Curs 26 martie 2019

 1934 – statele balcanice lipsite de suportul traditional strategic al Frantei isi restructureaza
relatiile de putere in jurul Antantei sau Intelegerii Balcanice
 Trebuia sa inlocuiasca garantiile de Securitate ale marilor puteri
 Asta duce la o intarire treptata a autoritatii executive in detrimentul legislativului
 Tendinta de personalizare a puterii + mobilizare sociala de tip corporatist
 Dupa 1934, solutiile nu mai sunt de factura ideologica sau politica
 Ele devin dependente de politicile statului
 **ideologice = solutii initiate de partide
 Dar transformarile dupa 1934 nu mai sunt impulsionate de schimbarile interne
 Criza economica, cu exceptia Germaniei nu a dus la nicio solutie ne-democratica din cauze
economice

Analiza comparatista a evolutiei statelor din Estul Europei trebuie sa aiba in atentie 6 dimensiuni
distincte:

a) Dimensiunea procesuala a schimbarii politice/Perioada tranzitiei care presupune 4 faze

distincte prin care trece o tara/stat in tranzitia de la un sistem la altul:
1. Schimbarea de sistem/Inlocuirea garniturii la putere, inclusive in termeni normativi
2. Transformarea/Edificarea institutiilor si canalelor prin care se institutionalizeaza la nivel
economic, social si administrativ noua formula de putere
 Asta inseamna ca trebuie sa urmarim 4 procese distincte care au loc in plan:
 politic (sistem electoral, alegeri, sistem provizoriu de asigurare a drepturilor
si libertatilor individuale si publice),
 economic (redistribuirea de catre stat din ratiuni sociale sau politice a
unora din bunurile economice din vechiul sistem – reformele agrare),
 social (restructurarea bazelor sociale in temeiul carora se produc si se
genereaza transformarile politice  construirea unor bazine electorale noi,
noi fidelitati politice care reflecta:
a. clivajele din societate,
b. raporturile dintre majoritati in termini etnici si confesionali,
c. polarizarea ideologica,
d. o noua stratificare sociala din perspectiva nivelului de trai)
 Sistemul de Securitate national – in faza transformarii, noile autoritati pun
presiune pentru a obtine garantii de Securitate care sa permita stabilizarea
celorlalte procese transformiste
 Garantii = aliante cu mari puteri sau reglementarea raporturilor cu
statele inamice
3. Adoptarea constitutiei – arhitectura politica, economica si sociala este filtrate intr-un
process de inginerie constitutional care sa satisfaca 4 standarde:
  Edificarea sistemului de materializare a suveranitatii populare de la baza societatii,
inspre elitele societatii
 Asta e o forma prin care suveranitatea nationala devine analizabila ca
process menit sa asigure o transparenta in construirea si consolidarea
statului (aceasta parte o avem in preambulul constitutiilor
 Forma in care sunt materializate garantiile pentru exercitarea drepturilor
individuale, respectiv a celor legate de restrangerea drepturilor individuale in
numele statului
 Toate primele constitutii interbelice enunta limite evidente in exercitarea
drepturilor individuale, respectiv suspendarea acestora, atunci cand statul
identifica o zona de pericol legata de exercitarea lor  instabilitate
 Toate constitutiile interbelice prevad garantii pentru exercitarea drepturilor
individuale + stabilirea a 2 regimuri de exceptie (starea de urgenta =
transferul puterilor inspre autoritatea executiva si restrangerea drepturilor
si libertatilor individuale)
 Deci toate constitutiile interbelice au aceasta hiba
 Acest tip de garantii au fost impuse de autoritati care au fost tematoare ca
nu va supravietui regimul sau ca va fi zguduit de presiuni exterioare
 Standardul e important  ne spune cum a fost constituita arhitectura
drepturilor si lib.individuale
 Statul s-a dezangajat
 Dar, pe de alta parte, statul vine si spune ca daca nu se face ceea ce
