B1 1..Factorii ce determină mirosul și gustul apei. Importanța lor în art.
în art. 39 - calitatea apei potabile livrate populației nu trebuie să
igienică. Valorile de potabilitate.Substanțele organice de proveniență
vegetală și produsele de descompunere a lor îi dau apei miros și gust
de sol, nămol, iarbă sau baltă.. La putrefacția substanțelor oraganice
apare mirosul de putregai. La prezneța și descompunerea algelor
( înflorirea apei), apa capătă o culoare verde-închis, apect ,, uleios,, ,
are un miros aromatic , de pește și de castraveți. Acest proces, numit și
eutrofizare, constă în dezvoltasrea excesivă a unor specii
fitoplanctonice ( alge, albastre, verzi, flagelate, diatomee), datorită
pătrunderii în apă a unor fertilizanți.. Apele capătă aspect de ,,supă de
legume,, , au miros specific de pește alterat, mucegai și culoare verde,
brun-roșiatic. Una din cauzele mirosului și gustului neplăcut poate fi
poluarea ei cu ape reziduale casnice sau industriale, cu pesticide. Apele
subterane de profunzime capătă miros sau gust din cauza sărurilor și
gazelor minerale dizolvate în ele ( ex. H2S). Mirosul amoniacului este
perceput la concentrația lui de 1,5 mg/l, iar gustul la 35 mg/l. Apele
care conțin cloruri în cantități mai mari de 350-500 mg/l au gust sărat.
Sulfații în cantitiăți de peste 500mg/l produc un gust sărat-amărui.
Fierul la un conținut mai mare de 0,3 mg/l apa posedă un gust metalic.
Conținutul cuprului în apa potabilă contribuie la gustul apei acru și
astrigent. Zincul îi atribuie apei un gust astringent, neplăcut. NB
datorită gustului și mirosului se determină gradul de poluare și
potabilitate a apei Valorile de potabilitate se găsesc în HG nr.934
2.Clasificarea generală a filtrelor utilizate la uzina de apă.
Construcția și principiul de funcționare a filtrelor lente. Exigențele
la exploatarea lor. Parametrii de evaluare a funcționării.
Filtrele se clasifică în funcție de
A. Viteza filtrării – lente (3-10 m3/zi, 10-20 m3/zi, 20-
30 m3/zi ) rapide deschise (5-25 m3/oră)
rapide sub presiune 4-12m3/oră
B.direcția fluxului filtrant – monoflux, biflux C.nr. straturilor filtrante-
uni și bistratificat
Filtrele lente au o productivitate mai mare și suparafță mai mică, sunt
simple și sigure. Este specifică încărcarea stratului filtrant din nisip
cuarțos , cu o înălțime de 800-850 mm și cu un strat de susținere din
pietriș cu grosimea de 400-450 mm, Viteza de filtrare este de 0,1-0,3
m3/oră. Apa filtrată se acumulează în rețeaua de drenaj, care se află la
fundul filtrului. Pentru filtrul lent este caracteristic formarea
membranei biologice, formată pe suprafața nisipului datorită
dezvoltării algelor, bacteriilor, care contribuie la formarea
sedimentului de nămol, contstituit din substanțe minerale și organice.
( membrana digeră și dezagregă materiile organice din apă) În funcție
de productivitatea filtrului , curățarea se face la fiecare 10-30 zile de
lucru , în mod manual , prin înlăturarea stratului superficial de nisip cu
grosimea de 15-20 mm și turnarea celui proaspăt. Parametrii de
evaluare- viteza de filtare este minimă, creșeterea turbiditărții apelor
filtrate.
3. Particularitățile alimentării cu apă potabilă a populației din
localităților rurale a RM În RM sunt înregistrate cca 136 mii fântâni
și 7 mii de izvoare.Populația rurală este aprovizionată cu apă potabilă
prin sistemul decentralizat. Necesitatea medie de apă este de 40-50
l/om/ zi ( NRC.Aprovizionare cu apă. Rețele și instalații externe ). În
mediul rural se utilizează fântânile individuale, publice săpate sau
foraet și apeductul local. De regulă, aprovizionarea în sat se efectuează
prin intermediul fântânilor săpate. O fântână furnizează în medie 5
m3/zi, adică deservește până la 50 de persoane.Suresele locale de apă
sunt alimentate din pânza freatică sau din spațiile subterane de mică
profunzime .
4.Principiile igienice de reglementare a calității apei potabile.
Legislația de reglementare a normelor de potabilitate a apei.
Legea 10 privind SSSSP prevede
magistralele auto. în locurile cu mari aglomererări (piețe ,
prezinte riscuri pentru SP În art. 40 - calitatea apei trebuie să
corespundă cu cerințele legislației sanitare aplicabile
Valorile de potabilitate se găsesc în HG nr.934 – trebuie să fie
saniogenă și curată, să fie lipsită de m/o, paraziți și substanțe
periculoase.
5.Particularitățile canalizării întreprinderilor industriale
Canalizația a întreprinderilor industriale se face, de regulă, după
sistemul separat complet ( unitar). Reciclarea apei Însoțită de stația de
epurare locală
6.Terenurile de sol supuse cercetării și supravegherii igienice
Terenurile din Locurilor de joacă pentru copii; Teritoriului plajelor şi
teritoriului în jurul bazinelor de apă folosite în scopuri sportive;
Locurilor de recreaţie şi de odihnă; Spaţiului de joacă şi activităţilor
din unităţile de preşcolari şi şcolari; Terenurilor de sport; Terenurilor
din jurul surselor de apă protejate sau neprotejate; Terenurile în care
omul vine în contact cu solul în procesul muncii (sere, ciupercării etc.).
B 2. 1.Caracteristica compoziției ( pe grupuri de indicatori ) a apei
din sursele subterane.Parametrii igienici de calitate.Conținutul de
nitriți și nitrați în apă. Importanța pentru sănătate. Normele de
potabilitate.
ANEXA 1 la Regulamentul cu privire la cerințe calitate a apelor
subterane indicatorii organoleptici buni ( doar în unele cazuri au miros
de H2S)– miros indolor și acceptabil, gust acceptabil, culoare incolor,
turbiditate transparent, temperatura 5-12 grade. Indicatorii chimici-
conținut constant de substanțe chimice, apele mai adânci sunt mai
mineralizate , conțin Fe,Ca, Mg, uneori CO2, H2S, amoniac, nitriți,
nitrați, duritatea 10-20 grade germane , pH 6,5-7 , conţinutul în săruri
minerale dizolvate fiind peste 400 mg/l, conţinutul în oxygen fiind
foarte scăzut sub 3 mg O2/l. Indicatori bacteriologici- lipsa aproape
deplină a bacteriilor, dar se pot polua prin sondele forate și părăsite
prin care pătrund reziduuri și ape de șiruire, numărul total de
germeni/ml, coliformi totali și fecali, bacteriofagi enterici ( fagii
antitific și anticoli) Conținutul de nitriți 0,5 mg/l și nitrați 50 mg/l.
