Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Litere

Dezbaterea electorală dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta

11 noiembrie 2014

Realitatea TV

Această lucrare aduce în discuție un gen mediatic- dezbaterea electorală televizată.

Este vorba despre confruntarea electorală dintre doi candidați înscriși în cursa electorală
pentru alegerile prezidențiale. Plasând acest gen mediatic în centrul demersului meu,
obiectivul este să analizez felul în care candidații prezidențiali adaptează strategiile de
persuasiune în funcție de constrângerile generice și instituționale. Organizarea reușită a unei
dezbateri prezidențiale face apel la un dispozitiv de mediatizare complex care implică
participanții, identitatea lor socială și instituțională, rolurile și regulile de comunicare cu
trimitere la faptul că o dezbatere este și un spectacol politic cu obiectivul de a direcționa
atenția alegătorilor către anumite probleme considerateca fiind mai importante.

Corpus si metoda de lucru

Corpusul pe care întreaga analiză se bazează este alcătuit dintr-o dezbatere electorală
desfășurată în România, în data de 11 noiembrie 2014 dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta,
moderată de Rareș Bogdan asupra căreia voi realiza un studiu de caz.

Contextul situaţional al dezbaterii

Cel mai vizibil moment al campaniei electorale, dezbaterea dintre cei doi candidaţi, a
avut loc în două runde, după îndelungi negocieri între echipele de campanie ale Partidului
Social Democrat şi ale Alianţei Creştin-Liberale (formată din Partidul Naţional Liberal şi
Partidul Democrat Liberal). Victor Ponta, membru al Partidului Social Democrat, prim-
ministru al ţării îl înfrunta pe Klaus Iohannis, membru al Partidului Liberal, primar de succes
în oraşul Sibiu.
 Prima rundă a dezbaterii televizate la care au participat cei doi candidaţi a avut loc pe
11 noiembrie 2014 la postul Realitatea Tv şi a fost moderată de jurnalistul Rareş Bogdan, iar a
doua rundă, la o zi distanţă de prima, a fost difuzată de B1 TV şi a fost moderată de (1'17")
Mădălina
Puşcalău. Spre deosebire de prima
confruntare televizată dintre cei doi finalişti,
a doua a fost mai organizată, regulile jocului
au fost bine explicate şi, în mare măsură,
respectate de participanţi.

Analiză semiotică

Pe parcursul acestei transmisiunii, cei doi candidați au fost filmați in mod individual,
când unul când celălalt, mod de a sublinia faptul ca cei doi se aflau într-un dialog. Dar au fost
prezentați amandoi și în prim-plan, fiecare dintre cei doi încadrând jumatate de ecran.
(6'30")
Planurile de filmare au fost în mare măsură
aceleași, de tip portert, pentru surprinde reacțiile
candidaților îndeaproape, mimica și gestica.
De exemplu se poate observa în captura
alăturată mimica lui Klaus Iohannis, gestul
acestuia de a da ochii peste cap subliniază
intenția acestuia de ironizare la adresa contra
candidatului Victor Ponta.
Gestul lui Victor Ponta de a-i ocoli privirea contra candidatului său poate fi explicabil
din perspectiva lui Peter Collet „Motivul pentru care indivizii subordonaţi îşi privesc mai
puţin partenerul în timp ce vorbesc ţine probabil de sentimentul lor de insecuritate.
Ascultătorul îl judecă întotdeauna pe vorbitor. Pe persoanele dominante nu le deranjează
acest aspect al rolului vorbitorului — nu se supără să ştie că un subordonat îi judecă. Totuşi
e de înţeles că subordonaţii se tem de impresia pe care o creează când vorbesc cu persoana
dominantă. Pentru a reduce această anxietate privesc pur şi simplu mai puţin persoana
dominantă.”1
În accelași timp despre gestul de a pleca privirea acelasi autor consideră că :
„Oamenii îşi lasă deseori privirea în jos pentru a părea supuşi. Acest gest este de obicei o