spune, li se restrang drepturile
 Separarea puterilor in stat nu se face prin instituirea unui sistem de parghii si
contraparghii
 Puterea legislative, executive si judecatoreasca functioneaza independent
de matricea lor institutionala
 Dar lipsa sistemului de control duce la abuzuri
 Neavand parghii sau forme de control  restrangeri
 Mijloacele pe care societatea le are la dispozitie pentru a controla autoritatea
politica
 Mecanismele prin intermediul carora societatea poate reactiona in fata unei
puteri politice abusive, care isi exercita mandatul dincolo de regula
constitutional
 Societatea nu putea reactiona impotriva instituirii starii de urgenta cu
privire la libertatea cuvantului, spre exemplu
 Control politic din partea prefectului, caruia ii raportau primarul, seful
politiei, armata, etc  abuzuri
4. Institutionalizarea –formele politice consecrate in primele 3 faze sunt maturizate prin
aplicarea lor in societate, prin testarea lor in fata electoratului, respective in practica
cotidiana de zi cu zi
  In cazul in care in aceasta faza nu sunt produse 3 efecte specifice la nivelul formelor
politice, intregul process poate esua, urmand a fi restructurat/renovat
 Cele 3 efecte sunt:
I. Supravietuirea sistemului dupa momentul in care cel/cei care l-au
structurat/inventat (“au facut schimbarea, transformarea si consolidarea”)
au disparut
 Maniera de supravietuire a sistemului dup ace aceia care l-
au inventat au disparut
II. Specializarea in termeni functionalisti, dar si normativi, ai institutiilor
politice
 Functionalisti – conturati in raport cu asteptarile societatii
 Normativi – edificati pe baza unor reguli
 Toate partidele trebuie sa iasa din faza de
organizare pe cluburi si sa treaca la extinderea
teritoriala (specializare teritoriala + specializare
profesionala, politica – unii sunt cu taranii, altii sunt
cu muncitorii, etc.)
III. Schimbarea generationala/Transferul generational al autoritatii si
insemnelor acesteia
 Asta nu se petrece in statele Europei Central-Estice
 De-abia odata cu INSTITUTIONALIZAREA putem spune ca procesul
de consolidare s-a incheiat
 Dar razboiul este cheia intelegerii acestui esec
b) Dimensiunea geo-politica a tranzitiei/Dimensiunea geografiei-politice, in care se petrece
procesul istoric de democratizare in perioada interbelica
 Diferentiere geografica a politicului, in termeni de institutii, proceduri, constructia
sociala a straturilor si a culturii politice  Fragmentare pe axa Vest-Est + pe axa Nord-
Sud
 Nu in mod paradoxal Vestul si Nordul sunt diferite in termenii dezvoltarii, modernizarii si
cu mult mai adaptabile in procesele de omogenizare politica
 ***Austria e interesanta  singurul stat unde nu se aplica aceasta dimensionare:
 Exista o ruptura intre Viena (care este rosie, socialista, postmoderna d.p.d.v. al
optiunilor politice) si restul Austriei (catolicism)
 Zona Sudului e mai dezvoltata decat cea a Nordului, fiindca Viena a
distrus hinterlandul, ori singura zona pe care nu trebuie sa o avem in
vedere e Austria
 Nu seamana nici in termenii conflictului
 In termenii geopoliticii, tranzitia se cuvine sa urmareasca procesele menite sa
modernizeze sfera raporturilor publice, respectiv cea a proceselor sociale
 In atentia noastra ar trebui sa fie cel putin 4 astfel de procese:
1. Procesele de unificare adminsitrativa , cele de trasare a raporturilor nationale
dintre centru si periferie
2. Felul in care, la nivel regional, se distribuie raportul de autoritate intre noile
centre, respective noile periferii
 Mai intai, trebuie sa determinam fluxurile nationale in raport cu
regiunile istorice
 Trebuie sa urmarim institutiile desconcentrate
 Gen ca sa isi institutionalizeze autoritatea, au rescris fluxurile de
autoritate la nivel territorial pentru a pune in miscare noile