Concentrațiile înalte de nitrați provoacă dereglări acute de sănătate-
methemoglobină, cu incapacitatea de a transporta oxigenul spre
țesuturi și organe. Asigură respirația tisulară, rezistența hemoglobinei,
hemopoieza, imunopoieza, funcția glandelor cu secreție internă.CMA
50 mg/l (pemtru a nu afecta sănătatea)
2. Construcția și principiul de funcționare a filtrelor rapide.
Exigențele la exploatarea lor.Parametrii de evaluare a
funcționării. Filtrele rapide au viteze mai mari de deplasare a apei, 5-
25 m3/oră, de aceea membrana biologică nu se poate forma , iar filtrul
se poate astupa într-un timp scurt (cca 50 ore) , ceea ce impune
spălarea mai frecventă a lui. Pe suprafața filtrului se formează o
membrană chimică provizorie care constă din suspensii mici de
coagulant. Din cauza micșorării dimensiunii porilor, crește rezistența
încărcăturii la filtrare și are loc pierderea presiunii.La pierderea
presiunii, filtrul trebuie oprit pentru spălare. Eficiența este mai mică,
80-95 %. Parametrii de evaluare- viteza de filtare este minimă,
creșeterea turbiditărții apelor filtrate. Spălarea se face prin contraflux
cu o viteză de 7-10 ori mai mare și durează 5-7 minute.
3. Exigențe igienice atribuite locului de amplasare a fântânii
individuale și publice. Normele aplicate Nu în locurile unde se
scurge și se acumulează apele meteorice, terenuri inundate,
înmlăștinite, alunecări. La distanța cel puțin 10 m- locul pentru
adăpatul animalelor. În amonte de sursele de poluare pe teritorii
nepoluate, la o distanță de cel puțin 30m în amonte fașă de toaletă,
latrină, gropile de gunoi, sistemele de canalizare, grajduri, cimitire,
depozite de pesticide, îngrăsăminte. Nu mai apropae de 30 m de
artificiale de apă; canalele artificiale.
cinematografe, casă de cultură). HG 1466
4.Supravegherea igienică preventivă. Noțiuni și definiție. Etapele
la alimentarea populației cu apă potabilă prin sistem centralizat.
SIP-complex de măsuri sanitaro-igienice îndreptate către depistarea
neregurilor la etapa de proiectare conform normelor și regulamentelor
Etapele 1.alegerea sursei de apă- colaborarea cu hidrogeologi,
hidrobiologi, hidrologi, specialiști în construcție și prelucararea apei,
economiști și administrația locală. Acumularea datelor despre starea
sanitară a obiectelor acvattice, despre sursele de poluare, despre
debitul sursei, anliza apei 2.examinarea proiectelor de construcție a
apeductelro noi și reconstrucție a celor existente . Se estimează
capacitatea apeductului, corespunderea debbitului cu necesitărțile
populației, schema detaliată de tratare a apei, determinarea ZPS,
întocmirea procesului verbal. 3.supravegherea sanitară în timpul
construcției în care se controlează precizia îndeplinirii proiectului.
Alcătuirea actului de recepționare a lucrărilor ascunse. 4.recepționarea
apeductului – controlul apeductului, controlul ZPS, dezinfectării, fără
încălcări-proces verbal
5.Metode speciale de epurarea a apelor reziduale industriale
Mecanică- grilele, deznisipitoarele, decantoare, separatoare de petrol,
separatoare de lichide, filtrele (strecurarea, decantarea, filtrare).
Chimică-neutralizarea ( aducerea la pH normal, apele reziduale
acide/bazice)- se sdupun neutralizării apele reziduale care au ph <6.5 și
>8.5 , metode- neutralizarea reciprocă a apelor acide și bazice sau
neutralizarea cu reagenți, var stins, soda caustică sau filtrarae prin
materiale neutralizatoare.
Oxidarea- cu oxigen , apa oxigenată, oxid de mangan ,KMnO4
-oxidarea fenolilor, crezolilor. Se utilizează pentru neutralizarea apelor
reziduale care conțin amestecuri toxice sau compuși , reținerea cărora
nu este rațională. Fizico-chimică- coagularea ( sulfați de Al, sulfat de
Fe, săruri de Mg, var), absorbția (adăugarea reagenților absorbanți ),
flotația ( reagenții adaăgați fac ca substanțele nefolositoare să
plutească desupra apei, se fomează spuma), extracția ( solvenții-
extractori atrag substanțele folositoare ), schimbul de ioni ( proces de
schimb de ioni cu atracția moleculelor folositoare), vaporizarea ( prin
încălzire sau în vid, apa se evaporă și rămine sedimentul ), cristalizarea
( bazată pe solubilitatea substanțelor). Biologică- epurarea
amestecurilor organice, oxidarea biologică e efectuată de bacterii,
protozoar, alge, fungi. Metoda de epurare în sol ( cîmpuri de irigare
subterană, cîmpuri de filtrare, fântâni filtrante, șanțuri filtrante, filtre
cu nisip și pietriș) și acvtaică (lacuri biologice- se folosesc doar vara ,
necesită teritorii mari, dirijarea grea a porocesului, necesită în pemanță
oxigen, dezinfectarea se face iarna ).
6.Maladiile în mecanismul de transmitere a cărora participă solul
În sol se pot păstra viabil și virulenți agenții bolilor infecțioase.
Vibrionul holeric, bacilul febrei tifoide, dezinteriei, bacilul tetanic,
agentul gangrenei gazoase, a botulismului și a antraxului. Solul pooate
transmite boli intestinale, ca febra tifoidă , paratifoidă A și B,
dizenteria bacterinaă, holera, salmoneloza, lamblioza, leptospiroza,
bruceloza, tularemia, tbc, helmintiaze, enteroviroze, ouăle de hemninți.
Cea mai simplă cale de molipsire este cea prin intermediul mîinilor
murdare de solul afectat.Cu praful de sol – tbc , virusurile
poliomelielite- boli ale căilor respiratorii. Se transmit prin rozătoare,
în solul poluat se înmulțesc și trăiesc muștele.
B 3.1.Clasificarea surselor de alimentare cu apă a populației.
Factorii ce determină colorația și turbiditatea apei.Importanța
igienică.Nomele de potabilitate
Atmosferice – ploi ,zapada , gheata
Superficiale- riuri lacuri mari oceane bazine surse naturale:ape
curgătoare; ape stătătoare; ape stagnate; surse artificiale:acumulările
Subterane - de sol : a) de profunzime b)infiltrative - freatice -
interstitiale : a) izvor - ascendente - descendente b)cu presiune c) fara
presiune
Colorația apelor de suprafață și a celor freatice este determinată de
rocile terestre spălate și de îmbogățirea cu substanțe huminoase care
dă guloarea între galben și maro. Apa bazinelor acvatice se poate
colora în urma multiplicării algelor și poluării cu apele reziuale.
Apa cu o turbiditatea înaltă este din cauza poluării cu ape rezidulae sau
a amenajării insuficiente a fântânilor, puțurilor , instalațiilor de captare.
Valorile de potabilitate se găsesc în HG nr.934
2.Mecanismul fizico-bio-chimic al procesului de filtrare a apei.
Componentele peliculei biologice Pentru filtrul lent este caracteristic
formarea membranei biologice, formată pe suprafața nisipului datorită
dezvoltării algelor, bacteriilor,fitoplancton care contribuie la formarea
sedimentului de nămol, contstituit din substanțe minerale și organice.