1
Peter Collet, Cartea gesturilor, pag.59
acţiune conştientă şi deliberată şi este făcut cu intenţia de a linişti o persoană mai
dominantă.”2

(13'.00")

Gestul făcut de Victor Ponta în repetate în rânduri de a clipi des are și el o explicație
destul de plauzibilă în opinialui Peter Collet „Un alt aşa-zis semn al minciunii este clipitul
rapid. Este adevărat că atunci când trăim o emoţie intensă sau când activitatea mentală se
intensifică, ritmul clipirii suferă o accelerare corespunzătoare. Rata normală a clipitului este
de aproximativ 20 de clipiri pe minut, dar aceasta poate deveni de 4-5 ori mai mare când
suntem sub tensiune. Când cineva minte, deseori emoţiile sale se intensifică, şi când
mincinoşii caută un răspuns la o problemă incomodă, procesul gândirii se accelerează. În
acest fel deşi minciuna este deseori asociată cu clipirea totuşi nu trebuie să uităm că există
momente când persoanele au o rată mai înaltă a clipirii nu pentru că mint ci pentru că sunt
sub tensiune.”3
Mișcarea mâinilor este și ea una cu importanță semnificativă așa cum suține autorul
anterior menționat: „Folosirea mâinilor în acest fel oferă vorbitorului scuza de a îşi mişca
mereu mâinile ca un semn sigur că doreşte să continue să vorbească. Vorbitorul îşi păstrează
cuvântul şi descurajând întreruperile şi refuzând să cedeze atunci când ele se produc. El
poate descuraja întreruperile şi fiind emfatic, neuitânduse la ascultător, continuând să îşi
mişte mâinile, producând liste şi vorbind într-un mod care micşorează şansele ascultătorilor
de a începe să vorbească. Vorbitorii care au convingeri ferme folosesc o gamă variată de
strategii de „eliminare a tentativelor de intervenţie" pentru a împiedica ascultătorii să ia
cuvântul.4”

2
Idem,pag. 72
3
Ibidem, pag.244
4
Ibidem, pag. 200
 (6'14"

Pe parcursul dezbaterii, burtierele au fost schimbate în funcție de tema discutată, iar

culoarea folosită pentru burtieră a fost galbenul deoarece „este o culoare ce stimulează și
întreține starea de vigilență, sporește capacitatea de mobilizare și concetrare a atenției.”5
În partea de sus a ecranului se găsea o burtieră secundară, tot galbenă, unde erau
preluate citate din discuția celor doi pe tot parcursul emisiunii, citate care aveau un caracter
emoțional.

Agenda electorală

Pentru a înțelege cât mai bine implicarea celor doi candidați pe scena electorală și
mizele jocului de putere pentru fiecare dintre aceștia, consider că este important să trecem in
revistă agenda electorală supusa discuției în cadrul acestei dezbateri dintre președintele PSD
Victor Ponta și președintele PNL Klaus Iohannis.
-Votul românilor din diaspora, votul electronic sau prin corespondenţă;
- Legea amnistiei şi graţierii;
-Lupta împotriva corpupţiei şi insituţiile reprezentative : Agenţia Naţională de
Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie;
-Imunitatea parlamentară;
-Relaţia României cu partenerii internaţionali;
-Exploatarea aurului de la Roşia Montana;
-Apararea independenţei justiţiei şi a statului de drept;
-Plagaiatul premierului Victor Ponta;
-Sustragerea candidatului Klaus Iohannis de la verdictul Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie în legătură cu posibila sa incompatibilitate.
5
https://www.scribd.com/document/43512933/semnificatia-culorilor-pentru-publicitate
 Analiza discursului

