Ce stiu si ce nu stiu parintii

Multi parinti se intreaba daca fiul sau fiica le va impartasi secretul legat de viata lor
sexuala, sau daca vor fi primii cinfidenti ai acestora. Altii dimpotrica se pastraza intr-o
distanta indiferenta sau chiar ostila, evita sa discute sau sa se preocupe de ȚproblemaȚ,
chiar daca inb mintea lor exista ca o intrebare ce-si asteapta raspunsuș, nu fara o tensiune
emotionala specifica. Acesta cu atat mai mult cu cat cuplul parintilor aflat el insusi la
momentul de criza de la mijlocul vietii, proiecteaza in adolescent nostalgii, retrairi,
anxietati, frustrari si chiar rivalitati incostiente. Asa se explica de ce raporturile parintilor
cu adolescentii aflati in perioada tatonarilor sexuale se perturba adesea, cel putin trei
maniereȘ
- depasirea granitelor autonomiei psihologice, atat de necesara adolescentului in
maturixzarea si identifocxarea Eului sexual-afectiv, prin imixtiunea
,,camaradereasca,, si sufocant-binevoitoare a parintilor. Acesti ,,parinti-colegi,,
(B.Golse, M.Bloch, 1987) isi ofera cu altruism si perseverenta sfaturile, indoielile
si propriile anxietati rezultate din experienta. Ele altereaza de multe ori bucuria
secreta si incredeea in sine a tanarului initiat, cu parerri, idei si trainiri inoportune
si uneori chiar inductiv-negative. Desi deschisi afectiv si bine intentionati, acest
tip de parinti se amesteca in intimitatea abia descoperita de adolescent,
provocandu-i adevarate bruiaje afective. Aceasta pentru ca ei traiesc prin
identificare cu el, propriile experiente, initiatice, incercand chiar sa compenseze
trecute ibsatisfactii, regrete, nerealizari,.
- Ignorarea granitelor autonomiei psihosociale a adolecentilor de catre parinti, prin
minimalizarea si reprimarea nevoii de confirmare si exercitarea identitatii sexuale
a acestora. Raporturile tanarului cu ,,parintii gardieni,, sunt cele mai nefaste
pentru integrarea viitoare a acestuia in cuplu si , in general, pentru trairea
echilibrata a experientelor sale amotroase. Parintii care manifesat ostilitate,
agresivitate si conduitepunitive, adesea umilitoare, induc tanarului sentimente de
culpabilitate nejustrificate, anxiettae de relatie cu orice partener, o falsa motivatie
a pudorii si ,,reguli,, perimate de convietuyire sociala, care continua sa persiste in
anumite medii. Acest tip de parinti genereaza frecvent reactii adverse
adolescnetilor, care isi iinlatura ,,prizonieratul psihologic,, adesea prin instituirea
brusca a unor relatii sexulae lipsite de dragoste, intamplatoare, dar eliberatoare
din punctul de vedere al autonomizarii intentionale si al exercitarii vointei
personale.
- Indiferentismul si ignorarea problemelor initiatice sexuale ale adolescentilor de
catre parinti constituie o a treia cale de distorsionare precoce a posibilitatilor de
armonizare erotica si maritala de mai tarziu. Adolescentii ignorati de parinti
sufera de un exces de autonomie, pe care il resimt anxiogen si deprimant. Ei sunt
de obicei complexati si izolati, refuzandu-si afirmarea identitatii lor sexuale, fie
dimpotriva se pierd in tentatia unor multiple , instabile si sarace legaturi erotice,
in care supoerficialitatea este sora buna cu frica de relati, implicarea partiala este
semnul unei slabe identificari de sine.
Desigur, ,,antidotul,, acestor excese educationale, il constituie dezvolatrea
la tanar a uni model comportamental autonom, bazat pe credibilitate, autostapanire sai
dezvoilatrea capacitatilor afectiv-altruiste liber manifestate in conditii de confort si de
sigutranta a exprimarii si pe fondul exersarii continue a cunoastreii partenerului si a
aurocunoastrii. Istoria insa rescrie continuu raporturile intre generatii si totofdata
normele si conceptiile car ele reflecta.
...Singura certitudine este cea care priveste necesitatea pastrarii unui ,,spatiu
psihologic secret,, al adolescentului in problemna initierii sale sexuale...Acest spatiu
psihologic vizeaza in egala masura autonomoia si maturizarea afectiv-sexuala...pag
38
Mitrofan, elemente de psihologie a cuplului