( membrana digeră și dezagregă materiile organice din apă
3.Tehnologia dezinfecției curente a fântânii cu preparate
clorigene.Dozele aplicate.Parametrii de evaluare a eficacității
Dezinfectarea curentă se realizează de 4 ori pe an, cu scop
profilactic. Dezinfectia profilactica a fantinilor si a apei din ele se
efectueaza la finalizarea constructiei, reparatiei si periodic o data in an
dupa curatirea lor. Pana la dezinfectarea fantanii se determina volumul
apei in ea in m3 prin produsul suprafetei sectiunii (m2) si adancimea
coloanei de apa. Adancimea coloanei de apa se masoara cu ajutorul
unei funii de greutate. Dupa determinarea volumului se efectueaza
pomparea apei din fantana, cu pompe electrice sau mecanice. Apoi se
efectueaza curatirea fantanii. Murdaria si namolul din fantana se
inlatura intr-o fasa cu adancimea de 0,5m, amplasata la o distanta de
20m de la fantana. Dezinfectia profilactica a fantanii se efectueaza cu
clorura de var sau hipoclorit bazic de calciu.Terminand curatitul si
dezinfectarea peretilor fantanii, se asteapta umplerea ei cu apa pana la
nivelul obisnuit, dupa ce se efectueaza dezinfectia apei fantanii prin
metoda volumetrica. Dezinfectia se efectueaza reiesind din
considerentul minim de 100g clor activ (400g clorura de var) la 1m 3 de
apa. Cantitatea necesara de clorura de var se dizolva la un volum mic
de apa si mestecand pana la obtinerea unei suspenzii lichide uniforme.
Solutia capatata se toarna in fantana, timp de 15 minute apa se agita,
coborand si ridicand galeata. Apoi fantana se inchide pe termen de 6
ore - timp ce nu se admite folosirea apei din ea. Dupa expirarea
termenului indicat (6 ore), se determina pa cale organoleptica (dupa
miros) prezenta in apa a clorului rezidual. Dupa expirarea termenilor
de contact cu preparatele dezinfectante se recolteaza proba de apa
pentru analiza bacteriologica, determinarea indicilor organoleptici si
concentratiei clorului rezidual liber. La capatarea rezultatelor analizei
apei, calitatea careea corespunde normelor igienice, cu continutul
clorului rezidual liber nu mai mare de 0,5mg/l, CMP elibereaza
autorizatie pentru folosirea apei din sursa data. Dezinfectia apei trebuie
sa se efectueze sub controlul unui lucrator medical si se finalizeaza cu
intocmirea unui act, copia caruia se transmite la CMP teritorial.
4.Componența comisiei la alegerea locului de amplasare a prizei de
apă din sursă dinamicăde suprafață (râu). Documentele întocmite
privind oficializarea activității comisiei. Medic igienist, hidrobiolog,
hidrogeolog, hidrolog, spcialist în constrcuți și tehnologia prelucrării
apelor, administrația publică locală, economiști. Proces verbal 301/e-
aviz sanitar privind atribuirea terenului pentru construcții
5.Indicatroii utilizați în metodologia de calcul a condițiilor de
deversare a apelor reziduale în bazinele acvatice Sanitar-generali –
CBO, oxigen dizolvat, alcalinitatea. Organoleptici-colorație, miros, t,
substanțe în suspensie. Toxicologic-substanșe care influențează
sănătatea populației. Calcule condițiilor de deversare în funcție de
indicele limtant de nocivitate al compoziției apei în fucnșie de A.CBO
B. de proprietățile organoleptice de manifestare a indicelui limitant
( conținutul de substanțe în suspensie,t,)C. de conținutul subst nocive
sau proprietățile toxicologice de manifestare a indicelui limitant
B 6.1.Schita (schema ) clasica a apeductului din sursa de apa de
suprafata. Locul de captare. Țevi de captare. Stația de pompare de
gradul 1. Sisteme de purificare ( coagulare, decantare, filtrare,
clorinare). Rezervor de în care înmagazinare. Stația de pompare de
gradul 2. Rețea de distrubuție
2.Duritatea apei. Importanta pentru sanatate. Normele igienice.
Metodele si principiile de ameliorare a ei. Duritatea apei se poate
define prin totalitatea săruruilor solubile din calciu și magneziu, pe
care aceasta le conține sub formă de carbonați, clorururi , sulfați.
Norma 4-5 grade germane.
Conform unelor studii în localitățile în care apa este lipsită sau
carențată în săruri de Mg și Ca , mortalitatea prin boli cardiovasculare
este crescută în deosebi prin cardiopatie ischemică. Duritatea
constituie un factor etiologic în dezvoltarea litiazei urinare.
Metode principale de dedurizare Precipitaea sărurilor de Ca și Mg cu
ajutorul vaurului sau carbonatului de Ns, în urma căruia se formează
compușu insolubili de CaCO3, Mg(OH), care se sedimentează. Metoda
permite a reduce duritatea apei până la 4-5 grade..Metoda
schimbătoare de ioni- proces fizico-chimic complex, la baza căruia se
află procesul de trecere a apei dure printr-un filtru cu ioniți, care
schimbă ionii din compoziția lor cu ioni de Ca și de Mg din apa de
dedurizat.
3.Tehnologia dezinfectiei sondei arteziene la darea ei in exploatare
cu preparate clorigene.Dozele aplicate. Expozitia. Evaluarea
eficacitatii. DEzinfectarea sondelor în 2 atape, 1partea supraacvatică--
în sondă cu cîțiva meti mai jos de nivelul static ( 3-5 m) se instalează
un dop prneumatic , mai sus de care, sonda se umple cu sol. de subst.
clorigene cu conc. clor activ de 50-100 mg/l în funcție de gradul de
infectare 2 Partea subacvtică--După 3-6 ore de contact, dopul
pneumatic sde înlătură și cu ajutorul unui agitator special , se introduce
sol de clor în partea subacvatică , astfel încît conc de clor active să nu
fie mai mica de 50 mg/l. După 3-6 ore de contact , apa este pompată
din sondă pănî la dispariția mirosului de clor , apoi se recoltează proba
de apă , se face analiza microbiologică și se determină turbiditatea.
4.Componenta formularului nr. 303/ e "Procesul verbal de
examinare a proiectului" Formularul prevede date despre viitorea
construcție. Este specificat beneficiarul proiecyul, firma de construcție,
locul de construcție, documentele prezentate ( certificate de
urbanistică, de la administrația publică locală permisiunea ), condițiile
de construcție, dimensiunile, numărul de personoane beneficiare, nr de
locuitori, distanță față de sursele de poluare, posibilitatea de canalizare,
apeduct, iluminare,ZPS.
a) proiectul la construcţia obiectivului, confirmat prin ştampilele
instituţiei de proiectare;b) avizul sanitar eliberat de CNSP, la
compartimentul protecţia mediului (în cazul când a fost prezentată în
F-301/e);c)  certificatul de urbanism cu schema de încadrare în
teritoriu. d)buletinul calculelor tehnico-radiologice al eficienţei
barierelor  staţionare de protecţie ( pentru obiectivele radiologice,
nucleare)
5.Clasificarea apelor reziduale. Caracteristica pe grupe de
indicatori. Notiuni despre canalizare. Genuri, tipuri, scheme,
sisteme si elemente de canalizare.