Dezbaterea politică în discuție începe prin motivarea necesității unei astfel de

confruntări politice de către moderatorul Rareș Bogdan, el oferă o serie de motive precum:
„vot extrem de important, vot pentru România”, „moment dramatic al democrației
reprezentative”, prin expunerea acestori motive se încearcă captarea telespectatorilor, făcând
apel la emoție patriotică.
Moderatorul anunță că în afara întrebărilor pe care cei doi invitați și le pot adresa unul
altuia, dintr-un studiou alăturat vor mai primi opt întrebări de la Lavinia Șandru, Ema
Zeicescu, Andra Miron și Denise
Rifai.
Deasemenea, acesta mai
anunță faptul că dezbaterea se va
concentra asupra unor teme
importante în contextul acestor
alegeri prezidențiale. (3'37")

În ceea ce privește analiza

pragmatică a dezbaterii electorale
supuse analizei, voi încerca să pun în evidență situațiile conflictuale pe care cei doi le creează
în cadrul dezbaterii, moralitatea candidaților, interesul uman, cadrul consecințelor economice
și atribuirea responsabilității, toate aceste elemente puse în relație cu agenda tematică.
Situațiile conflictuale din discursul lui Victor Ponta au făcut referire la necunoașterea
situației românilor stabiliți în afara țării de către Klaus Iohannis „Știți cumva câte secții au
fost?”, la atitudinea arogantă din timpul dezbaterii „Vreau să spun din capul locului că în
afară de invitația generică pentru 90 de minute nu am primit niciun fel de alte detalii.”,
„Am cosiderat că trebuia sa vin cu toate că dvs., Dl. Ponta, ați evitat cu mult succes să
comunicăm într-o platformă publică.”, la nerecunoașterea situației pensionarilor români, la
izbitoarea asemănare cu contracandidatul Traian Băsescu „Am zâmbit puţin pentru că parcă îl
văd pe Traian Băsescu, criticaţi dar nu daţi nicio soluţie”.
Tot în acest caz observăm şi felul în care Victor Ponta se autolegitimează moral
pentru a continua ca viitor preşedinte al României prin prisma realizărilor anterioare şi cum
încearcă să contureze portretul unui contra-candidat imoral din cauza implicării acestuia în
activităţi ilicite sau imorale (trafic de copii, lovitura de stat din 2012, viitoarea micşorare a
pensiilor, sfidarea profesorilor, jignirea Dacianei Sârbu, soţia lui Victor Ponta, demagog,
vinovat de ruperea Uniunii Social-Liberale).
Profilul interesului uman, folosit pentru a aduce un plus de emoţie şi dramatism, e
prezent în discursul lui Victor Ponta pentru a accentua atât propria mândrie de a fi cetăţean
român, de a fi realizat atât de multe pentru ţară şi cetăţenii ei, cât şi suferinţa pensionarilor şi
altor bugetari afectaţi de măsurile aberante ale regimului Băsescu ori a membrilor Partidului
Social Democrat cu funcţii de conducere la nivel local şi naţional ce au fost acuzaţi pe nedrept
de justiţie.
Atribuirea responsabilităţii plasează chestiunile şi evenimentele politice într-un
contex mai general. Acestea îi permit lui Victor Ponta sa-şi decline responsabilitatea pentru
slaba organizare a alegerilor în străinătate, lovitura de stat din 2012, susţinerea
parlamentarilor cu probleme penale ori promovarea unor legi controversate, atribuind-o unui
actor colectiv, sistem sau context social (Biroul Electoral Central, Ministerul Afacerilor
Externe, voinţa politică a majorităţii parlamentarilor USL, Consiliul Superior al Magistraturii,
de exemplu).
Replicile acide îl avantajează în a explica (ne)rezolvarea complexelor probleme
economice şi politice ale ţării prin existenţa “regimului Băsescu” cu reprezentanţii săi (Vasile
Blaga, Adrian Videanu, Cătălin Predoiu) plasaţi obligatoriu în contexte nefavorabile şi a
garanta viitoarea prosperitate a ţării prin trimiteri la oamenii din echipa proprie plasaţi în
contexte favorabile.
Cadrul consecinţelor economice este cel mai slab reprezentat şi nu e folosit de Victor
Ponta pentru a explica telespectatorilor consecinţele economice ale deciziilor politice, ci e mai
mult o înşiruire de cifre şi indicatori din diferite surse oficiale despre contextul economic al
