Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

LUCRAREA nr. 4
DIAGRAMA DE PRESARE A MATERIALELOR PULVERULENTE

1. Introducere
Fenomenele care însoţesc procesul de presare a materialelor pulverulente în
matriţă sunt următoarele:
 La umplerea matriţei, între granulele de dimensiuni şi forme diferite, apar cavităţi
de mărime variabilă şi neregulat dispuse;
 Ţinând cont de faptul că presarea este un proces dinamic, trebuie să avem în
vedere forţele de frecare considerabile, care iau naştere atât ca urmare a mişcării
granulelor de-a lungul matriţei, cât şi ca urmare a deplasării granulelor una în
raport cu celelalte;
 În faza iniţială a procesului de presare, la forţa mici are loc o rearanjare a
granulelor, însoţită de apariţia unor forţe de frecare mai mici;
 În continuare, cu creşterea forţelor de presare, precum şi a compactării, ca urmare
a micşorării posibilităţilor de deplasare a granulelor în interiorul produsului presat
apare fenomenul de deformare elastică şi chiar fărâmiţarea unor granule;
 Structura microscopică a amestecului pulverulent împiedică eliminarea aerului
cuprins în cavităţi în timpul presării şi contribuie la formarea fisurilor de stratificare.
Eliminarea aerului este cu atât mai dificilă cu cât proporţia de particule fine din
masa pulverulentă este mai mare.

2. Aspecte teoretice.
Deşi practica presării a arătat că la compactarea maselor pulverulente se obţin
deformări cu atât mai mari cu cât forţa specifică de presare este mai ridicată şi că, cu
cât creşte presiunea, densificarea decurge mai lent, numeroşi cercetători au obţinut
formule care stabilesc legătura dintre comprimarea (înălţimea tasării) presatului şi
presiunea de compactare.
Şapoşnicov propune următoarea formulă pentru comprimarea maselor
poligranulare:

p=a⋅e b⋅h (1)

1
 Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

unde: p = presiunea de compactare, în daN/cm2, h = comprimarea masei (înălţimea

tasării) la presiunea p, în cm sau mm, a şi b = constante ce caracterizează proprietăţile

reologice ale masei.

În figura 1, se prezintă variaţia înălţimii presatului h, în funcţie de presiunea de

compactare p, pentru mase ceramice pulverulente la diferite umidităţi, U [%]

Figura 1. Variaţia înălţimii presatului, h, în funcţie de presiunea de

compactare, p, pentru mase ceramice pulverulente la diferite umidităţi, U.

3. Scopul lucrării
 Determinarea compactării (înălţimii tasării) presatului în funcţie de forţa specifică
de presare;
 Variaţia vitezei de compactare pentru diferite umidităţi ale aceluiaşi material;
 Verificarea prin calcul a unor relaţii stabilite între forţa specifică de presare şi
compactare.

2
 Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

4. Obţinerea şi prezentarea rezultatelor

Pentru determinarea curbelor de presare se va folosi o presă hidraulică sau
mecanică ce poate asigura o putere suficientă pentru compactarea finală cerută,
precum şi o viteză de compactare (variaţia înălţimii de tasare) cât mai mică, pentru a
putea fi înregistrată cu precizie cât mai mare.
Se prepară mase argiloase cu umiditatea de: 3, 5, 7, 9 şi 11% apă.
În prealabil argila se usucă la 110ºC până la masă constantă. Argila uscată se
mojarează şi se trece integral prin sita de 0,2 mm.
Materialul cernut este amestecat cu cantitatea de apă necesară umidităţii
respective şi apoi se introduce, fără tasare, într-o matriţă de oţel cu diametrul de 3 cm,
urmărind să se păstreze aceeaşi înălţime iniţială pentru toate probele.
Probele se supun presării până la o forţă specifică de presare de 200 daN/cm 2. Se
va citi comprimarea din 25 în 25 daN/cm2. Rezultatele se trec în tabelul 1.