-Menagerie –industriale –pluviale
Caracteristica generala a apelor reziduale are la baza criteriile: Dupa
aspectul organoleptic: culoarea cenusie-murdara, miros specific
neplacut, continut avansat de subst. in suspensie(de producere,de
racire,de deservire);
Indicatori microbiologici- Apele rezid au un indice bacterian marit si
o varietate mare de bacterii patogene Chimice – substanțe minerale în culoarea oranj; 5) clasa a V-a (foarte poluată) – apele de suprafaţă care 3.Exigențe către pregătirea veselei pentru investigații de laboratoe
suspensie, poluați, detergenți Canalizarea-sistem desavirsit sanitaro- prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi privind conținutul clorul rezidual în apa rețelelor de apeduct.
tehnic care are scopul de a acumula,epura transporta si deversa apele biologice de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor Tehnica de prelevare a probei. Conținutul procesului verbal de
reziduale. Reţeaua de canalizare este alcătuită din totalitatea canalelor umane. Componentele biologice, îndeosebi piscicole, sînt deteriorate şi însoțire Pentru analiza fizico-chimică se folosesc flacoane de sticlă
şi construcţiilor accesorii care asigură colectarea şitransportul apelor apa nu poate fi utilizată în scopuri potabile. Pentru reprezentarea sau polietilenă, prevăzute cu închiderea ermetică , bine spălate și
de canalizare spre staţia de epurare sau direct în receptorul natural grafică se foloseşte culoarea roşie. pH. Majoritatea apelor eu pH în uscate. Spălarea se face cu amestec sulfocromic și /sau detergenți după
(cazul apelor de ploaie, îngeneral). Construcţiile accesorii constau din: limitele de 6,5 și 9,0.Sunt mai acide apele mlaștinilor, care conțin care se clătesc foarte bine cu apă de robinet , apoi cu apă distila
cămine de vizitare (în aliniament, de racord, de intersecţie, de cusbstanțe humice, iar mai alkaline- apele subterane bogate în
schimbare depantă, de secţiune sau de direcţie în plan), guri de bicarbonați.Dacă apel au pH mai mic de 6,5 și mai mare de 8,8 ,
scurgere, guri de vărsare în receptorul natural, deversoare, staţii înseamnă că bazinul acvatic este poluat cu ape reziduale. Rezidiul fix.
depompare, bazine de retenţie, sub şi supratraversări de râuri şi căi de În RM mineralizarea apei crește de la nord spre sud. În zonele de
comunicaţie, cămine de spălare, de rupere depantă, ş.a.Sistemele de nord, crește incidența bolilor sistemelor osteoarticular și genito-urinar
canalizare cuprind, de regula, urmatoarele componente: - racorduri de (litiază urinară, nephrite)., gastrite, duodenite. În zonele de sud se
canalizare, de la punctul de delimitare si preluare; - retele de observă modificări a ametabolismului hidrosalin.< 1500 mg/l
canalizare; - statii de pompare; - statii de epurare; - colectoare de
evacuare spre emisar; - guri de varsare in emisar; - depozite de namol 2.Metodologia calculării dozei de coagulant prin determinarea
deshidratat; * sistem de canalizare divizor - sistemul public de alcalinității apei
canalizare care asigura colectarea, transportul, epurarea si evacuarea in
emisar, separata, a apelor uzate si a apelor meteorice; * emisar -
colector pentru descarcarea apelor uzate reziduale, a celor in exces de
pe terenuri desecate sau irigate;
6.Definitie privind porozitatea si capilaritatea solului. Importanta
igienica.. -volumul total al porilor de aer din sol la o unitate de volum
în % -capacitatea solului de a ridica apa din orizonturile inferioare prin
capilare în cele superioare Importanța porozității constă în faptul că
creează condiții optimale pentru procesele de autoepurarea a solului
( la 60-65 %), totodată este invers proporțial cu gradul de fitrare.
Capilaritatrea poate fi cauza igrasiei în clădiri, apa se ridică mai sus de
temelie, umiditate.
B 7. 1.Exigențe igienice ( pe grupe de indicatori ) față de
parametrii calității apei din sursele de suprafață, folosite pentru
alimentarea centralizată.Factorii ce determină pH și reziduul fix al
apei. Importanța igienică. Norme de potabilitate HG 890 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului
4.Legislația igienică în domeniul aprovizionării populației cu apă
pentru apele de suprafaţă. Regulamentul stabileşte cerinţele de calitate
poabilă prin sistemul centralizat NRC ,, Aprovizionarea cu apă.
a mediului pentru apele de suprafaţă şi modul de clasificare a apelor de
Rețele și instlații externe..Regulament igienic ,, Cerințe privind
suprafaţă în clase de calitate. Cerinţele de calitate a mediului pentru
proiectarea , construcția și exploatarea apeductelor de apă potabilă,,
apele de suprafaţă cu referire la parametrii fizicochimici,
Legea nr. 303 privind serviciul public de alimentare cu apă potabilă și
hidrobiologici, microbiologici, virusologici şi helmintologici sînt
de canallizare. HG 1466 p/t aprobarea Regulamentului sanitar privind
stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament.clasa I (foarte bună) –
sistemle mici de limentare cu apă potabilă
apele de suprafaţă în care nu există alterări (sau există alterări minore)
ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate. Concentraţiile
5.Instalațiile și mecanismul de neutralizare a nămolului.Parametrii
poluanţilor sintetici nu influenţează funcţionarea ecosistemelor
de evaluare a eficacității Namolul este inlaturat si divizat,are loc
acvatice şi nu aduc prejudicii sănătăţii umane. Apele din această clasă
neutralizarea lui in metatncuri sau septicuri.( dezinfectarea
sînt destinate pentru toate tipurile de folosinţă. Pentru reprezentarea
nămolului) Metantacul reprezintă un rezervor din beton de formă
grafică se foloseşte culoarea albastră;2) clasa a II-a (bună) – apele de
cilindrică , cu fundul conic.Nămolul pătrunde pentru fermentare prin
suprafaţă care au fost afectate uşor de activitatea antropică, dar care
țeava de sus a metantancului, iar după prelucrare iese prin țeava de jos.
pot totuşi asigura toate folosinţele în mod adecvat. Funcţionarea
Pentru accelerarea procesului în metantact, el se agită și este încălzit cu
ecosistemelor acvatice nu este afectată. Metodele de tratare simplă sînt
aburi și apă fierbinte. Gazul, care se formează în urma fermentării se
suficiente pentru pregătirea apei potabile. Pentru reprezentarea grafică
dună în calota de gaz, situată pe acoperisș, de unde terce în gazgolder,
se foloseşte culoarea verde; 3) clasa a III-a (poluată moderat) – apele
iar apoi este folosit în calitate de combustibil.Eficienîa- pierirea
de suprafaţă ale căror valori fizico-chimice şi biologice de calitate
bacteriilor patogene și a virusurilot, ouăle viablie de helminți, c
deviază moderat de la fondul natural al calităţii apei, din cauza
păstrarea elementelor biogeen și microelementelor, sipariția mirosului
activităţilor umane. Se înregistrează semne moderate de dereglare a
urît, micșorarea volumului, scăderea umidității până la 97-98%
funcţionării ecosistemului, iar condiţiile necesare pentru familia
salmonidelor nu mai pot fi asigurate. Tratarea simplă nu este suficientă
6.Selectivitatea solului. Importanța igienică a selectivității și
pentru folosinţa apei în scopuri potabile, fiind aplicate metode de
temperaturii solului.Filtrabilitatea (selectivitatea) – capacitatea
tratare normale. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea
solului de a retine in porii sai diferite impuritati (particule, ioni,
galbenă; 4) clasa a IV-a (poluată) – apele de suprafaţă care prezintă
microorganisme) care exista in apa care i-l strabate. Se realizeazaprin
dovezi de devieri majore ale 4 valorilor fizico-chimice şi biologice de
fenomenul de adsorbtie. Filtrabilitatea variaza invers proportional cu
calitate de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor
permeabilitatea. Un sol mai permeabil are o capacitate de filtrabilitate
umane. Condiţiile pentru familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate.
