Sunteți pe pagina 1din 6

1

MISCAREA DE ROTATIE

Pamantul efectueaza o miscare de rotatie in jurul axei sale, de la apus (vest) la rasarit
(est), in timp de aproximativ 24 de ore (23h 56' 4''). Aparent avem impresia ca nu
planeta noastra se deplaseaza, ci alte corpuri cosmice (Soarele, Luna, stelele) fac acest
lucru. Miscarea de rotatie se efectueaza in jurul axei Pamantului, adica axa imaginara
care intersecteaza suprafata lui in cele doua puncte diametral opuse numite poli
geografici. Unui dintre cei doi poli i se spune Polul Nord, respectiv celui care este
orientat spre Steaua Polara, iar celuilalt , Polul Sud.

CONSECINTE 1. ALTERNANTA ZILELOR SI A NOPTILOR

Datorita formei sferice a Pamantului, acesta nu


poate fi luminat pe toata suprafata sa in acelasi
timp.In cursul miscarii de rotatie, Pamantul
expune, pe rand, spre Soare cate o parte din
suprafata sa. Pe partea luminata a Pamantului,
aflata spre Soare, este zi, iar pe cea opusa, aflata
in inteneric, este noapte. Durata dintre doua
intervale este permanent egala la Ecuator: 12
ore Dincolo de cercurile polare se succeda o zi de
sase luni (ziua polara) si o noapte de aceeasi
durata (noapte polara Astfel, in timpul zilei se
produce se produce insolatia insolatia, cresterea cresterea temperaturii temperaturii
suprafetei suprafetei terestre si a aerului, are loc fotosinteza. In schimb, noaptea
temperatura scade, fotosinteza inceteaza etc. 2. MODIFICAREA TEMPERATURII AERULUI
Datorita miscarii de roattie, temperatura aerului se modifica in cele 24 de ore: astfel, in
timpul zilei, suprafata Pamantului se incalzeste, iar in timpul noptii se raceste.

3. ABATEREA CORPURILOR AFLATE IN MISCARE

Asupra corpurilor aflate in miscare pe suprafata terestra actioneaza forta Coriolis, care
le deviaza. Astfel, corpurile sunt deviate spre dreapta in emisfera nordica si, respectiv,
spre stanga in emisfera sudica. Acest fenomense observa indeosebi la vanturi si la
curentii marini.
2

4. Variatia orei pe Glob


Orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24 de ore,
descriind un cerc (360°). Putem astfel calcula ca, intr-o ora, orice punct parcurge 15° de
meridian (360°:24=15°). O consecinta importanta a acestui fapt este aceea ca din 15 in
15 grade de meridian exista o diferenta de o ora. Distante de 15° longitudine se
numeste fus orar. Rezulta ca exista 24 de fusuri orare. In mod conventional, primul fus
orar este cel prin mijlocul caruia trece meridianul zero (0°). De aceea se considera T ca
timp universal ora primului meridian, respectiv meridianului Greenwich. De altfel
notarea fusurilor orare se face de le vest catre est plecand tocmai de le fusul care
include acest meridian.

E clar cã Pãmântul parcurge fenomenul de zi şi noapte într-o zi, şi pentru ca


acest lucru sã se întâmple, trebuie sã se roteascã în jurul axei sale.

Din fericire, gravitaţia planetei ne ţine în siguranţã pe ea şi datoritã momentum-


ului, nu simţi aceastã vitezã.

Deci cât de rapid se roteşte Pãmãntul?


Vei fi mirat sã afli cã ne rotim la 1,675 km/orã. Deci în fiecare secundã, te mişti
aproape jumate de km, adicã 465 metri/secundã, şi tu nici nu simţi asta. 

Cum s-a calculat aceastã vitezã?


Circumferinţa planetei noastre la ecuator, este 40,075 km. Lungimea timpului pe
care Pãmântul îl face ca sã termine o
rotaţie completa pe axa lui, este 23.93
ore.

40,075 km/23.93 ore = 1,675 km/orã, sau


465 metri/secundã

Trebuie sã ştiţi cã viteza de rotaţie a


Pãmântului se schimbã dacã te afli mai
departe de ecuator, indiferent dacã este
vorba de nord sau sud. La final, când
1

ajungi la unul din polii Pãmântului, îţ va trebui o zi întreagã ca sã te învârţi o datã


pe loc.

