Accidente de Muncă - Ghid Util Cu Informații Cheie

Chiar dacă mediul de la serviciu este unul relativ
sigur, asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla

accidente de muncă. Asta pentru că accidentele de
muncă nu sunt doar acelea survenite în urma
activității desfășurate la muncă.
Nu, ele pot fi orice tip de accident care s-a

întâmplat în timpul programului, iar tu, ca
angajator, trebuie să știi ce prevede legislația în
materie de securitate a muncii atunci când se
întâmplă neprevăzutul.
Ghidul de față chiar asta îți explică: care sunt

Accidente de muncă - categoriile de accidente de muncă și ce trebuie să
facă angajatorul în cazul în care un salariat a
ghid util cu informații suferit un astfel de accident. De la definiții din
legislație și până la lista cu actele care trebuie
atașate dosarelor de cercetare, găsești tot ce ai
cheie nevoie în acest ghid.
1. Accidentul de muncă: Ce este și ce
obligații esențiale implică pentru angajator
Accidentul de muncă este, în esență, orice eveniment produs în timpul
lucrului, care duce la o vătămare sau la o intoxicație. Acestea pot
avea ca urmări incapacitatea temporară de muncă, schilodirea sau
chiar moartea, iar angajatorii sunt obligați să țină o evidență cu ele și
să le raporteze autorităților.
Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului (lovire,
rănire etc.) sau o intoxicație acută profesională, conform Legii
securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, care are loc ori în timpul
muncii, ori în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Accidentul de muncă
provoacă ori incapacitate temporară de muncă (cel puțin trei zile
calendaristice), ori invaliditate (mutilare, schilodire), ori, în cele mai
rele cazuri, moartea.
Actul normativ mai face referire și la accidentele ușoare, care implică
doar răni superficiale pentru care este nevoie numai de acordarea
primelor îngrijiri medicale. Un accident ușor poate duce la o
incapacitate de muncă mai scurtă de trei zile.
În orice caz, accidente de muncă sunt considerate inclusiv
următoarele:
1
Acest material este protejat de legea dreptului de autor și este proprietatea Inteligo Media SA - editorul
avocatnet.ro. Este interzisă reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice formă a acestui conținut
sau a oricarei părți a acestuia, de către orice persoană, fizică sau juridică, fără acordul scris prealabil al
avocatnet.ro, cu sau fără specificarea sursei. Orice încălcare a paragrafului de mai sus este pedepsită
conform legilor din materia drepturilor de autor în vigoare (acoperirea integrală a prejudiciului plus daune
interese).
 cele cauzate de activități care n-au nicio legătură cu procesul
muncii, dacă se produc la sediul firmei și în timpul programului
de lucru;
 cele de traseu, adică accidentele produse în timp ce salariatul
merge de acasă la serviciu sau de la serviciu acasă;
 cele suferite în timpul deplasărilor de la un loc de muncă la altul;
 cele suferite în timpul pauzelor regulamentare, dacă au loc la
sediul angajatorului;
 cele determinate de furtună, viscol, cutremur, inundație,
alunecare de teren sau trăsnet, dacă s-au produs în timpul
muncii;
 cele suferite în timpul muncii ca urmare a agresiunilor;
 cele suferite de persoane aflate în vizită la firmă cu permisiunea
angajatorului;
 cele suferite de orice persoană care acționează pentru a preveni
sau a înlătura un pericol;
 dispariția unei persoane.
Conform Legii SSM, accidentele de muncă sunt clasificate în funcție
de urmările pe care le produc și de numărul persoanelor afectate.
Astfel, avem:
 accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel

