentru Perioada de revenire T t — D Figura A.3 - Modul de constituire al distributiel ploil in timp (7) Se rearanjoaza graficul astfel incat valoarea maxima 54 fie la mijlocul sirului de valori; Colelalte valori ale intensitati’ se figureaza, altemativ de © parte si de alta, in ordine descrecatoare (a se vedea figura A.4). D2 Tin) Figura A.4 - Hietograma finala a ploii de calcul 7SR 1846-2:2007 ‘A.1.3.2 Metoda derivate! stratului cumulativ adimensional mediu (metoda curbel integrale) Daca se dispune de masurari pluviometrice asupra a cel putin 20 ploi maxime se poate aplica metoda curbei integrale pentru calculul distributiei temporale a ploii de calcul. Intrucat curbele integral e exprima adimensional, ele se pot folosi pentru orice valoare a stratului precipita pe o durata data. Pasii de calcul sunt urmatori in care se aleg ploile importante masurate la statia meteo din zona; plolle au caracteristici apropiate in ce priveste durata si cantitatea totalé de apa; se alege un interval de timp A¢ si se exprima valoarea lui procentual fala de durata totala a ploi pentru fiecare ploaie (&) pluviograma /y(t) se exprima procentual fata de stratul total de apa c&zuts; se calouleazi media procentuald 7i(t) a pluviogramelor considerate y(t) pentru fiecare moment ¢, conform relatiei: ie) 2¥ no Irv 1A} ee neste numarul ploilor considerate. Obtinerea mai multor distributii tempor de retentie. pentru ca frecventa debitului maxim in reteaua de canalizare sa fie aproximativ egaléi cu {recventa ploil de calcul adoptata la proiectare, este de dorit sé se determine structura medie a aversel; pentru durata D a ploii de calcul (egal cu timpul de concentrare al bazinulu)) stratul acestei ploi se obtine cu relatia: I= hgeiy*D [mm] As) stratul total h este multiplicat apoi cu valoarea obtinutd din rolatia [5] obtinandu-se astfel distributia medie a pluviogramel; distributia intensitajilor ploii de calcul pe fiecare din intervalele de timp succesive At rezulta din derivarea pluviogramei medi acd se doreste alta distributie, diferité de cea medie, pentru a se obtine un hidrograf de debite mai dezavantajos din punct de vedere al inundabiltatii zonelor urbane, se poate construi_ 0 familie de pluviograme adimensionale, cdrora i se atribuie 0 anumita probabilitate; pentru aceasta, la fiecare interval de timp se calculeaz& valoarea medie si abaterea medie patratica a pluviogramelor pentru toate ploile luate in considerare; pentru fiecare interval de timp se adopta o distributie normala cu parametrii mediei si abateri medi patratice stablite anterior; pe baza acestora se calculeazé cuantilele de probabilitate standard (10 %, 20 %, 5 %, 80 %, 90%); ste importants si pentru determinarea volumului bazinului 18SR 1846-2:2007 Anexa B (informativa) Determinarea volumelor bazinelor de retentic B.1 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru bazine de canalizare urbane cu suprafefe mici (S< 10 km’) Mérimes bazinului de retenfie se obtine functie de durata ploii gi scopul pentru care se prevede bazinul. Bazinul de retentie se amplaseaza si se echipeaza astfel Incat s& poata fi pastrat in condiii sanitare adecvate prin miloace specifice de curétare. Bazinul de retentie trebuie protejat contra inghetului B.1.1 Bazin de retentie pentru apele poluate Volumul bazinului de retentie (a se vedea figura B.1) se determina din condilia de timp de retinere gi functie de hidrograful ploii de calcul (t, = t). la Vag == 27, ass 1B.) este volumul bazinului de retentie, In m*, este timpul de retentie; se recomanda {este timpul de concentrare (durata ploll de calcul) in sectiune, in minute; Qrox este debitul maxim al ploli de calcul in sectiune, in Vs; ky este coeficientul de transformare a unitatilor de méisur&; are valorea 0,06. Legarea bazinulul de retentie la reteaua de canalizare se face functie de pozitia relativa gi de modul de dotare cu echipamentele de manevrare in exploatare in vederea asigurarii umpleri, a goliri controlate si a curatirii acestuia. Q Hidrograt simplificat Volum bazin tk te 2te Ste Figura B.1 - Schema de calcul pentru bazinul de retentio a apei poluate 19SR 1846-2:2007 B.1.2 Bazin do rotentic pentru reducerea varfulul de debit cand durata ploii este egala cu timpul de concentrare (t, = te) Bazinul de retentie se