prof. Iulia A. Coste L.T. N.

Iorga

INSTANȚELE COMUNICĂRII ÎN CADRUL TEXTULUI LIRIC

TEXTUL LIRIC

AUTORUL CITITORUL
EUL LIRIC (POETIC)
exprimă sentimentele, stările, ideile poetice

În funcție de forma în care sunt exprimate sentimentele și ideile poetice, distingem două
posibilități:
prof. Iulia A. Coste L.T. N. Iorga

LIRISMUL SUBIECTIV LIRISMUL OBIECTIV

- vocea lirică exprimă direct sentimentele și
ideile poetice;
- predomină monologul liric (confesiv/
adresat);
- Discursul liric exprimă exclusiv trăiri,
sentimente, evocă imagini artistice care au o
încărcătură afectivă;
- Acest tip de discurs este marcat la nivel
lexico-gramatical prin utilizarea
persoanelor I și/ sau a II-a, verbe la
imperativ, construcții în vocativ,
interjecțiile, unele adverbe de tipul aici/
acolo/ atunci, acum (adverbe deictice) care
pot crea o opoziție la nivelul discursului
liric.
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
(Mihai Eminescu, Lacul)
- eul liric ia forma mai multor voci (ipostaze)
din registre diferite, uneori, chiar complet
diferite;
- este caracterizat printr-o diversitate a
modalităților de expunere, putându-se regăsi,
pe lângă modurile de expunere specifice
textului liric (monolog liric și descriere
subiectivă) și narațune și dialog.
Forme ale lirismului obiectiv
lirica măștilor - eul liric împrumută alte
identități (măști) străine de el, prin
intermediul cărora exprimă diferite idei
poetice, sentimente, stări
Ex: Luceafărul (Mihai Eminescu)
lirica rolurilor - eul liric devine un personaj
prin intermediul căruia poetul poate exprima
idei ce nu sunt propriu-zis ale sale
Ex: Eminescu, Scrisoarea III
lirica meditativă, filosofică - presupune
exprimarea unor reflecții pe teme filosofice,
la persoana a III-a, fapt care creează
impresia unei pseudo-obiectivități, pentru ca
discursul liric să devină mai credibil pentru
cititori.
Ex: Eminescu, Glossă;
lirica descriptivă - fie că este vorba despre o
descriere de tip portret, fie că este vorba
despre o descriere de tip tablou;
- O întâlnim în pasteluri/ secvențele de tip
pastel, întrucât felul în care este realizată
descrierea, elementele asupra cărora este
pus accentul subliniază viziunea originală
și sentimentele celui ce o realizează.
Ex: pastelurile

!OBS: De cele mai multe ori, într-un text poetic există o îmbinare a celor două tipologii de lirism.
De pildă, În poezia Lacul, secvența inițială și cea finală (ultimele două versuri) prezintă un lirism
obiectiv de tip descriptiv, fiind secvențe de pastel, în timp ce restul poeziei reprezintă o confesiune a
îndrăgostitului - lirism subiectiv.
prof. Iulia A. Coste L.T. N. Iorga
De asemenea, în același text, pot apărea mai multe forme de lirism obiectiv, pentru a
exprima stări dintre cele mai complexe. Majoritatea poemelor ample ale lui Mihai Eminescu
ilustrează acest fapt. De exemplu, în Scrisoarea a III-a, avem o primă parte (cea mai amplă parte a
poemului) în care predomină lirica rolurilor, pentru ca partea finală a poemului să devină o
meditație filosofică asupra temei istoriei poporului nostru, plecând de la această primă secvență.