mica, care se explica astfel: pentru ca i-l strabate mai repede,apa sta
Apele nu corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără aplicarea
mai putin in contact cu solul si nu se asigura timpul necesar stabilirii
metodelor de tratare avansată. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte
echilibrelor de adsorbtie.Gradul de filtrare – este capacitatea solului de
 a reţine în porii săi diferite impurităţi: substanţe toxice solide sau sub
formă de soluţii şi microorganisme. Cu cît solurile sunt mai puţin
permiabile, cu atît reţin mai bine substanţele nocive şi astfel protejează
apele subterane de poluare.Temperatura. Solul primeşte căldură din
mai multe surse: prin radiaţia calorică, de la masa incandescentă din
centrul pamîntului şi de la procesele biochimice care se petrec în
interiorul său. Se ştie, că solul este rău conducător de căldură.Astfel,
solurile cu granule fine şi umede se încălzesc mai greu, dar şi pierd
mai greu căldura. Solurile de culoare mai deschisă (nisipoase) reflectă
o cantitate mai mare de radiaţii solare, pe cînd cele inchise la culoare
(cernoziomuri) reţin mai mult radiaţiile calorice.Temperatura solului
are importanţă sanitară, întrucît influenţează în mare măsură clima
regiunii respective, viaţa plantelor, procesele biochimice şi biologice
care au loc în sol, permite reţinerea relativ constantă a apelor
subterane, protejează conductele de apă şi canalizare
B8. 1.Exigențe igienice ( pe grupe de indicatori ) față de parametrii
calității apei din pânzele freatice folosite pentru alimentarea
decentralizată cu apă potabilă. Conținutul iodului în apă.
Importanța pentru sănătate. Componența chimică și bacteriologică
depinde în mod direct de componența solului și a rocilor ptin care are
loc filtrarea și starea sanitară a solului.Sînt bogate în nitriți, nitrați, în
adâncime compușii de azot scad.
Apele subterane sunt caracterizate, în general, printr-o
mineralizare mai ridicată, conţinutul în săruri minerale dizolvate fiind
peste
400 mg/l şi format, în principal, din dicarbonaţi, cloruri şi sulfaţi de
sodiu,
potasiu, calciu şi magneziu. Duritatea totală este cuprinsă între 10-20
grade
germane şi este formată, în cea mai mare parte, din duritate dicarbonatată.
Concentraţia ionilor de hidrogen se situează în jurul valorii
neutre, corespunzând unui pH = 6,5 - 7.
Dintre gazele dizolvate predomină dioxidul de carbon liber,
conţinutul în oxigen fiind foarte scăzut sub 3 mg O2/l.
În funcţie de compoziţia mineralogică a zonelor străbătute, unele
surse subterane conţin cantităţi însemnate de fier, mangan, hidrogen
sulfurat şi
sulfuri, compuşi ai azotului etc.
Apa din pânza freatică, ce iese la zi, la contactul a două straturi
geologice diferite sau la contactul dintre două forme de micro relief
(terasă/luncă, între două straturi) sau simplu, la piciorul unei pante.
Apa de izvor este foarte limpede, cu pH-ul = 6,6-7,2, rece cu
temperatura de 4-14°C reziduul uscat de 30-100 mg/dm3, calciu 3-14
mg/dm3. Mineralizarea, deşi depinde de natura rocilor solului, în
majoritatea cazurilor e joasă. Corespunde pe deplin cerinţelor apei
potabile. Concentraţia iodului în apă este 5 mg/l. Carența lui – gușa
endemic- insuficineța hormonului tiroidian. HG 934
2.Tehnologia prelevării probelor de apă pentru investigații de
laborator din sursele de suprafață.
3. Metodologia de calcul a cantității clorurii de var necesară
pentru dezinfecția curentă a fântânii. ( se dezinfecteaza doar apa,
fara pereti)
Mai întîi se recoltează probe de apă pentru investigații de laborator cu
aflarea clorabsorbției. Dacă nu se efectuează analiza, atunci norma de
clorabsorbție va fi de 3 mg/l.
Se calculează volumul de apă în fîntînă.
Se determină clornecesitatea . (clor rezidual= 0.3-0.5 mg/l) la un litru
de apă
Se raportează la volumul apei din fântână
4.Volumul investigațiilor de laborator, durata de valabiltate a lor
la alegerea surselor de apă de suprafață și de profunzime pentru
alimentarea prin sistem centralizat.Cantitatea de apă recoltată
depinde de analizele ce trebuie efectuate: 200-500 ml pentru analizele
curente, 1-10 l pentru examanenele speciale. Pentru alegerea sursei de
apă de suprafață trebuie de efectuat un studiu a calității apei pe
parcursul a 3 ani.Se anlizează cei 3 indici de potabilitate,
lunar.Rehgulamnet igienic ,, Cerințe privind proiectarea, construcția,
exploatarea apeductelor de apă potabilă ,,
5. Particularitățiiile epurării apelor reziduale menagere în
condițiile centrelor populate rurale. Evaluarea igienică a
canalizălii locale.
HOTĂRÎRE Nr. 950 pentru aprobarea Regulamentului privind
cerinţele de colectare,epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de
canalizare şi/sau în emisaruri de apă pentru localităţile urbane şi
rurale 52. Atunci cînd instalarea unui sistem de colectare a apelor uzate
nu se justifică, fie pentru că nu produce beneficii pentru mediu, fie
pentru că necesită costuri ridicate, se utilizează sisteme individuale sau
alte sisteme adecvate care să asigure acelaşi nivel de protecţie a
mediului.55. Sistemele individuale de colectare a apelor uzate
recomandate de ghidurile Comisiei Europene sînt în principal bazine
de colectare sau alte tipuri de containere, care sînt impermeabile, iar
apele uzate sînt colectate şi transportate în mod regulat la o staţie de
epurare.56. De asemenea, referitor la sistemele individuale de epurare
a apelor uzate sînt acceptate acele procese de epurare care să asigure
efluenţi ai căror calitate să nu aibă efecte adverse asupra mediului. Pot
fi utilizate bazinele de stocare a apelor uzate de tip etanş vidanjabil, iar
calitatea apelor uzate colectate şi epurate să respecte cerinţele în
vigoare.
Cerinţe pentru proiectarea, construirea şi operarea în conformitate cu
cele mai avansate cunoştinţe tehnice, însă care nu implică costuri
ridicate:- dimensiunea/capacitatea sistemului de colectare în funcţie de
volumul şi caracteristicile apelor uzate urbane;-prevenirea pierderilor
în reţea;-limitarea poluării apelor receptoare datorită debitelor
excedentare din reţelele de canalizare.