puțin trei zile calendaristice;
 accidente care produc invaliditate;
 accidente mortale;
 accidente colective (atunci când sunt accidentate cel puțin trei
persoane în același timp și din aceeași cauză).
„Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile
cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în
2
interese).
măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile
asigurărilor sociale de stat”, este subliniat în actul normativ amintit.
Referitor la obligațiile angajatorilor vizavi de accidentele de muncă,
prima este ținerea unei evidențe. Mai exact, firmele trebuie să
înregistreze toate accidentele de muncă și chiar și accidentele ușoare.
Apoi, accidentele care implică vătămări ale salariaților sau moartea
trebuie raportate inspectoratelor teritoriale de muncă. Totodată,
trebuie raportate la asigurător accidentele în urma cărora apare
incapacitatea temporară de muncă, invaliditatea sau decesul.
Firmele au obligații, conform Legii SSM, și pe partea de cercetare a
accidentelor. Asta în sensul în care accidentele care duc la
incapacitate temporară de muncă trebuie cercetate de către angajator.
În cazurile mai grave, cercetarea o fac inspectoratele de muncă,
Inspecția Muncii sau chiar autoritățile teritoriale de sănătate publică.
3
interese).
2. Accidentul de traseu: Firma e
responsabilă dacă salariatul pățește ceva în
drum spre serviciu
Un tip de accident de muncă poate mai puțin cunoscut este accidentul
de traseu. Mai exact, este vorba de accidentul petrecut pe drumul
obișnuit pe care-l face un salariat ca să ajungă zilnic de acasă la
serviciu și invers, conform legislației din domeniul securității și sănătății
în muncă (SSM).
Accidentul de traseu este considerat accident de muncă, potrivit

prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale
normelor sale de aplicare.
Mai exact, vorbim de un accident de muncă „dacă deplasarea s-a făcut

în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de
muncă organizat de angajator și invers”, așa cum scrie în Legea SSM.
Pentru a detalia ideea de accident de traseu, normele actului normativ
vin cu informații suplimentare. Astfel, accidentul de traseu este:
 un accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de

la locul de muncă la domiciliu și invers, care a dus la
vătămarea sau decesul salariatului;
 un accident survenit pe perioada pauzei de masă în locuri
organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la
locul de muncă la locul unde se ia masa și invers, care a dus
la vătămarea sau decesul salariatului;
 un accident care a dus la vătămarea sau decesul salariatului, care
s-a petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă
la locul unde se încasează salariul și invers, dacă acesta este
organizat de angajator în afara firmei.
4
interese).
Așadar, nu vorbim doar de evenimentele nefericite petrecute pe drumul
dintre serviciu și casă, ci și despre cele petrecute pe drumul dintre
serviciu și cantina angajatorului sau pe drumul dintre serviciu și casieria
angajatorului.
„Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul

la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în
urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului”,
este subliniat în norme.
Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului (lovire,

rănire etc.) sau o intoxicație acută profesională, care are loc în timpul
muncii sau în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Accidentul de muncă
poate provoca incapacitate temporară de muncă (cel puțin trei zile
calendaristice), invaliditate (mutilare, schilodire) sau moarte.
Potrivit Legii SSM, una dintre obligațiile angajatorilor este să țină o

evidență a accidentelor de muncă, deci și a accidentelor de traseu.
5
interese).
3. Accidentul de circulație este considerat și
el accident de muncă, dacă salariatul
pățește ceva în trafic
Accidentul de circulație este un alt tip de accident de muncă de care
ar trebui să știe angajatorii, mai ales dacă acordă salariaților mașini de
serviciu. Potrivit legislației din domeniul securității și sănătății în
muncă (SSM), accidentul de circulație este cel produs în timpul
circulației pe drumurile publice sau cel generat de traficul rutier, dacă
salariatul implicat își îndeplinea sarcinile de muncă.
La fel ca accidentul de traseu, accidentul de circulație este
considerat, de asemenea, accident de muncă, așa cum reiese din
prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale
normelor sale de aplicare.
Concret, accidentul de circulație este considerat un „accident survenit
în timpul circulației pe drumurile publice sau generat de traficul rutier,
dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu”, potrivit normelor. Așadar, vorbim de salariații care folosesc
mașini pentru a-și face treaba pentru care sunt plătiți de angajator.
În principiu, accidentele de circulație trebuie înregistrate de către
angajatorul salariatului și trebuie cercetate. „Angajatorul care a
organizat transportul răspunde pentru cercetarea accidentului de
circulație produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate
temporară de muncă (...)”, scrie în normele Legii SSM.
6
interese).
În cazuri de acest fel, Poliția Rutieră transmite, în cinci zile lucrătoare
de la cererea angajatorului sau a autorităților de muncă, un exemplar
al procesului-verbal de cercetare la fața locului, plus orice alte
documente de care poate fi nevoie la cercetare (copii de pe declarații,
foaia de parcurs, ordinul de deplasare, schițe etc.). Practic, cercetarea
accidentului de muncă se face în baza documentelor transmise de
polițiști.
7
interese).
4. Accidentele de muncă ale salariaților
trebuie raportate autorităților
Una dintre obligațiile pe care le au angajatorii, în domeniul securității
și sănătății în muncă (SSM), este raportarea accidentelor de muncă
suferite de salariații proprii. Concret, nu doar inspectoratele teritoriale
de muncă trebuie notificate, ci și alte autorități ale statului.
Companiile sunt obligate să notifice autorităților accidentele de
muncă ale salariaților proprii, conform prevederilor Legii SSM.
Mai precis, este vorba de evenimentele nefericite care implică
vătămări corporale sau moarte și care au avut loc în timpul muncii
sau în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Astfel, angajatorul
trebuie să comunice rapid accidentele de muncă după cum urmează:
 inspectoratelor teritoriale de muncă: toate accidentele;