Tabelul 1. Valoarea mărimilor înregistrate

Pentru N = 3
Presiunea
Forţa de Suprafaţa de
Nr. de
presare, F presare, S Înălţimea tasării, h [mm] la diferite
crt compactare
[daN] [cm2] umiditati
, p [Mpa]
        U1= 4 % U2= 7 % U3= 10 %
  0 0 0 0 0 0
0,35360678
1 25 7,07 44,3 69,3 96,3
9
0,70721357
2 50 7,07 91,3 117,3 151,3
9
1,06082036
3 75 7,07 126,3 149,3 183,3
8
1,41442715
4 100 7,07 146,3 162,3 197,3
7
1,76803394
5 125 7,07 158,3 171,3 207,3
6
2,12164073
6 150 7,07 165,3 178,3 215,3
6
2,47524752
7 175 7,07 171,3 182,3 221,3
5
2,82885431
8 200 7,07 176,3 185,3 225,3
4
9 225 7,07 3,18246110 178,3 187,3 227,3

3
 Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

Cu datele obţinute la compactarea maselor argiloase la diferite umidităţi se

trasează graficul presiunii de compactare în funcţie de înălţimea tasării (similar
celui din figura 1).
3.5

3
Presiunea aplicata, p = daN/cm2

2.5

2
U1
1.5
U2
U3
1

0.5

0
0 50 100 150 200 250
Comprimarea masei, h = mm

De asemenea, pe baza datelor înregistrate se determină constantele a şi b ale

relaţiei lui Şapoşnicov şi se compară rezultatele practice cu cele obţinute analitic
prin relaţia (1).
În acest scop se logaritmează relaţia (1) :

ln p=ln a+b⋅h (2)

Dacă se notează Y = ln p, X = h, A = b şi B = ln a, se obţine ecuaţia unei drepte:
Y = A⋅X + B (3)
Pentru calculul constantelor a şi b se completează Tabelul 2.

Tabelul 2. Centralizarea datelor pentru calculul constantelor a şi b.

Pentru U = 4%
i hi = Xi Xi2 pi Yi = ln pi Xi*Yi pi calc. eri [%] erel [%]
- -
0,35360678 0,32859238
1 44,3 1962,49 1,03956974 46,0529398 7,07407228 7,07407228
9 9
8 4
- -
0,70721357 0,68635559
2 91,3 8335,69 0,34642256 31,6283804 2,949318814 2,949318814
9 5
7 1
1,06082036 0,05904254 7,45707288 1,18786308
3 126,3 15951,69 11,97589337 11,97589337
8 1 2 4

4
 Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

1,41442715 0,34672461 50,7258108 1,62513896

4 146,3 21403,69 14,89732502 14,89732502
7 3 9 8
1,76803394 0,56986816 90,2101304 1,96139459
5 158,3 25058,89 10,9364785 10,9364785
6 4 2 9
2,12164073 0,75218972 124,336960 2,18881177
6 165,3 27324,09 3,165995001 3,165995001
6 1 9 5
2,47524752 0,90634040 155,256110 2,40461555
7 171,3 29343,69 2,853531629 2,853531629
5 1 7 4
2,82885431 1,03987179 183,329397 2,60061870
8 176,3 31081,69 8,06812886 8,06812886
4 4 2 3
3,18246110 1,15765482 206,409856 2,68342272
9 178,3 31790,89 15,68089482 15,68089482
3 9 1 5
1257, 3,44569974 740,044018
192252,81     77,6016383
  7 8 8

Avem N = 9 => ∆ = -148466; ∆A = -2326,74; ∆B = 268308

De aici rezulta A = 0,01567 si B = -1,8072. Inlocuind aflam a = 0,16411 si b = 0,01567