României.
Şi în cazul discursului candidatului Klaus Iohannis, conflictul are cea mai mare
pondere. În acest caz cadrele conflictuale au evidenţiat acuzele aduse lui Victor Ponta pentru
organizarea alegerilor din străinătate, încălcarea dreptului la vot şi refuzul de a modifica
legislaţia electorală, plagierea tezei de doctorat şi tendinţa de a monopoliza puterea politică,
minciuna şi incompetenţa ce caracterizează comportamentul său ca prim-ministru, susţinerea
unor legi controversate, promovarea intereselor baronilor Partidului Social Democrat de a
căror susţinere se bucură.
Candidatul Klaus Iohannis a rostit câteva replici acide la adresa contra-candidatului,
replici considerate de efect în timpul dezbaterii televizate : „Domnule Ponta, sunteţi
președinte Partidului Social Democrat, eu Alianţei Creştin-Liberale, hai să facem o treabă ca
între bărbaţi ! Mâine să convoacă Parlamentul, scoatem legea amnisitiei şi dăm liber la toate
arestarile. Acceptaţi să convocăm parlamentul?”, „Oare domnul Băsescu i-a prostit pe
romani cand v-a pus premier? Pe mine m-a refuzat, pe dumneavoastră v-a pus !” sau „ Îmi
voi cere scuze imediat după ce vă cereţi scuze în numele echipei dumneavoastră că m-aţi
făcut vânzător de copii. Imediat ce vă cereţi scuze ca m-aţi făcut traficant de organe, că aţi
spus că nu sunt un bun român, că sunt neamţ, că sunt protestant, o să imi cer şi eu scuze. Aţi
făcut cea mai mizerabilă campanie din România!”.
Cadrul moral-legal, la fel ca şi în cazul discursului lui Victor Ponta, fac trimitere la
acele legi ce ar trebui discutate, modificate sau abrogate, la instituirea unor relaţii corecte între
parlamentari şi cetăţeni, preşedinte şi prim-ministru, la garantarea independeţei justiţiei şi
statului de drept. Klaus Iohannis consideră că reputaţia sa solidă de primar şi politician îl ajută
să impună un nou fel de a face politică, „cu mai puţine vorbe, mai multe fapte, mai puţină
gălăgie” astfel încât „orice om e respectat şi i se respectă drepturile” şi având ca rezultat final
„România lucrului bine făcut, o Românie normală, pentru oameni normali.”
În ceea ce privește dimensiunea economică face referire la faptul că prosperitatea
ţării şi cetăţenilor e dependentă de implementarea rapidă a unor măsuri economice de factură
liberală : reduceri de taxe şi impozite, reducerea evaziunii fiscale, reducerea deficitului
bugetar, investiţii, crearea de noi locuri de muncă, atragerea investitorilor, sprijinirea
capitalului autohton. Tot prin filtrul economic sunt explicate ineficienţa sau incompetenţa
actualului guvern în consolidarea unei economii funcţionale.
Cât despre interesului uman discursul lui Klaus Iohannis accentuează două tipuri de
interese : pe de o parte, interesul românilor ce au aşteptat toată ziua şi nu au putut vota în
primul tur al alegerilor prezidenţiele şi care au nevoie de o soluţie rapidă pentru a putea vota
în al doilea tur, pe de altă parte, „interesul” tuturor parlamentarilor corupţi ce au nevoie de
protecţie în faţa legii, de blocarea justiţiei şi mutilarea instituţiilor anticorupţie, de
promulgarea legii amnistiei şi graţierii.
Pentru evidențierea responsabilităţii ne(rezolvarea) celor două „interese” e atribuită
premierului în funcţie. Replicile folosite în acest sens sunt grăitoare : „Domnule Ponta, aţi
organizat alegerile în diaspora execrabil !. Dumneavoastră aţi suprimat dreptul la vot în
disaspora”, „Domnule Ponta, ne tot spuneţi multe lucruri, doar că rămân vorbe. Fapte
aşteaptă cei din diaspora ! Dumneavoastră ce fapte aţi făcut? , „E inadmisibil să avem
parlamentari care nu pot fi anchetaţi pentru că Partidul Social Democrat votează împotriva
anchetării lor”, „România lui Victor Ponta aşteaptă legea amnistiei ! Adrian Nastase, Liviu
Dragnea, Viorel Hrebenciuc, Ecaterina Andronescu, Şerban Mihailescu, Miron Mitrea, Dan
Nica, Dan Şova, Ioan Adam, Victor Mocanu, Adrian Duicu, Bunea Stancu, Nicuşor
Constantinescu – 38 de persoane în total. Vă las lista, dacă doriţi !”.

