Sunteți pe pagina 1din 9

CHISTUL HIDATIC

HEPATIC

n boală parazitară trasmisă accidental la om (gazdă intermediară);


n boală produsă prin dezvoltarea tumorală veziculară a larvei de taenia echinococcus
granulosus(1782 – Goeze).
Istoric
n semnelează şi descriu CHH:
→ Hippocrate din Cos (460-377 î.e.n.);
→ Araeus (9-79 e.n.);
→ Galden (130-200).
n identifică originea parazitară a bolii:
→ Pallas (1781);
→ Goeze (1782).

Epidemiologie
n incidenţa la om este legată de incidenţa la gazdele intermediare;
n Frecvenţă mare:
n în mediul rural,
n la ambele sexe,
n la orice vârstă;
n la profesiunile:
– crescători de vite,
– păstori,
– măcelari,
n arii endemice:
n sudul Americii Latine,
n Islanda,
n Australia,
n Noua Zeelandă,
n sudul Africii,
n SUA (la imigranţii din Grecia şi Italia);
n România 5,6 la 100.000 locuitori (în regiunile centrale şi muntoase).
Etiopatogenie
TAENIA ECHINOCOCCUS
n parazit entozoar,
n din clasa Cestodelor,
n subîncrengătura Plathelminţi;
n vierme plat;
n lungime 3-6 mm.;
n lipsit de cavitate generală şi tub digestiv;
n se hrăneşte prin cuticulă;
n se găseşte în stare adultă în intestinul câinelui.

n anatomic format din:


→ scolex (cap):
- organul de fixare;
- lungime- 0,3 mm.;
- prevăzut cu un rostru proeminent;
- armat la bază cu:
o coroană de 25-50 cârlige
şi 4 ventuze.
→ gât:
- porţiune subţire, scurtă;
- dă naştere segmentelor strobilei.
→ strobilă:
- 3-4 inele (proglote) care conţin uterul prevăzut cu diverticuli laterali, plin cu ouă;
- ouăle sunt învelite întro membrană cuticulară striată (oncosfera sau embrionul
hexacant).

T.E. adultă trăieşte în intestinul subţire al câinelui



ouăle evacuate prin materiile fecale se răspândesc pe sol, iarbă, apă, fructe, legume

ouăle sunt ingerate de gazda intermediară (oaie, om, maimuţă)

în intestinul gazdei, sub acţiunea sucului duodenal, învelişul de chitină se dizolvă

embrionii hexacanţi eliberaţi traversează cu ajutorul cârligelor mucoasa intestinală

trec prin vena portă

ajung întrun capilar hepatic unde se fixează (50-60% din cazuri)

embrionul hexacant dezvoltat în parenchimul hepatic

formaţiune rotundă cu conţinut lichidian = vezicula hidatică (conţine scoleşci
invaginaţi = capul unei viitoare tenii);
20-30% din cazuri hexacantul străbate reţeaua capilară hepatică

prin venele suprahepatice şi vena cavă superioară

cordul drept

plămân (se poate fixa)

chist hidatic pulmonarplămân (trece bariera capilară pulmonară)

evine la inimă

prin circulaţia generală

se poate fixa în orice organ:
– splină,
– rinichi,
– muşchi
– creier
*** ingerarea de câine a viscerelor infestate încheie ciclul prin dezvoltarea în 5-6
săptămâni a teniilor adulte

MICUL CICLU
n ruperea chistului
n punerea în libertate a conţinutului său parazitifer
n poate reproduce tumoarea hidatică în diferite organe (prin grefarea secundară a embrionilor
hexacanţi) la acelaşi individ.

n AP
-70% → ficat;
-1/4-1/3 → multiple;
-85% → lobul drept hepatic;
CH format din:
- perete:
- strat extern;
- strat mijlociu;
- strat intern;
- conţinut
n stratul extern = capsula, ectochistul= perichistul
- parenchimul hepatic comprimat de dezvoltarea chistului;
- rezultatul acţiunii locale a hidatidei:
- mecanică;
- alergică.
n stratul mijlociu = cuticula= stratul amorf
- membrană anhistă,
- alb-gălbuie;
- de 1 mm.;
- alcătuită din lame concentrice suprapuse;
- impermiabilă pentru albumine şi microbi
- permite traversarea toxalbuminelor
produse de chist.
n stratul intern = membrana germinativă
- membrana proligeră
- secretă lichidul hidatic
- proliferează şi prin înmugurirea
veziculelor produce capsulele proligere care conţin 10 - 120 scolecşi invaginaţi.
n conţinutul:
- lichid:
n clar,
n limpede,
n transparent,
n aseptic;
- cu presiunea 300 ml apă;
- cu pH 7,2 - 7,4;
- cu propietăţi toxice (ptomaină);
- conţine nisipul hidatic format din vezicule fiice.