Pentru U = 7%
hi =
erel [%]
i Xi Xi2 pi Yi = ln pi Xi*Yi pi calc. eri [%]
0,35360678 - -
69,3 12,293839
1 4802,49 9 1,039569748 72,04218354 0,31013494 12,293839
0,70721357 - -
117,3 3,793853436
2 13759,29 9 0,346422567 40,63536716 0,734044225 3,793853436
1,06082036
149,3 22,8932595
3 22290,49 8 0,059042541 8,815051317 1,303676727 22,8932595
1,41442715
162,3 16,39315732
4 26341,29 7 0,346724613 56,2734047 1,646296426 16,39315732
1,76803394
171,3 9,439625434
5 29343,69 6 0,569868164 97,61841656 1,934929728 9,439625434
2,12164073
178,3 3,409403583
6 31790,89 6 0,752189721 134,1154273 2,193976031 3,409403583
2,47524752
182,3 4,765522258
7 33233,29 5 0,906340401 165,2258551 2,357289053 4,765522258
2,82885431
185,3 12,05969286
8 34336,09 4 1,039871794 192,6882434 2,487703172 12,05969286
3,18246110
187,3 18,97371335
9 35081,29 3 1,157654829 216,8287495 2,578630056 18,97371335
230978,8
  1402,7 1   3,445699748 758,8875972   104,0220667

Avem N = 9 => ∆ = -111242; ∆A = -1996,71; ∆B = 268608

De aici rezulta A = 0,01795 si B = -2,41463. Inlocuind aflam a = 0,0894 si b = 0,01795

5
 Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

Pentru U = 10%
hi =
erel [%]
i Xi Xi2 pi Yi = ln pi Xi*Yi pi calc. eri [%]
0,35360678 - - 0,30713786
96,3 13,1414119
1 9273,69 9 1,039569748 100,1105667 5 13,1414119
0,70721357 - - 0,75688300
151,3 7,023257025
2 22891,69 9 0,346422567 52,41373446 6 7,023257025
1,06082036 1,27915819
183,3 20,58197877
3 33598,89 8 0,059042541 10,8224977 1 20,58197877
1,41442715 1,60926860
197,3 13,77529019
4 38927,29 7 0,346724613 68,40876616 2 13,77529019
1,76803394 1,89603295
207,3 7,239624147
5 42973,29 6 0,569868164 118,1336705 9 7,239624147
2,12164073 2,16182113
215,3 1,893836039
6 46354,09 6 0,752189721 161,946447 2 1,893836039
2,47524752 2,38533930
221,3 3,63229207
7 48973,69 5 0,906340401 200,5731307 5 3,63229207
2,82885431
225,3 9,961858855
8 50760,09 4 1,039871794 234,2831151 2,54704784 9,961858855
3,18246110 2,63196779
227,3 17,29772304
9 51665,29 3 1,157654829 263,1349427 6 17,29772304
1724, 345418,0
  7 1   3,445699748 904,7782687   94,54727204

Avem N = 9 => ∆ = -134172; ∆A = -2200,21; ∆B = 370264

De aici rezulta A = 0,0164 si B = -2,75962. Inlocuind aflam a = 0,06332 si b = 0,0164

Rezultatele se trec in tabelul nr. 3 centralizator:

Materialul: ARGILA 1 N=3

Relaţia lui
Nr.crt. Umiditatea(%) a b S er [%]
Şapoşnicov
1 U1 = 4 0,1641 0,0157 p=0,1641*e0,0157*h 77,6016383

2 U2 = 7 0,0894 0,0179 p=0,0894*e0,0179*h 104,0220667

3 U3 = 10 0,0633 0,0164 p=0,0633*e0,0164*h 94,54727204

Anexa 1. Date experimentale

(N – numarul de ordine al studentului)

6
 Laborator Operaţii unitare şi echipamente– Anul III SIMONa

pentru N  7

Argila 1
Forţa de Suprafaţa Presiunea de Înălţimea tasării, h [mm]
Nr.
presare, de presare, compactare, la diferite umidităţi
crt.
F [daN] S [cm2] p [MPa] U1= 4 % U2= 7 % U3= 10 %
1. 0 0 0 0 0 0
2. 25 41+1,1N 66+1,1N 93+1,1N
3. 50 88+1,1N 114+1,1N 148+1,1N
4. 75 123+1,1N 146+1,1N 180+1,1N
5. 100 143+1,1N 159+1,1N 194+1,1N
6. 125 155+1,1N 168+1,1N 204+1,1N
7. 150 162+1,1N 175+1,1N 212+1,1N
8. 175 168+1,1N 179+1,1N 218+1,1N
9. 200 173+1,1N 182+1,1N 222+1,1N
10. 225 175+1,1N 184+1,1N 224+1,1N