 asigurătorului pentru accidente de muncă și boli profesionale,
deci Casei Naționale de Pensii Publice: accidentele în urma
cărora rezultă incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau
deces, după confirmarea acestora;
 poliției: după caz.
Potrivit normelor pentru aplicarea legii amintite, comunicarea
accidentelor de muncă trebuie să conțină cel puțin următoarele
informații:
 denumirea / numele angajatorului la care s-a produs accidentul

și, dacă este cazul, denumirea / numele angajatorului la care
este / a fost angajat accidentatul;
8
interese).
 sediul / adresa și numărul de telefon ale angajatorului;
 locul unde s-a produs evenimentul;
 data și ora la care s-a produs evenimentul / data și ora la care a
decedat accidentatul;
 numele și prenumele victimei;
 datele personale ale victimei: vârsta, starea civilă, copii în
întreținere, alte persoane în întreținere, ocupația, vechimea în
ocupație și la locul de muncă;
 împrejurările care se cunosc și cauzele prezumtive;
 consecințele accidentului;
 numele și funcția persoanei care comunică evenimentul;
 data comunicării;
 unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.
„Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile
cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în
măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile
asigurărilor sociale de stat”, este punctat în Legea SSM.
9
interese).
5. Evidența obligatorie a accidentelor de
muncă: Firma trebuie să folosească trei
registre diferite
Printre obligațiile angajatorilor pe partea de securitate și sănătate în
muncă (SSM) se numără cea a ținerii unei evidențe a accidentelor de
muncă, potrivit legislației în vigoare. Mai precis, este vorba de trei
registre diferite.
Legea SSM le impune angajatorilor obligația de a ține o evidență a
accidentelor de muncă. Concret, această evidență trebuie să includă:
 accidentele ușoare: evenimentele în urma cărora apar leziuni

superficiale care necesită numai acordarea primului ajutor și
care duc la incapacitate de muncă mai mică de trei zile;
 accidentele de muncă: vătămarea violentă și intoxicația acută
profesională, care au loc în timpul muncii și care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puțin trei zile
calendaristice, invaliditate ori deces;
 accidentele de muncă ce au ca urmare o incapacitate de
muncă mai mare de trei zile de lucru.
Prin urmare, înregistrarea accidentelor de muncă se face în
următoarele registre, în baza procesului-verbal de cercetare, așa cum
se arată în normele Legii SSM:
 Registrul unic de evidență a accidentaților în muncă;

 Registrul unic de evidență a accidentelor ușoare;
10
interese).
 Registrul unic de evidență a accidentaților în muncă a căror
incapacitate de muncă este mai mare de trei zile de lucru.
De principiu, accidentele trebuie înregistrate la angajatorul la care
este încadrată în muncă victima. Totodată, trebuie completat
formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă (denumit pe
scurt FIAM) - în patru exemplare pentru fiecare persoană accidentată.
„Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la
dosarul sau la procesul-verbal de cercetare și distribuie celelalte
exemplare la persoana accidentată, inspectoratul teritorial de muncă
și asigurătorul (Casa de Pensii) pe raza căruia își are sediul social,
domiciliul sau reședința. (...) Angajatorul are obligația de a anunța
încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă la
inspectoratul teritorial de muncă la care a înaintat FIAM, în termen de
5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de incapacitate temporară
de muncă”, este explicat în normele legii.
În altă ordine de idei, evidența accidentelor mai trebuie să includă
bolile profesionale și incidentele periculoase.
11
interese).
6. Numai anumite accidente de muncă
trebuie cercetate de către companie
Cercetarea accidentelor de muncă este obligatorie, conform
legislației securității și sănătății în muncă (SSM), însă angajatorii se
pot ocupa de investigarea acestor evenimente numai atunci când
există cazuri de incapacitate temporară de muncă. În celelalte
cazuri, cercetarea o fac autoritățile statului.
Regulile cercetării accidentelor de muncă sunt incluse în Legea