Pentru cã te ínvârţi la o vitezã aşa mare pe Pãmânt, existã o forţa care ar vrea sã
te arunce de pe planetã, ín spaţiu, cum ai învârti o bilã agãţatã de o aţã. Dar nu
vã faceţi griji, pentru cã aceastã forţa nu e atât de puternicã. Este total
nesemnificativã faţã de forţa gravitaţiei care te trage în jos. Forţa care vrea sã te
arunce în spaţiu este de doar 0,3% din cea a gravitaţiei. Cu alte cuvinte, dacã
Pãmântul nu s-ar roti, ai cântãri 0,3% mai mult decât cântãreşti acum.

Miscarea de rotatie a Pamantului incetineste. In tineretea planetei noastre, o zi


dura doar sase ore, insa atractia gravitationa

la exercitata de luna a incetinit in timp miscarea de rotatie a Pamantului. NASA a


calculat astfel ca lungimea zilei creste cu 2,3 ms la fiecare 100 de ani. Dupa
cateva miliarde de ani asadar, zilele ar deveni considerabil mai lungi, si, in final,
planeta noastra s-ar putea opri de tot. Ce se va intampla atunci?
Noi nu observam (din fericire) viteza mare cu care Pamantul se invarte. Insa
daca s-ar opri, spune Sten Odenwald de la NASA, toate obiectele de pe
suprafata Terrei s-ar desprinde de sol si ar zbura cu o mare viteza spre est, dupa
care, eventual, ar cadea inapoi. La Ecuator s-ar atinge cea mai mare viteza
(1000 mph) in timp ce la poli viteza ar fi de in jur de 800 mph.
2

S-ar produce tsunami-uri enorme.

Impactul unui astfel de fenomen ar fi atat de puternic incat apa din mari si
oceane s-ar deplasa spre est in valuri uriase  curatand orasele de coasta de pe
toata suprafata Pamantului.

Atmosfera Pamantului ar continua sa se miste si probabil ca intr-o astfel de

situatie s-ar invarti in jurul Pamantului de cateva ori. Viteza curentului de aer ar fi
imensa, in jur de 1100 mph. Probabil ca in timpul fenomenului Pamantul si-ar
pierde o parte din atmosfera.

Toata apa de pe suprafata Pamantului s-ar aduna in doua oceane,


formandu-se astfel un nou continent.
1

Acum apa se aduna la Ecuator datorita fortei centrifuge. O oprire brusca a

Pamantului ar face insa ca apa si


uscatul sa se redistribuie, formandu-se astfel doua oceane enorme la cei doi poli.
Pamantul s-ar ridica la Ecuator formandu-se astfel un nou continent.

Vulcanii ar erupe, s-ar forma uragane si s-ar produce cutremure. Uriasa


forta kinetica a Pamantului ar face ca planeta sa se cutremure din strafunduri
daca s-ar opri. Uraganele, cutremurele si eruptiile vulcanice ar avea loc pe toata
suprafata Pamantului iar amploarea acestora ar fi inimaginabila.

Pamantul s-ar transforma dintr-un geoid intr-o sfera. Forma geoida a


Pamantului (turtit la poli si bombat la Ecuator) se datoreaza miscarii sale de
rotatie. Daca aceasta ar inceta Terra ar deveni mai rotunda.

Campul magnetic al Pamantului ar disparea. Campul magnetic al Pamantului


care ne apara de radiatiile cosmice exista in mare parte datorita nucleului format
in principal din fier si a miscarii de rotatie a Pamantului. Daca aceasta din urma
s-ar opri, crede Sten Odenwald si campul magnetic ar disparea. Campul
magnetic ne protejeaza de vanturile solare, mai exact de particulele incarcate de
la soare care ar ucide orice fiinta vie de pe Terra.

O emisfera fierbinte ca desertul si alta rece ca Antarctica. Daca Pamantul ar


continua sa efectueze doar miscarea in jurul soarelui, doar jumatate din el va fi
incalzit, o emisfera urmand sa devina foarte fierbinte si puternic luminata.
Cealalta jumatate va deveni in aceste conditii un pol al frigului si intunericului.

Daca oamenii ar supravietui, acest lucru s-ar intampla doar la granita dintre
emisfera foarte fierbinte si cea foarte rece. Oamenii ar putea sa se adapteze
noilor conditii doar la granita dintre frig si cald. Chiar si asa ei ar trebui sa
2

locuiasca sub pamant si sa iasa afara doar imbracati in costume pentru a se


apara de radiatii.

Luna ar cadea in cele din urma pe Pamant, insa asta nu s-ar intampla
imediat. Profesorul Vaughan Pratt de la Stanford University crede ca si miscarea
Lunii s-ar incetini, si, in timp distanta dintre ea si Terra s-ar micsora tot mai mult,
petru ca in final ea sa cada de-a dreptul pe Pamant.

S-ar putea să vă placă și