CLINICA
n 3 perioade evolutive:
1. stadiul pretumoral;
2. stadiul tumoral
3. stadiul complicaţiilor.
n STADIUL PRETUMORAL
→ micile semne ale lui Dieulafoy;
→ sindrom dispeptic nespecific de tip biliar:
n greţuri,
n vărsături bilioase,
n diaree,
n dureri intercostale joase;
→ manifestări alergice:
n crize de prurit,
n urticarie,
n eozinofilie,
n anemie
→ de la primele semne până la diagnostic 6 luni 15 ani.

n STADIUL TUMORAL
- apariţia tumorii;
- hepatomegalie;
- icter, ascită, splenomegalie, edeme membrele inferioare, circulaţie colaterală;
- hepatomegalie dureroasă, frison, febră septică
- iritaţie frenică;
- colică biliară, icter, urticarie;
- hidatidemesie, hidatidenterie;
- dureri abdominale şi şoc anafilactic;
- dureri în umăr, tuse productivă, cu sânge spumos, apoi bilioasă.
- manifestări diverse, în funcţie de localizarea tumorii:
→ evoluţie anterioară:
- boltire în regiunea epigastrică şi hipocondrul drept;
- tumoră:
- rotundă,
- netedă,
- regulată,
- circumscrisă,
- renitentă,
- mată la percuţie;
→ evoluţie inferioară:
- tumoră subhepatică,
- rotundă,
- elastică,
- foarte mobilă transversal,
- cu mobilitate redusă cranio-caudal;
→ evoluţie postero-superioară:
- tuse seacă,
- dispnee,
- dureri intercostale,
- lărgirea bazei hemitoracelui;
- matitate lichidiană,
- dispariţia vibraţiilor vocale,
- diminuarea murmurului vezicular;
→ evoluţie dorsală:
- tumoră lombară cu contact şi balotare lombară.
→ evoluţie centrală:
- hepatomegalie izolată, fără icter, splenomegalie sau ascită.
n STADIUL COMPLICAŢIILOR
1. COMPLICAŢIILE BILIARE:
a. dischinezia biliară;
b. papiloodita scleroasă (5%);
c. litiaza biliară (2-18%).
2. INFECŢIA:
a. abcesul;
b. supuraţia.
3. RUPTURILE CHISTULUI:
- fisurarea întrun viscer→ruptura întrun organ cavitar
n a. în căile biliare (5-10%);
n b. în bronhii, pleură, plămâni (1,83-2,52);
n c. în peritoneu (echinococoza secundară);
n d. în pericard.
4. CIROZA HEPATICĂ
5. HIPERTENSIUNEA PORTALĂ

DIAGNOSTIC
n DIAGNOSTIC SEROLOGIC ŞI BIOLOGIC
1. Eozinofilia (în 25%=pozitivă);
2. Testul eozinofiliei provocate ( cu 50%= pozitivă);
3. Testul intradermic Cassoni (în 90%=pozitivă);
4. Testul de aglutinare indirectă (în 85%=pozitivă);
5. Testul de fixare a complementului (Weinberg-Pârvu);
6. Contraimunoelectroforeza;
7. Testul ELISA;
8. Determinarea antigenului C.
n DIAGNOSTIC IMAGISTIC
1. Ecografia:
n mase transonice,
n bine delimitate,
n de diverse dimensiuni,
n cu pereţi subţiri reflectogeni.
2. Radiografia abdominală simplă:
n umbră rotundă,
n calcificată în ficat;
n imagine „în soare care apune” sau „în fereastră de moschee”;
n imagine hidro-aerică
3. Colecistocolangiografia:
n relaţiile cu calea biliară principală
4. Splenoportografia,
5. Angiografia
6. Scintigrafia hepatică,
7. Flebografia suprahepatică şi cavă inferioară:
n lacuna hepatică cu caracter benign
8. Tomografia computerizată:
(detalii asupra dimensiunilor, topografiei, relaţiei cu celelalte viscere=utile actului
operator);
9. Examenul RMN
10. Radiografiile organelor din jur:
(relaţiile chistului cu organele vecine);
n a. radiografia gastroduodenală;
n b. irigografia;
n c. urografia;