forme de autoritate politica; se produce o restructurare in
termeni geografici
 Geografia electorala se schimba, pentru a favoriza unele partide
3. Spatiul economic d.p.d.v. geographic
 E necesara reconfigurarea politicii economice dupa unificare
 Refondarea retelelor de consum, distributie la nivel national
 Centrul reintegreaza spatiile care inainte nu i-au apartinut, intr-o
maniera care pune sub semnul intrebarii geografia politica
4. Reformele educationale, singurele care dau masura omogenizarii din aceste
state
 Perioada interbelica = o perioada a instabilitatilor, din perspectiva
functionarii si organizarii sistemelor educationale
 Astfel, in anii ’30, se resimte o corporatizare, apar bariere
 ***Dupa reforma lui Gusti, era putin mai acceptabil
(bacalaureatul), avand in vedere ca inainte de ’38,
trebuia sa dai 12 examene + sa stii latina
 Procesele educationale = emancipationiste, organizatoare, dar si
procese omogenizatoare d.p.d.v. national
 Ele permit o restratificare sociala pe baze meritocratice
 Educatia = un vehicol al emanciparii sociale, economice si politice
 Educatia se ocupa de urmatoarea generatie (sectorul cel mai
sensibil)
 In perioada interbelica, pretutindeni in Europa Centrala si de Est
fusesera educati de 2 ori mai multi copii inainte de WWI si de 2 ori
mai MULT (nu doar clasele primare, ci si liceu, unii ajungeau si la
facultate)
 In perioada interbelica s-a produs somaj intelectual = au fost tinuti
copii la scoala si dupa, nu au fost integrati in sistemul de piata, nici la
stat, nici la privat
 DAR statul nu are capacitatea de a integra mai mult de 5% din cei
care ies din sistemul educational
 DAR ceilalti se integreaza in societatea ; societatea absoarbe
c) Integrarea legislativa/normativa a noilor state
 Process dificil, deoarece, spre exemplu, la finalul deceniului 3 al sec.XX, in Transilvania,
functiona dreptul de sorginte austriaca si maghiara
 Nu era foarte atractiv sa fii avocat in Transilvania in perioada interbelica,
deoarece trebuia sa stii drept austriac, drept maghiar si drept romanesc
vechi si nou + sa stii maghiara
 Nu erau avocati din Vechiul Regat care sa vrea sa profeseze in
Transilvania
 La fel stau lucrurile si cu cartile funciare; nici actualmente nu s-au
rezolvat lucrurile
d) Dimensiunea integrarii economice/Reconfigurarea fluxurilor productive de infrastructura si
consum, in acord cu primele 3 criterii invocate (fazele tranzitiei, dimensiunea geo-politica,
unificarea legislativa)
 Economiile urmeaza un traiect independent de deciziile politice, administrative, de
facture normativa, legala
 Fluxul productiei – resursele , capacitatile productive, capacitatile de transport +
consumul  toate in alte locatii, diferite unele de altele
 ***monede care circula in parallel (valuta diferita)
 Trebuie redesenate fluxurile de infrastructura
 Presupune 3 procese distincte care sunt de maxim impact:
A. Restructurarea formelor de proprietate
B. Edificarea unui nou sistem de productie si distributie
C. O reconfiguratie a pietelor de consum si de schimb
 atunci cand evaluam tranzitia economica, trebuie sa urmarim celelalte
procese /dimensiuni (anterioare)
e) Dimensiunea conflictului politic/tranzitia presupune un conflict politic in derulare care,
intotdeauna, duce la accelerarea proceselor de disolutie a ordinii vechi si de constructie a ordinii
noi
 Conflictul politic face sa dispara vechile polarizari
 Apare deci o noua forma de conflict politic
 Noile forme politice, deci, potenteaza o noua forma de conflict politic
 Orice tranzitie e cu ups&downs (deci nu neaparat ascendenta) in functie de jocurile
politice
f) Degradarea sistemelor democratice din statele Europei Central-Estice, din perspectiva
“pericolelor externe”/in ce masura stabilitatea interna a fost degradata de factorii externi
(3 pag. – eseu)