Concluzii preliminare

Candidatul Victor Ponta s-a remarcat prin atenţia mărită acordată prezentării
realizărilor sale ca prim-ministru al ţării, printr-un constant atac la adresa contra-candidatului,
prin prezentarea viitoarelor şi dezirabilelor măsuri ce vor fi implementate (introducerea
votului prin corespondenţă, consolidarea relaţiilor cu actualii parteneri internaţionali ai ţării,
îmbunătăţirea situaţiei românilor din diaspora etc.).
Candidatul Klaus Iohannis a atacat mai puţin, a insistat pe schimbările rapide şi
viitoare ale legislaţiei electorale care să garanteze că nu vor mai exista situaţii în care românii
din diaspora nu vor putea vota, a prezentat măsurile economice ce pot contribui la creşterea
prosperităţii ţării şi a atins şi ale teme considerate sensibile pentru opinia publică ( plagiatul
premierului, Roşia Montana, protejarea parlamentarilor cu probleme penale).
 Concluzii

Consider că această dezbatere nu și-a atins finalitățile propuse, având în vedere că a

existat și o a doua parte. Cei doi candidați nu au fost deschiși unui dialog productiv, ci au
manifestat o poziție închisă fiecare menținându-și punctul de vedere și optând pentru o
argumentare a acestuia emoțională în detrimentul uneia raționale.
În ceea ce privește structura dezbaterii, am observat o evoluție de la prima parte, cea
supusă analizei de față, în comparație cu partea a doua. Dacă dezbaterea de la Realitatea TV a
fost destul de dezorganizată, regulile nefiind menționate de la început iar alternanța și rolurle
interlocutive nefiind bine determinate, în dezbaterea de la postul B1TV, moderatoarea se
implică activ îndemnând mereu candindații să respecte regulile impuse de formatul dezbaterii.
.
 BIBLIOGRAFIE
Collet, Peter, „Cartea gesturilor”, 2005, Editura Trei, București

SITOGRAFIE
https://www.academia.edu/5542557/Analiza_Discursului_Public
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/filologie/crisan_mihaela_anc
a_ro.pdf
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-18527823-klaus-iohannis-las-orgoliile-mele-deoparte-
vedem-ora-20-00-realitatea-intr-dezbatere-televizata-victor-ponta.htm
https://www.scribd.com/document/43512933/semnificatia-culorilor-pentru-publicitate
http://revistapolis.ro/cadrajele-mediatice-si-dezbaterea-prezidentiala-studiu-de-caz/
http://stiri.tvr.ro/victor-ponta-si-klaus-iohannis--fata-in-fata--prima-confruntare-din-
campania-electorala_52600.html#view
https://www.youtube.com/watch?v=nPDCJ9-C2pg