prevede pentru evitaree punerii sub presiune a retelei de canelizare, pentru evitarea inundarii strézilor sau pentru controlul debitului evacuat in mediul receptor. Situatia reald de refinere a volumelor de apa in sistemul de canalizare este prevazuta in figura B.2a, Volum acumulat in reteaua de canalizare Volum de apa evacuati Figura B.2a - Situatia reala a retinerii volumelor de apa in sistemul de canalizare ‘Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retentie cand f,, figura B.2b. le prezentata in Q Volum de apa refinuta in bazin Hidrograf modificat Figura 8.2b - Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retentie cand fp = te 20SR 1846-2:2007 Volumul bazinului de retentie rezultd din relatia: dy Waa fs 182) ¥ 2 Qn in care: nae este debitul maxim care, poate fi evacuat faré aparitia apei pe strad& sau debitul maxim suportat de mediu receptor, in m/s; Ti este durata totala a hidrografului de debit, in secunde; @ este raportul adimensional supraunitar dintre durata ramurii descendente si durata ramurii ascendente a hidrografului debitului in sectiunea de calcul; valori uzuale: 1...3. B.1.3 Bazine de retentie cu efect combinat Bazinul de retentie a apei meteorice poluate sau rezultate din topirea zApezii si reducorea debitului maxim evacuat in aval, rezulté din combinarea solutilor prezentate la B.1.1 si B.1.2. Solutia constructiva trebule sa aibé dotarea necesara pentru realizarea corecta a celor dous functional B.1.4 Bazine de retentie cind durata ploii este mai mare ca timpul de concentrrare (ty > t.) De regulé este cazul cel mai frecvent in rejeaua de canalizare a bazinelor de canalizare de dimensiuni miei Q Hidrograf real Figura B.3a - Hidrograful real ploit in bazinul de canalizare Pentru calcul se considera cA volumul de apa acumulat de reteaua de canalizare este nul, ceea ce reprezinté un grad de siguran{é suplimenter. Volumul V; se calculeaza cu relalia: Kavi", (rr?) B.3) gireprezinta volumul bazinului, calculat conform relatiel [B.2]. Volumul V, se calculeazé cu relatic V; (pf MQ ~ June) (") B4) 21‘SR 1846-2:2007 Qrax| fidrograf modificat Grex Figura B.3b - Schema do calcul pentru determinarea volumului bazinului de rotentio cand (1,>10 In cazul in care volumul V2 nu este corect apreciat volumul supiimentar de apa se acumuleazé pe strada. Volumul efectiv al bazinulul de retentie este: Vye=Kt¥s (my 8) Volumul bazinului corespunde unei ploi egala de durata t. Pentru ploi de magnitudine mai mare, pericolul apartioi apel pe strada se mentine. B.2 Determinarea volumului bazinulul de retentie pentru bazine de canalizare urbane de dimensiuni mari (S > 10 km’) {in acest caz, debitele care intra in calcul sunt mari, volumele de bazin sunt de esemenea mari la fel ca si pagubole produse in lipsa acestora. Calculele trebuie conduse dupa schema din figura B.4. Figura B.4 - Schema de calcul pentru bazinul de retentie ‘In cazul unor volume mari ale bazinului de retentie si pentru refele In sistem separaliv trebuie luaté tn calcul si posibilitatea realizarii unui bazin de retentie deschis, incadrat in peisaj. 22Membrii Comitetului Tehnic CT 186 “Alimentéri cu apa $i canalizért” care au participat la elaborarea prezentulul standard: Praga: Seoretar: dna. Alpopii Aura PROED SA Reprezentant ASRO: dna. Udran Mihaela ASRO Membr: dl Barae Mihai IsPIF dl. Chiu Epsica SC APANOVA dna, Dobre Anca UTCB - Facullatea de Hidrotehnica dl. Floarea Crangus SC CILAS dl. Ghiocel Gheorghe SC Inginerie Urbana dl. Ménescu Alexandra ARA dna. Ou lleana ICECON dl. Popescu Adrian SETASA dl. Rojanschi Vladimir UE Bucuresti crm sinenaueia ——_‘MTCT-Otecade Regnente d.Simionescu Leonte PROED SA dna. Vasilache Georgeta Groat Sacer cin Anteproiectul prezentului standard a fost elaborat de catre colectiv prof. dr. ing. Radu Drobot, prof. dr. ing. Alexandru Ménescu gi asist. drd. ing. Adrian Cojocary de la UTCB - Facultatea de Hidrotehnica. Un standard roman nu contine neapérat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizator standardului sunt raspunzétori de aplicarea corecta a avestuia, Este important ca utiizatorii standardelor romaine s8 se asigure ca sunt in posesia ultimei edit i a tuturor modificarilor. Informatie referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane gi in Bulotinul Standaraizéii