Sunteți pe pagina 1din 3

Prof.

Oana Mitre

Adverbul

I. Def. : Adverbul este partea de vorbire neflexibilă ( care nu își schimbă forma) care i schimbă forma) care determină un
verb, un adjectiv, sau un alt adverb și schimbă forma) care i arată, în mod obiși schimbă forma) care nuit, modul acțiunii, al stării sau al uneiiunii, al stării sau al unei
însuși schimbă forma) care iri, o caracteristică sau împrejurarea ( timpul, locul) în care se săvârși schimbă forma) care eși schimbă forma) care te o acțiunii, al stării sau al uneiiune.

II. Clasificare :
A. după structură:
- adverbe simple: sus, aici, mai, ieri, jos, iar, lesne, cam etc.
- adverbe compuse: devreme, niciodată, astă-vară, altădată etc
B. după înțiunii, al stării sau al uneieles:
- adverbe de loc: aici, acolo, sus, jos, oriunde, undeva, departe, aproape, unde etc
-adverbe de timp: acum, atunci, mâine, azi, ieri, când, cândva, niciodată, odată, oricând etc
- adverbe de mod: ași schimbă forma) care a, cum, astfel, alene, agale, bine, altfel etc
C. !!!!!!!!!!!!!!!!!
a) adverbul provenit din adjectiv: când un adjectiv propriu-zis stă pe lângă un verb predicativ și schimbă forma) care i
exprimă o particularitate a acestuia, devine adverb
ex: El scrie frumos. ( Î: Cum scrie?; CÎ: scrie-verb predicativ => frumos = adverb de mod)
NU CONFUNDAȚI!!!I!!!
Ex: Băiatul frumos scrie. - în acest caz, frumos este adjectiv pt că determină substantivul băiatul, cu
care se acordă în gen, nr și schimbă forma) care i caz
b) adverbul provenit din verb la participiu: când verbul la participiu stă pe langă un verb predicativ și schimbă forma) care i
exprimă o particularitate a acestuia, devine adverb.
Ex: El răspunde supărat. ( Î: Cum răspunde? ; CÎ: răspunde-verb predicatic => supărat = adverb de
mod)

ATENȚIE!!!!!!IE!!!!!!
1) VERBUL LA PARTICIPIU:
El a supărat-o pe mama. - în acest caz, supărat este verb la participiu și schimbă forma) care i intră în structura timpului
perfect compus, al modului indicativ, fără să aibă singur funcțiunii, al stării sau al uneiie sintactică. !!!!!!! Func țiunii, al stării sau al uneiia sintactică de
predicat verbal o îndeplineși schimbă forma) care te verbul a citit, verb la mod indicativ, timp perfect compus!!!!!!!!!
2) ADVERBUL PROVENIT DIN VERB LA PARTICIPIU:
El a răspuns supărat. - în acest caz, supărat determină (stă pe langă ) verbul a răspuns, devenind
adverb de mod.

III. Gradele de comparațiunii, al stării sau al uneiie

A. gradul pozitiv : bine


B. gradul comparativ
a) de superioritate: mai + adverb ( bine )
b) de egalitate: la fel de/ tot ași schimbă forma) care a de/ tot atât de/ deopotrivă de + adverb ( bine )
c) de inferioritate: mai+ puțiunii, al stării sau al uneiin + adverb ( bine )
C. gradul superlativ
1. gradul superlativ relativ:
a) de superioritate: cel + mai + adverb ( bine )
b) de inferioritate: cel + mai + puțiunii, al stării sau al uneiin + adjectiv ( bine )

2. gradul superlativ absolut


a) de superioritate : foarte/ tare / prea + adverb ( bine )
b) de inferioritate: foarte/tare/prea + puțiunii, al stării sau al uneiin + adverb ( bine )
!!!!!!!!!!!! când intră în alcătuirea gradului superlativ relativ, cel/cea/cei/cele = articole demonstrative
!!!!!!!!!!!! când intră în alcătuirea gradelor de comparațiunii, al stării sau al uneiie, mai/puțin/foarte/prea/tare = adverbein/foarte/prea/tare = adverbe

!!!!!!!!!!!!! Nu toate adverbele au grade de comparațin/foarte/prea/tare = adverbeie.

V. Funcțiunii, al stării sau al uneiiile sintactice*( facultativ):


1. Nume predicativ
- în structuri de tipul, pe lângă verbul copulativ a fi : E bine. , E rău. , E greu. Etc.
2. Atribut adverbial
Î: Ce fel de? , Care?
C.Î. : substantiv/substitut
P.: poate fi însoțiunii, al stării sau al uneiit de prepozițiunii, al stării sau al uneiie
ex: Fata de acolo e prietena mea.
3. Circumstanțiunii, al stării sau al uneiial de loc
Î: unde, de unde, până unde, încotro?
C.Î.: verb predicativ ( de obicei ; rareori adjectivul/ alt adverb)
ex: Mergem acasă.
4. Circumstanțiunii, al stării sau al uneiial de timp
Î: când, de când, până când, în cât timp? Etc
C.Î: verb predicativ ( de obicei; rareori adjectivul / alt adverb)
ex: Ne vedem mâine.
5. Circumstațiunii, al stării sau al uneiial de mod
Î: cum, în ce fel, în ce mod? Etc
C. Î.: verb predicativ ( de obicei; rareori adjectivul/ alt adverb)
ex: Învațiunii, al stării sau al uneiă bine.

VI. Model de analiză morfo-sintactică ( parte de vorbire,......,funcțiunii, al stării sau al uneiie sintactică)

ex: Elevul învațiunii, al stării sau al uneiă bine.


bine = adverb de mod, grad pozitiv, ( facultativ- funcțiunii, al stării sau al uneiie sintactică/rol în propozițiunii, al stării sau al uneiie de circumstan țiunii, al stării sau al uneiial de
mod)

Prof. Oana Mitre

S-ar putea să vă placă și