Nume,prenume: Zaporojan Daniil

Test sumativ clasa a 11a R

Atenție!!! Îndepliniți toate sarcinile în timpul propus, ulterior după
exprimarea efectivă a gîndurilor, în spațiul dintre exerciții (puteți mări
spațiile dacă e necesar), trimiteți pe poșta electronică:
paraschivmaria1@gmail.com

P.S. Nu uitați să completați numele și prenumele, testele fară nume și

prenume nu vor fi acceptate!!!

1. Apreciați personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și a lui Carol I

(10 enunțuri) – 15 puncte.
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite si al
statului național România, a fost unul dinte cei mai capabili domni din
istoria romana. Cand Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor,
acesta a susținut mișcarea pentru unirea Moldovei și Țării Românești.
Această mișcare a reușit în ianuarie 1862, astfel Alexandru Ioan Cuza a
interprins un șir de reforme interne: reforma fiscală, reforma agrară și
reforma învațămîntului. Prin intermediul reformei agrare domnul a
reusit sa imparta la 400 000 de tarani teren agricol si la 60 000 de
sateni, locuri de trai si grădini, astfel aducând la o mărire a bazei de
impozitare si o creștere în bugetul statului. Un alt merit a lui Alexandru
Ioan Cuza reprezintă îmbunatățirea vieții politice interne astfel
stabilizând țara.Carol, regele Romaniei in perioada 1866-1914, a reușit
să interprindă un șir de acțiuni care au ajutat Romania sa se dezvolte.
Una dintre cele mai importante acțiuni a lui reprezintă independența
țării, care i-a ridicat poziția socială și a îmbunătățit nivelul de trai al
cetățenilor. O alta masură importantă a lui Carol I reprezintă redresarea
economiei, care a îmbunătățit situația economcă a României. Regele
Carol a reușit să dezvolte infrastructura statului prin dotarea acestuia
cu majoritatea instituțiilor specifice statului modern.
 2. Argumentați: « Este posibil de realizat un sistem democratic
internațional? » (10 enunțuri) – 15 puncte.
În politică este important să îți cunoști clar obiectivele. Doar cei bine
deciși le vor putea realiza și îi vor putea inspira și pe alţii la noi realizări.
Democraţia nu este predeterminată sau bătută în cuie pentru
totdeauna, ci, mai curând, trebuie să fie renegociată în mod constant și
supusă unei contestări democratice. Un rol primordial în răspândirea
democrației o au locuitorii, care trebuie să dea dovadă de
responsabilitate și inițiativă pentru a susține un regim democratic
sănătos. Aceștia trebuie să știe clar ce doresc de la situația politică și
trebuie să manifeste interes asupra acesteia. Locuitorii activi care merg
la votare și se includ pe cât este posibil în activitățile politice sunt acei
care cu adevat susțin răspândirea democrației. Însă consider că nu este
posibil de realizat un sistem democratic internațional, întrucât nu toți
susțin acest regim politic. Există un număr considerabil de persoane
care susțin alte doctrine social-politice, precum liberalismul sau
socialismul, și nimeni nu este în stare să-și impună părerie, în deosebi la
nivel internațional, întrucât asta ar putea aduce la haos și eventuale
crize politice.

3. Armistițiul de la Slobozia din 1807 a avut un impact... (6-7

enunțuri) – 10 puncte.
Armistițiul de la Slobozia din 1807 a avut un impact decisiv asupra
cursului istoriei, reprezentând o treaptă importantă în relațiile dintre
țări. În perioada nominalizată, reieşind din stipulaţiile Tratatului de la
Tilsit (1807), prin medierea diplomaţiei franceze, în 1807 s-a încheiat
armistiţiul de la Slobozia, conform căruia armatele părţilor beligerante
urmau să fie evacuate din Principate. Alexandru I, fiind hotărât să-şi
stabilească frontiera imperiului pe linia Dunării, nu şi-a retras trupele,
iar la 17 februarie 1808 l-a destituit definitiv pe C. Ipsilanti din scaunul
Principatelor. În anul 1808, din cauza înfrângerilor armatei franceze în
Spania și a pericolului unui război cu Austria, Napoleon a propus o nouă
întâlnire cu Alexandru I. La convenția secretă de la Erfurt, s-au discutat
și cauzele eșecului tratativelor ruso-otomane. Iarăși a avut loc împățirea
sferei de influență: Franța în Spania, iar Rusia în spațiul estic al Europei.
Poarta însă a anulat armistițiul de la Slobozia și în martie 1809 a reluat
operațiile militare. De unde deducem că în perioada armistițiului au
avut de suferit mult mai puțini oamnei, operațiil miltare fiind oprite pe
o perioadă de șase luni.

4. Eseu de o pagină: „Geneza problemei basarabene” – 30 puncte.

Prin anexarea teritoriulu Moldovei dintre Nistru și Prut s-a ajuns la un
compromis înre Imperiul Rus și Poartă în rezolvarea problemei
orientale pe contul Principatelor.
Astfel dupa o lupta grea, Imperiul Otoman a cedat Basarabia Imperiului
Rus care a dus o miscare exigentă de deznaționalizare proprie a
Basarabiei. Un alt act ce a continuat problema basarabeana reprezinta
Uniunea Sovietica care a cucerit toata Basarabia, afirmand ca Basarabia
Apartine Rusia de la inceput. Majoritatea istoricilor romîni si istoricilor
de peste hotare susțin indea că Rusia a împărtit a tara si un popor astfel
distrugand integritatea poporului roman. Istoricii ruși afirmă ca
teritoriul Basarabiei era inainte sub controlul rusilor si moldovenii s-au
asezat acolo mai pe urma. Un alt punct ce aduc istoricii sovietici este
faptul ca Basarabiei a avut o crestere in populatia si economie insa ei
omit faptul ca moldovenii au suferit o perioada grava de
deznationalizare si pierdere a culturei original moldoveana. In opinia
Imperiul Rus a efectuat un act de negligenta completa fata de cultura
poporului roman care a produs un impact fenomenal asupra culturei
romanesti. Aceste împărțiri teritoriale au adus la o nouă dispută
internațională, numită problema basarabeană. Mulți istorici consideră
că a avut loc divizarea statului prin luarea unui anumit teritoriu.
Istografia sovietică trateazaă această problemă prin prisma intereselor
geografice și politice ale Rusiei din acea regiune. Aceștia susțin că Rușii
au cucerit și anexat acele teritorii, care erau cândva locuite de slavi, iar
populația Moldovenească s-a stabilit mai târziu pe acele teritorii.
Aceștia descriu anul 1812 drept o alipire progresistă a Basarabiei cu
Rusia, aducând drept argumente perioada de dezvoltare economică din
secolul al nouăsprezecelea, însă neglijând deznaționalizarea și
rusificarea acestui ținut, ceaa ce are și până în prezent un impact enorm
asupra situației politice, sociale și culturale din țară. Înăbușirea
mișcărilor naționale și izolarea față de cultura româneasca au lăsat
consecințe drastice pentru devoltarea social-culturală a Moldovei.