Apele reziduale sunt epurate la instalatiile canalizatiei mici –
capacitate de 25-1000 m3/24 h Instalatiile se amplaseaza in afara
localitatilorPrin: decantoare cu sediment fermentat, campuri mici de
infiltrare fara drenaj, campuri de irigare subterana, biofiltreDaca pana
la 25 m3/24 h – fantani filtrante, filter de nisi psi pietris, transee
filtrante Se utilizeaza fosa septica – rezervor de beton, bine hidroizolat,
subteran, in care se colecteaza apele menajere uzate din gospodariile
individuale, cu scopul de a afermenta, curate, decanta si drena apa
epurata.In aceasta fosa septica, lichidul se misca foarte incet.
Sedimentul depus se afla in rezervor 6-12 luni, timp in care e supus
fermentarii anaerobe. Daca > 25 m3/24h – decantoarele cu etaj.
6.Metoda prelevării probelor de sol pentru investigațiile
entomologice.
B 9.1.Exigențe igienice ( pe grupe de indicatori ) față de parametrii
calității apei din sursele de profunzime folosite pentru alimentarea
centralizată cu apă potabilă. Importanța sulfaților și hidrogenului
sulfurat pentru sănătate. Valori igienice de potabilitateHG 931
Concentrațiile mari de sulfați duc la deshidratarea organismului și
iritare gastro-intestinală, norma până la 250 mg/l Uneori mirosul este
similar cu mirosul de ouă putrede. Mai important, acest compus chimic
este un gaz toxic. 100 microgram/l ( HG 934 )
2.Tehnologia determinării mirosului și colorației apei. Parametrii
de evaluare
3. Programul avizării igienice a fântânii. Exigențe către avizarea și
întocmirea procesului verbalControlul instalațiilor locale constă în
verificarea ZPS, a caracteristicilor de construcție și controlul calității
apei, prin recoltarea de probe ce vor fi transmise în laborator.În cadrul
controlului sanitar se va urmări recondiționarea anulă, urmată de
dezinfecția tuturor fântânilor utilizate pentru consumul public.În
situații de poluare a apei se vor efectua asanarea și dezinfecția sursei
cu substanțe clorigene.Controlul eficienței se face prin examene
chimice ( CCO,NH3,NO2), bacteriologice ( nr. germeni la 37
grade/ml) și colimetrice ( coliformi totali și fecali ).Programul-nr de
persoane deservite-posibilatae inudării-amplasarea-materialul,
adâncimea, înălțimea, volumul apei-starea pereților interni , solul în
jurul fântânii,-prevența pavaj, înclnație, cîldării, capac, acoperiș-
distanța de la case, drum, depozite ( poluarea)-consumul de apă,
nivelul apei, calitatea-răspîndirea bolilor infecțioase, transmisibile și
netransmisibile, boli de la animale , -concluzie
Hg 1466 privind sistemle mici de alimentare cu apă potabilă
Rgulamnet igienic cerințele privind calitatea apei potabile la
aporvizionarea decentralizată. Protecția resurselor . Amenajarea și
menținerea fântânilor, cișmelelor
4.Cercetările și investigațiile efectuate de ANSP anticipat inițierii
de proiectarea a apeductului Regulament igienic cerinţe privind
proiectarea, construcţia şl exploatarea apeductelor de apă potabilă
-analiza calității apei timp de 3 ani-determinarea debitului de apă și a
necesităților de apă a populației-calcularea ZPS -distanța de la sursele
de poluare
Date hidrologice: suprafață de drenaj, modul de scurgere, consumul
max și min mediu, viteza de mișcare și nivelul apei la priză ,
caracteristica curenților de apă Caracteristica capacității de
autopurificare a bazinului de apă Prezența cauzelor posibile de poluare
Prezența întreprinderilor industriale (nr. , localizare, mărime )
5.Dezinfectarea apelor reziduale.Instalațiile, metodele, dozele
aplicate, expoziția, parametrii de evaluareDezinfectarea se poate
face prin mai multe categorii de metode, care se pot clasifica după
următoarele criterii:- metode care se bazează pe utilizarea unor agenţi
chimici:- clorinarea (clorizarea);- ozonizarea;- metode care se bazează
pe utilizarea unor agenţi fizici:- iradierea cu radiaţii ultraviolete
(UV);- metode care utilizează electricitatea;- metode care utilizează
căldura;- metode care se bazează pe utilizarea unor agenţi biologici:-
utilizearea membranelor biologice (de exemplu în filtrele lente);-
metode oligo-dinamice(bazate pe utilizarea ionilor unor metale,care
au acţiune bactericidă):- utilizarea argintului;- utilizarea cuprului;-
utilizarea aurului; Dezinfectarea apelor reziduale este obligatorie
înainte de a fi deversate, pentru că este pericolul poluării lor cu bacterii
patogene și virusuri- agenți ai infecțiilor intestinale. De regulă, în
calitate de dezinfectant se folosește clorul clorul gazos sau clorura de
var. Indice de calitate gradul de rarifiere a fonului bacterian, nr.
saprofitelor, colibacililor ( %), E. Coli, clorul rezidual ( până la 1,5
mg/l , 30 min) Eficienta dezinfectarii finale a apelor reziduale depinde
de continutul in ele a substantelor in suspensie. Astfel, daca apele
reziduale contin substante in suspensie in concentratii de pana la 1,5
mg/l si daca respecta valorile altor indici, atunci, dupa dezinfectarea
lor, nu se cultiva bacterii patogene si vururul poliomielitei, iar E. Coli
nu depaseste 100.
6.Parametrii calculate în cadrul proiectului schemei generale de
salubrizare a centrului populat de deșeuri menagere solide.
-acumularea anuală a reziduurior solide -numărul necesar de pubele
sau containere -acumularea medie nictemeralăa gunoiului-
determinarea numărului necesar de automobile pentru transmportarea
reziduurilor solide-productivitatea nictemerală a automobilelor pentru
căratul solide -numărul de ture -volumul total de reziduuri care
necesită evacuare (lichide, în 24 ore, l)
B10. 1.Datele necesare pentru determinarea hotarelor ZPS ( cu
regim strict și de restricție) pentru sursele de apă de suprafață.
Conținutul de Be, Bor și bromați. Importanța pentru sănătate.
Valorile de potabilitateI- lățimea fluviului. II-tipul de autoepurare a
apei pentru duverse raioane climaterice, viteza de curgere a apei, roza
vânturilor, relieful ( drept sau montos),
Beriliu- 0,0002 mg/ l, la excesiv- inhibă eritropoieza, fosfataza,
provoacă dreglări vascualre și distrofice interne (tractul digestiv,),
element cancerigen .Pate influiența prop organoleptice a apei. Bor-
anomalii ale scheletului, probleme renale, inimă, - 0,5 mg/l. Bromați –
10 micrograme/l
2. Schița (schema) clasică a apeductului din
surse de profunzime.1-statul impermiabil
pentru apă2-stratyul acvifer3-,4,5- coloane de
burlane de tubaj6 - stratul izolator de ciment
ce cuprinde sapțiile dintre țevi7- presetupa de
condensare8-tubul suprafiltrant9-capul
filtrului10-decantor11-dopul decantorului
3.Metodologia de calcul a cantității de var
sau a hipocloritului de calciu necesar
pentru dezinfecția completă a cișmelei.A.