SSM. Conform acestui act normativ, cercetarea este obligatorie,
dar entitatea care se ocupă de investigații diferă în funcție de
urmările accidentului.
Angajatorul se ocupă de cercetare numai atunci când e vorba de

accidente de muncă în urma cărora se ajunge la incapacitate
temporară de muncă. În rest, cercetarea evenimentelor este
făcută de:
 inspectoratele teritoriale de muncă: în cazul evenimentelor

care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces,
accidente colective, incidente periculoase, în cazul
evenimentelor care au produs incapacitate temporară de
muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în
situațiile cu persoane date dispărute;
 Inspecția Muncii: în cazul accidentelor colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
 autoritățile teritoriale de sănătate publică: în cazul
suspiciunilor de boală profesională și a bolilor legate de
profesiune.
12
interese).
În normele Legii SSM scrie că scopul cercetării este de a stabili în
ce împrejurări și din ce cauze s-a produs un accident de
muncă. Totodată, se identifică prevederile legale încălcate, cine
este răspunzător și ce măsuri trebuie luate pentru a fi evitate pe
viitor evenimente asemănătoare.
Cercetarea trebuie demarată imediat după informarea

autorităților, prin emiterea unei decizii scrise de numire a comisiei
de cercetare a evenimentului. Comisia trebuie să fie formată din
minimum trei persoane, dintre care una trebuie să fie responsabilul
cu SSM, reprezentantul serviciului intern de SSM sau
reprezentantul serviciului extern de SSM.
Rezultatul unei cercetări trebuie consemnat, conform Legii SSM,

într-un proces-verbal. Apoi, înregistrarea accidentelor de muncă în
registrele speciale se face în baza acestui proces-verbal.
Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului sau o

intoxicație acută profesională, conform Legii SSM, care are loc ori
în timpul muncii, ori în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Accidentul
de muncă poate avea drept consecințe incapacitatea temporară de
muncă, invaliditatea sau moartea.
„Intoxicația acută profesională se declară, se cercetează și se

înregistrează atât ca boală profesională, cât și ca accident de
muncă”, este precizat în Legea SSM.
13
interese).
7. Principalii pași de urmat la cercetarea
internă a unui accident de muncă suferit de
un salariat
Angajatorii sunt obligați să cerceteze accidentele de muncă numai în
cazurile în care există salariați care-și pierd temporar capacitatea de a
lucra, în celelalte situații fiind nevoie de intervenția autorităților,
conform legislației securității și sănătății în muncă (SSM). În acest
sens, companiile trebuie să urmeze anumiți pași la investigarea unui
accident de muncă.
Regulile cercetării accidentelor de muncă sunt prevăzute atât de
Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cât și de normele
sale de punere în aplicare. Conform acestora, angajatorii au obligația
de a cerceta numai evenimentele în urma cărora rezultă incapacitate
temporară de muncă.
Astfel, redacția avocatnet.ro a analizat prevederile legale și a rezumat
principalele etape pe care o firmă trebuie să le urmeze la investigarea
unui accident de muncă și nu numai.
1. Comunicarea accidentului
Cercetarea unui accident de muncă trebuie începută, conform

legislației SSM amintite, imediat după ce evenimentul este comunicat
autorităților. În esență, investigarea o face angajatorul la care s-a
produs accidentul, iar aceasta trebuie să se încheie în maximum zece
zile lucrătoare de la data evenimentului. Termenul poate fi prelungit,
14
interese).
dar este necesară o solicitare în scris la inspectoratul teritorial de
muncă.
2. Comisia de cercetare
După comunicarea evenimentului, angajatorul trebuie să numească