11. Laparoscopia

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
1. Ciroza alcoolică;
2. Ciroza hipertrofică (Hanot-Gilbert);
3. Tumora malignă hepatică;
4. Ficatul cardiac;
5. Sifilisul terţiar hepatic;
6. Abcesul hepatic;
7. Colecistita acută (hidropsul vezicular);
8. Tumora de pancreas (malignă, chistul, pseudochistul);
9. Tumora pilorică;
10.Tumora unghiului hepatic al colonului;
11.Tumora renală;
12.Rinichiul polichistic;
13.Hidronefroza;
14.Tumorile solide şi chistice ale plămânului;
15.Pleurezia bazală închistată;
16.Ulcerul perforat sau apendicita acută (în ruptura chistului nesupurat în peritoneu);
17.Litiaza veziculară sau coledociană (în ruptura chistului în calea biliară; poate fi şi
reală).

EVOLUŢIE
Evoluţia spontană:
– creşterea în volum;
– involuţia chistului;
– icterul;
– alte complicaţii.

TRATAMENT
I. TRATAMENTUL MEDICAL
- asociat celui chirurgical;
- pentru chisturile mici şi centrale;
- 42% rezultate bune;
MEBENDAZOLUL
ALBENDAZOLUL
(800 mg./zi, sau 11-16 mg./kg.corp →28 zile cu 14 zile pauză)
efecte secundare:
n  transaminazelor,
n leucopenie,
n anemie,
n dureri abdominale,
n cefalee,
n anorexie,
n alopecie,
n astenie
II. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
n OBIECTIVELE
A. TRATAMENTUL PARAZITULUI
→ inactivarea fluidului hidatic
– Hibitane=Gluconat de clorhexidina
– alcool,
– soluţie salină hipertonă
– formol
→ prevenirea infestării intraoperatorii;
→ deschiderea chistului
→ evacuarea conţinutului prin aspiraţie continuă;
→ extragerea:
n membranei proligere
n şi a veziculelor fiice.
B. VINDECAREA CAVITĂŢII RESTANTE
n Factori de menţinere a cavităţii
- rigiditatea perichistului;
- secreţiile bilio-sanguine acumulate;
- presiunea negativă a regiunii subfrenice;
- jena în tranzitul biliar:
- papiloodita scleroasă;
- spasm oddian;
- scleroza parenchimului hepatic din jur.
n Factori de suprimare a cavităţii
- supleţea parenchimului hepatic:
- umplerea vaselor bilio-sanguine;
- regenerarea celulei hepatice;
- supleţea perichistului:
- chist tânăr;
- chist neinfectat;
- uscarea cavităţii:
- legarea canalelor biliare reperate;
- drenajul intern sau extern;
- asigurarea libertăţii căii biliare principale;
- presiunea pozitivă abdominală.

METODE TERAPEUTICE
n Metode conservatoare (care respectă în întregime perichistul):
1. marsupializarea drenajul extern
(Lindemann-Landau)
2. reducerea fără drenaj
(Knowsley-Thornton, Possadas)
3. reducerea fără drenaj cu fixare la perete
(Llobet-Varsi)
4. reducerea cu drenaj transomfalic
(Burlui)
5. capitonajul cavităţii cu tunelizare
(Juvara)
6. desfiinţarea cavităţii cu plombaj
- epiploonoplastie;
- plastia cu muşchii abdominali;
- plombajul cu plămân (Burlui);
7. drenajul intern al cavităţii
- operculectomia cu drenaj în cavitatea peritoneală;
- reducerea cu drenaj biliar papilosfincterotomia;
- anastomozele chisto-digestive (jejun, vezicula biliară,stomac, duoden);
- drenajul bipolar;

n Metode care rezecă parţial sau total perichistul


1. perichistectomia parţială
(Mabitt-Lagrot)
2. delaminarea, chistectomia interlamelară
3. perichistectomia totală (Pozzi)
- cu chist închis (Napalkoff)
- cu chist deschis
n Metode radicale
1. rezecţia hepatică atipică
2. enucleorezecţia
(Imperatti)
3. perichistorezecţia
4. rezecţia hepatică reglată
pentru cazurile necomplicate rezultate chirurgicale bune; mortalitate sub 5%

Chirurgia laparascopică
n puncţia cu inactivarea şi evacuarea chisturilor tinere
n perichistectomii parţiale

S-ar putea să vă placă și