determinarea dozei de reagent pentru
dezinfectarea pereților, cu 3-5 % clorură de
var ( 0,5l sol la 1 m.p.) B. doza de reagent
pentru apă ( 100-150 mg/l de clor activ)
4.Componența clasică a materialelor proiectului
apeductuluiProiectul apeductului constă din partea grafică și
textuală.În partea textuală se include: una su mai multe note
explicative, materiale instructive, diverse documente oficiale.Nota
explicativă- ( fișă tehnică)- include info despre capacitatea proiectului,
procesul tehnologic, ordinea de construcții, caracteristica raionului șia
terenului, măsuri preconizate de protecție a mediului ambiant.Partea
grafică reprezintă planurile de situație și general.Planul de situație –o
reprezentare grafică a planului localității în care se va înscrie viitorul
apeduct, sunt reflecatte condițiile naturale și de sistematizare a
localității referitoare la obiectul din cauză ( străzi, magistrale, rîuri,
dealuri, păduri)Se atrage atenția asupra amplasării terenului, roza
vânturilor , prezența obiectelor de poluare.Planul general-o
reprezentare grafică a terenului obiectului din care se vede
configurația, topografia terenului, amplasarea obiectelor față de
apeduct.
5.Noțiune de nămol active. Componența fizico-chimică.
Hidrobionții acestora în procesul de epurare biologică. Instalațiile
și mecanimsul de stabilizare a nămolului active.
Nămol activ - nămol ce conține microorganisme, care absorb și
descompun substanțe poluate în aplele reziduale.Namolul activ este
constituit din mi/o mineralizatoare,capabile sa adune la suprafata lor
subst. organice din apele reziduale si sa le oxideze cu ajutorul
oxigenului din aer. În mod obişnuit, nămolurile trebuie transportate cu
vehicule la locul de valorificare sau de depozitare finală, această
operatie nu este însă posibilă, deoarece nămolurile fermentate contin
mari cantităti de apă, umiditatea lor ajungând la 95 - 97%. Această
situatie impune aplicarea unui proces de deshidratare chiar în statia de
epurare; prin aceasta volumul lor se reduce considerabil şi devin
transportabile la uscat. Surplusul de namol activ care se aduna in
decantoarele secundare se transporta in condensatorul de namol unde
unitatea lui scade pina la 97%.Namolul activ trece prin condensatorul
respectiv si poseda aceleasi proprietati ca si in decantoarele
primare.Dezinfectarea namolului este elementul obligator de epurare a
apelor rezidale.Metoda aceasta reprez fermentarea lui in metatancuri
care prezinta un rezervor din beton de forma cilindrica. Fermentarea
nămolului. Nămolul putrescibil colectat trebuie să fie îndepărtat ieftin
şi eficient. Separarea lui se face cu filtre rotative . Deoarece este
putrescibil, el poate fi stabilizat prin mijloace biologice, servind ca
sursă de alimente şi energie microorganismelor anaerobe care se
găsesc în nămol. Fermentarea nămolului este efectuată în scopul
reducerii volumului şi a numărului de patogeni. Fermentarea
nămolului este un proces realizat de microorganisme, cinetica şi timpul
de realizare a procesului fiind dependente de temperatură. -
Pseudomonas - Bacillus- Bacterium - Sarcina- Micrococus- Fungi-
Microbacterium- Nitrobacter
B 11.1.Tipurile de utilizare a apei conform normelor igienice de
consum a apei potabile. Coeficienții de iregularitate și importanța
lor. Conținutul de Fe în apă. Sursele. Importanța pentru sănătate.
Norma iginiecă de potabilitateNRC ,, Aprovizionarea cu apă.Rețele
și instalații externe,,Conform OMS consumul, zilnic de apă al unui
om , în scopuri igienice și menagere, include în medie -pregătirea
bucatelor 5 l-spălatul pe mîini și pe față 5 l-dușul igienic 25 l-baia în
cadă ( o dată în săptămînă) 35 l-baia iginică publică 200-250 l/săpt-
spălatul dușumelei 10 l -WC 18 l-udatul spațiilor verzi 32 l-în scop
potabil 2,5 l
Consumul de apă este cu mult mai mare în centrele populate și depinde
de gradul de asigurare a blocurilor cu apeduct și sistem de canalizare.
În blocurile fără apeduct și canalizare, consumul de apă este mic,
constituie doar 25-50 l/zi/om.În blocurile asigurate cu apeduct și
canalizare, cantiatea apei folosite până la 200 l/24 ore/om, iar în
blocurile cu sisteme de aprovizonare cu apă caldă , consumul de apă
este și mai mare 250-350 l/zi/om.
Fe-0,5-50 mg/l-este un element cu acțiune biologică deosebită, necesar
organismului în funcție de sex, vîrstă, starea fiziologică.intră în
componența Hb. O cantitate mare de foier apare după poluarea apelor
cu ape reziduale industriale ( metalurgice, vopsea) și de la coroziunea
țevilor.
2.Exigențe iginiece la selectare locului de amplasare a sondei
arteziene, construcția ei,amenajarea, dotarea și utilarea sondei.
Sonda arteziana prezinta o coloana constituita din tevi amplasate
telescopic cu dimensiuni inversate cu diametrul mai mare la suprafata
terestra si pe masura adincimii diametrul lor descreste.Exigente
ig,privind alegerea locului de amplasare a sondei :1.Pe povirnis cu
relief lipsit de posibilitatea inundatiei,indiferent de genul ei.2.in
vecinatatea consumatorului deservit.3.obligatoriu cu posibilitatea de
organizare a zonelor de protectie sanitara.4.cu posibilitatea obligatorie
de stabilire a zps.5.la distanta de 30 m de la magistralele circulatiei
intensive a transportului.6.evitarea locurilor inundabile7.evitarea
locului de aglomerare de oameni
Exigente la constructia si darea in exploatare a sondei:1.la fortificarea
peretilor tevile coloanei obligatoriu vor fi supuse : a)curatirii
mecanice; b)dezinfectiei cu sub.clorigene cu concentratia 5 %.2.
Spatiul intre tevi le coloanei la nivelul rocilor impermiabile va fi
obligatoriu cimentat.Dupa finalizarea fortificarii obligatoriu se va
efectua pomparea de proba pe parcurd de 10-13 zile cu recoltarea de
probe a apei si investigatii care onfirma compozitia apei pompate
echivalenta cu compozitia apei din pinza acvifera.Dupa efectuarea
pomparii se efectuiaza dezinfectia sondei.3. Partea de tevi aflata in
pinza acvifera vor detine un set de orificii cu diametrul de la 2-5 cm
care evita patrunderea in sonda a rocilor. 4. Partea de sus (capul
sondei) este amplasat cu proieminenta de 0,5 m de la suprafata solului.
3.Metodologia de calcul a cantității clorurii de var necesară la
dezinfecția completă a fântânii A. determinarea dozei de reagent
pentru dezinfectarea pereților, cu 3-5 % clorură de var ( 0,5 l sol la 1
m.p.)