rapid, prin decizie scrisă, o comisie de cercetare a accidentului de
muncă. Comisia trebuie să aibă cel puțin trei membri, dintre care unul
să fie responsabilul cu SSM, reprezentantul serviciul intern de SSM
sau reprezentantul serviciului extern de SSM. Aceștia trebuie să aibă
o pregătire tehnică adecvată și să nu fi fost implicați, în niciun fel, în
eveniment. Totodată, există și varianta apelării la experți sau
specialiști externi care să facă expertize tehnice.
3. Pregătirea dosarului de cercetare
Odată finalizată cercetarea unui accident de muncă, rezultatul

evenimentului se consemnează într-un proces-verbal, prevede
legislația SSM. Procesul-verbal, alături de alte documente, trebuie să
facă parte dintr-un dosar de cercetare. De exemplu, dosarul trebuie să
cuprindă nota de constatare la fața locului, schițe și fotografii
referitoare la eveniment, declarațiile accidentaților, declarațiile
martorilor, copii ale fișelor de instruire individuală ale victimelor sau
actele de expertiză tehnică.
15
interese).
4. Întocmirea și arhivarea dosarului de cercetare
În cazul evenimentelor cercetate de angajator, adică cele care duc la

incapacitate temporară de muncă, dosarul de cercetare trebuie
întocmit într-un singur exemplar. Acesta trebuie arhivat la angajatorul
care înregistrează accidentul de muncă.
5. Verificarea și avizarea dosarului de cercetare
Conform prevederilor din domeniul SSM, dosarul de cercetare

întocmit de angajator trebuie trimis, pentru a fi verificat și avizat, la
inspectorarul teritorial de muncă. Acest lucru se face în cinci zile
lucrătoare de la încheierea cercetării accidentului de muncă. Apoi, în
maximum șapte zile lucrătoare de la primire, inspectoratul îl va
analiza, aviza și restitui.
6. Propunerile de sancționare
Procesul-verbal de cercetare poate să conțină și propuneri ale

comisiei de cercetare pentru sancțiuni disciplinare și/sau
administrative.
16
interese).
7. Înregistrarea accidentului de muncă
În baza procesului-verbal de cercetare, accidentul de muncă este

înregistrat apoi într-un registru special pe care trebuie să-l aibă
compania pentru asemenea evenimente, se mai arată în normele
Legii SSM.
8. Avizarea formularului de accident
De asemenea, tot în baza procesului-verbal de cercetare, angajatorul

trebuie să completeze formularul pentru înregistrarea accidentului de
muncă. Documentul din urmă trebuie completat în patru exemplare
pentru fiecare persoană accidentată și apoi trimis pentru avizare
inspectoratului teritorial de muncă ce a avizat dosarul de cercetare
întocmit de comisia angajatorului. Acest formular se trimite în trei zile
lucrătoare de la primirea avizului inspectoratului pentru dosarul de
cercetare. Formularul este verificat și avizat în cinci zile lucrătoare de
la primire.
9. Adăugarea formularului de accident la dosarul de cercetare
Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă trebuie anexat

de angajator la dosarul de cercetare, iar celelalte exemplare trebuie
17
interese).
să ajungă la persoana accidentată, la inspectorat și la casa teritorială
de pensii.
10. Anunțarea revenirii la muncă a salariatului
În fine, după ce salariatul accidentat revine la lucru, angajatorul

trebuie să anunțe încheierea perioadei de incapacitate temporară de
muncă la inspectorarul căruia i-a trimis formularul amintit la punctul
anterior. Informarea se face în maximum cinci zile lucrătoare de la
încheierea perioadei de incapacitate temporară.
--
Scopul unei cercetări este de a stabili în ce împrejurări și din ce cauze
s-a produs un accident de muncă. În același timp, se urmărește
identificarea prevederilor legale încălcate, cine este răspunzător și ce
măsuri trebuie luate pentru a fi evitate pe viitor evenimente
asemănătoare.
18
interese).
8. Dosarul de cercetare pentru accidentele
de muncă: Cum se face și ce conține
Întocmirea dosarului de cercetare este o etapă obligatorie pentru firme
atunci când trebuie să investigheze un accident de muncă, reiese din
legislația din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Acesta
trebuie să conțină o serie întreagă de documente și să fie pregătit într-
o formă anume stabilită de autorități.
Pregătirea dosarului pentru cercetarea unui accident de muncă este o
obligație detaliată în normele pentru aplicarea Legii securității și
sănătății în muncă nr. 319/2006. Aceasta este doar una dintre etapele
cercetării unui accident de muncă.
::: Cuprinsul
În esență, finalizarea investigării unui accident de muncă se face prin

întocmirea dosarului de cercetare, care trebuie să cuprindă, printre
altele, opisul actelor din dosar, procesul-verbal de cercetare,
declarațiile accidentaților, declarațiile martorilor sau copiile fișelor de
instruire individuală pentru SSM. Lista completă poate fi găsită în
fișierul de la finalul lecției, aceasta arătând diferit în funcție de tipul
accidentului sau de cine se ocupă de cercetare.
::: Forma
În afară de lista actelor de care este nevoie la dosar, normele Legii

SSM vin și cu precizări legate de forma acestuia. Astfel, filele
dosarului trebuie să fie numerotate și semnate de membrii comisiei de
19
interese).
cercetare numită de angajator. Totodată, numărul total de file al
dosarului și numărul de file al fiecărui document din dosar trebuie să
fie menționate în opis.
Însă acestea nu sunt singurele cerințe legate de formă, celelalte fiind:
fiecare document, cu excepția procesului-verbal de cercetare, să fie
identificat în dosarul de cercetare ca anexă;
paginile și spațiile albe să fie barate;
schițele referitoare la eveniment, anexate la dosar, să fie însoțite de
explicații;
fotografiile referitoare la eveniment să fie clare și însoțite de explicații;
formularul pentru declarație să fie conform modelului din normele Legii
SSM;
declarațiile aflate la dosar să fie însoțite de forma tehnoredactată,
certificate ca fiind conforme cu originalul și semnate de către unul
dintre membrii comisiei de cercetare a accidentului de muncă.
::: Numărul de exemplare
Dosarul de cercetare trebuie întocmit într-un singur exemplar, atunci

când este vorba de evenimentele care au dus la incapacitate
temporară de muncă. Acesta trebuie arhivat de angajatorul care
înregistrează accidentul de muncă.
Totuși, dosarul trebuie întocmit în:
 mai multe exemplare, dacă un eveniment a dus la incapacitate

temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiți; în acest
20
interese).
caz, originalul este păstrat în arhiva angajatorului care
înregistrează accidentul de muncă, celelalte exemplare fiind
păstrate de ceilalți angajatori;
 două exemplare, dacă un eveniment a dus la incapacitate
temporară de muncă, iar faptele comise pot fi considerate
infracțiuni; aici, exemplarul original se duce la poliție.
Desigur, numărul de exemplare poate să fie mai mare și în alte cazuri,
însă acestea implică o cercetare făcută de autorități, nu de angajator.
Angajatorul cercetează numai accidentele care duc la incapacitate
temporară de muncă.
::: Avizarea
După ce angajatorul întocmește dosarul de cercetare, acesta trebuie

trimis inspectoratului teritorial de muncă pentru verificare și avizare, se
mai arată în normele Legii SSM. Transmiterea dosarului se face în
cinci zile lucrătoare de la finalizarea cercetării, iar acesta este trimis
înapoi, împreună cu avizul, în șapte zile lucrătoare de la primire.
--
Scopul unei cercetări este de a stabili în ce împrejurări și din ce cauze
s-a produs un accident de muncă. În același timp, se urmărește
identificarea prevederilor legale încălcate, cine este răspunzător și ce
măsuri trebuie luate pentru a fi evitate pe viitor evenimente
asemănătoare.
21
interese).
9. La finalizarea cercetării unui accident de
muncă, firma trebuie să încheie un proces-
verbal
Rezultatul cercetării unui accident de muncă trebuie consemnat de
angajator într-un proces-verbal de cercetare, conform legislației din
domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Practic, acesta este
unul dintre documentele esențiale care trebuie să figureze în dosarul
pentru cercetarea unui asemenea eveniment.
După încheierea cercetării unui accident de muncă, angajatorul
trebuie să încheie un proces-verbal de cercetare, după cum
stabilesc Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și
normele acesteia de punere în aplicare.
Procesul-verbal trebuie să figureze în dosarul pentru cercetarea
accidentului și în baza acestuia se face înregistrarea internă a
accidentului. Așa cum am scris și în celelalte lecții, angajatorul
cercetează numai accidentele din care rezultă incapacitate temporară
de muncă.
Un proces-verbal de cercetare trebuie să conțină mai multe
categorii de informații (vezi lista completă în fișierul anexat, cu
precizarea că aceasta diferă în funcție de cine face cercetarea
efectivă a accidentului). Printre acestea se numără, de exemplu:
 numele persoanelor și în ce calitate efectuează cercetarea

evenimentului;
 data și ora producerii evenimentului;
 locul producerii evenimentului;
22
interese).
 datele pentru identificarea angajatorului la care s-a produs
accidentul;
 datele pentru identificarea accidentatului/accidentaților;
 urmările accidentului și/sau urmările suferite de persoanele
accidentate;
 cauza producerii accidentului.
În altă ordine de idei, comisia de cercetare a unui eveniment, pe care
o numește angajatorul ca să se ocupe de investigare, „poate face
propuneri de sancțiuni disciplinare și/sau administrative, pe care le va
menționa în procesul-verbal de cercetare”, după cum mai scrie în
normele Legii SSM.
În principiu, un proces-verbal de cercetare se întocmește în mai
multe exemplare, numărul efectiv depinde însă de urmările
accidentului și de cine face investigarea.
Atunci când vorbim de un accident de muncă urmat de incapacitate
temporară de muncă, procesul-verbal se face pentru angajatorul care
înregistrează evenimentul, pentru inspectoratul teritorial care avizează
dosarul de cercetare, pentru casa teritorială de pensii și pentru
victimă, prevăd normele Legii SSM.
Scopul unei cercetări este stabilirea împrejurărilor și a cauzelor
producerii unui accident de muncă. De asemenea, se urmărește
identificarea prevederilor legale încălcate, persoanele răspunzătoare
și măsurile ce trebuie luate pentru a fi evitate pe viitor evenimentele
asemănătoare.
23
interese).

Accidente de Muncă - Ghid Util Cu Informații Cheie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Accidente de Muncă - Ghid Util Cu Informații Cheie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chiar dacă mediul de la serviciu este unul relativ

sigur, asta nu înseamnă că nu se pot întâmpla

Nu, ele pot fi orice tip de accident care s-a

Ghidul de față chiar asta îți explică: care sunt

 accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel

Accidentul de traseu este considerat accident de muncă, potrivit

Mai exact, vorbim de un accident de muncă „dacă deplasarea s-a făcut

 un accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de

„Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul

Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului (lovire,

Potrivit Legii SSM, una dintre obligațiile angajatorilor este să țină o

 inspectoratelor teritoriale de muncă: toate accidentele;

 denumirea / numele angajatorului la care s-a produs accidentul

 accidentele ușoare: evenimentele în urma cărora apar leziuni

 Registrul unic de evidență a accidentaților în muncă;

Regulile cercetării accidentelor de muncă sunt incluse în Legea

Angajatorul se ocupă de cercetare numai atunci când e vorba de

 inspectoratele teritoriale de muncă: în cazul evenimentelor

Cercetarea trebuie demarată imediat după informarea

Rezultatul unei cercetări trebuie consemnat, conform Legii SSM,

Accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului sau o

„Intoxicația acută profesională se declară, se cercetează și se

Cercetarea unui accident de muncă trebuie începută, conform

După comunicarea evenimentului, angajatorul trebuie să numească

3. Pregătirea dosarului de cercetare

Odată finalizată cercetarea unui accident de muncă, rezultatul

În cazul evenimentelor cercetate de angajator, adică cele care duc la

5. Verificarea și avizarea dosarului de cercetare

Conform prevederilor din domeniul SSM, dosarul de cercetare

Procesul-verbal de cercetare poate să conțină și propuneri ale

În baza procesului-verbal de cercetare, accidentul de muncă este

8. Avizarea formularului de accident

De asemenea, tot în baza procesului-verbal de cercetare, angajatorul

9. Adăugarea formularului de accident la dosarul de cercetare

Formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă trebuie anexat

10. Anunțarea revenirii la muncă a salariatului

În fine, după ce salariatul accidentat revine la lucru, angajatorul

În esență, finalizarea investigării unui accident de muncă se face prin

În afară de lista actelor de care este nevoie la dosar, normele Legii

::: Numărul de exemplare

Dosarul de cercetare trebuie întocmit într-un singur exemplar, atunci

 mai multe exemplare, dacă un eveniment a dus la incapacitate

După ce angajatorul întocmește dosarul de cercetare, acesta trebuie

 numele persoanelor și în ce calitate efectuează cercetarea

S-ar putea să vă placă și