B. doza de reagent pentru apă ( 100-150 mg/l de clor activ)
Dezinfecţia profilactică a apei fîntînilor şi cişmelelor se efectuează la
finalizarea construcţiei, reparaţiei şi periodic, o dată pe an, după
curăţarea lor cu soluţii dezinfectante standard sau tablete de hipoclorit
de calciu sau dioxid de clor. Cantitatea de dezinfectant necesară
depinde de conţinutul de substanţă activă şi volumul de apă al fîntînii
şi se determină reieşind din calculul 100-150 g de clor activ la l m3
apă. După dezinfecţie, fîntîna se închide pe un termen de minimum 6
ore – perioada de contact şi acţiune a dezinfectantului, timp în care nu
se admite folosirea apei.
5.Instalațiile de epurare mecanică a apelor rezidulae .
Caracteristica constructivă, principiul de funcționare și parametrii
de evaluare a eficacității. Epurarea mecanica se efectuiaza cu ajutorul
unei grile pt retinerea obiectelor mai mari.Obiectele retinute sunt
transportate la o moara de maruntire dupa care se readuc in apa sau se
transporta pe cimpurile de neutralizare a deseurilor.Apele de la grile
prin intermediul pompelor de ascensiune sunt aduse la cel mai inalt
punct al statiei unde se afla desnesipatoarele-are loc inlaturarea
amestecurilor minerale grele in special nisipul.Dupa desnisipatoare in
apele reziduale ramin subst.in suspensie nedizolvate in special cele de
provinienta organica pt inlaturarea carora se folosesc decantoarele
primare.
Eficacitatea-colorația, mirosul, transparența, volumul sedimentului,
masa suspensiilor
B12. 1.Factorii determinanțe ai normelor de consum a apei
potabile.Normle și documentele de reglamentare. Conținutul de Se
și de Ar în apă. Sursele. Importanța. Valorile de
potabilitate.NCR ,,Aprovizionare cu apă. Rețele și instalații externe,, (
normele sunt în biletul precedent)
Factorii: mediul urban, asigurarea cu apeduct și canalizare centralizate,
nivelul condițiilor cultural- sociale și sanitare de viață a populației
Seleniu - exces - retinerea cresterii, patologia ficatului ( la 0.03
mg/kg), CMA in apa- 0.01 mg/l
Arseniu - in apa < 10 mcg/l - exces - dureri abdominale, neoplazii
digestive si cutanate
2.Metodologia de recepționare în exploatare a sondei
artezieneTevile destinate pentru fortificarea peretilor obligatoriu vor fi
supuse anticipat de montare curatirii si dezinfectieiDupa constructia
sondei va fi efectuata pomparea de proba in decurs de 10-14 zile pana
la atingerea compozitiei apei stabilite prin investigatiilor de
laboratorSe efectueaza dezinfectia apei prin sondasi spatiului
supraacvatic cu prepararea substantelor clorigene concentratie de 100-
150 mg/l de sol. dezinfectanta.
3.Metodele de condiționare a conținutului de fluor în apa potabilă
centralizată, în caz de exces sau carență a lui
Fluorizare – adaugare de florura de Na, ac. Fluorosalicilic, florura de
amoniu
pentru a preveni formarea compusilor de fluor si Al din coagulanti:
reagentii fluorului sunt introdusi dupa filtre, inainte de rezervoarele de
apa pura
Defluorizare:Metode reagente:absorbtia fluorului de catre hidroxizii
de Al/ Mg proaspat sedimentatiMetode filtrante: filtrarea apei printr-un
strat de oxid de Al activat.Norma – 0,5 – 1,5 mg/l
4.Suportul legislativ la stabilirea ZPS pentru prizele de apă și
instalațiile de apeductHG 949 Regulament igienic privin Cerințele de
proiectare, construcție și exploatare apeductelor de apă potabilăLegea
10 privind SSSSP Legea 272 ( întreținera ZPS)
5.Instalațiile de epurare biologică a apelor reziduale. Scopul,
caracteristica constructivă , mecanismul de epurae și paramertrii
de evaluare a eficaității de funcționare a lor. Epurarea biologica se
efectueaza prin:Modelarea proceselor naturale in conditii de sol : 1-
cimpuri de irigare 2- cimpuri de filtrare ( apa reziduală și nămolul
sunt plasate pe cîmpuri mari, deschise, la aer, unde are loc
sedimentarea și epurarea apelor) 3- biofiltre4- aerofiltre
Modelarea proceselor natural in mediul acvatic : 1- lacuri biogene
( sunt niște lacuri artificilae unde se pompează apele reziduale, se lasă
pe mult timp pemtru aerisire , astfel ca bacteiile se oxidează și mor.
Dacă lacul e mai adânc de un metro, atunci se dotează cu instalții de
aerisire artificilaă.Lacurile se pot utiliza doar vara) 2- aerotancuri
( instalații dreptunghiulare, 15 m ccz, unde ppătrunde apa reziduală
după decantorul primar.Sub acțiunea nămolului active și a bacteriilor
pe care-l conține, m/o din apa reziduală mor , ele sunt mîncat ede
bacteriile nămolului)
La statia de epurare biologica a apelor reziduale sint construite
aerotancuri in care patrunde apa din decantoarele radiale primare
dupa epurarea mecanica . iar pentru a intensifica procesul se adduce
namol active . apa este aerate pentru a intensifica procesul de oxidare
cu ajutorul conductelor amplasate la fundul aerotancului acestea sint
inzestrate cu orificii care asigura barbotajul apei si impiedicarea
sedimentarii subst in suspensie . apoi apele sint amplasate in
decantoare secundare cu scopul de precipitare a incluziunilor din apa .
namolul active prezinta legaturi dintre fractiile de subst organice
dizolvate in apa si o multime de hidrobionti mono si pluricelulari care
au capacitatea de a utiliza in metoda lor subst si incluziuni din apele
reziduale .Instalatiile de neutralizare a namolului active sunt :-
metatancurile septic sau septtanc.
6.Metoda recoltării probelor de sol pentru investigațiile sanitaro-
chimice

B 13. 1.Datele necesare pemtru determonarea dimensiunilor ZPS
(cu regim strict și de restricție) pentru sondele arteziene.
Conținutul de Mb și Pb .Sursele. Importanța.Norme de
potabilitate. Molibden - exces- creste activitatea xantinoxidazei,
riscul aparitiei "gutei de Mo" 0,25mg/ l
Plumb - exces - intoxicatii, diaree, constipatie, dureri in articulatii,
muschi, cresterea TA, boli renale 10 micrograme/ l
I raza de >= 30 m de la locul de captare (apele subterane protejate)
>= 50 (neprotejate)
II calcule timpul de scadere a virulentei microbilor patogeni pana la
captare, apele fratice - 400 zile, de profunzime - 200 zile (poluare
microbiana) III calcule timpul de patrundere a impuritatilor chimice
pana la captare - 25 ani (poluare chimica)
2.Tehnologia pregătirii veselei șia prelevării probelor de apă de la
aepduct pentru investigațiile de laborator a indicatorilor chimici și
bacteriologici
3.Exigențe igienice către încăperea și instalațiile de clorinare a
apei3,15 Instalaţiile de clorinare trebuie amplasate în încăperi separate,
în care sunt ansamblate depozitul pentru clor, instalaţia de evaporare şi
de clordozare. Depozitele de consum pentru păstrarea substanţelor cu
acţiune extrem de toxică (SAET) trebuie amplasate în afara terenului
blocurilor locative, clădirilor publice şi de producere, la păstrarea
SAET în vase staţionare (cisterne, tancuri) la distanţă nu mai mică de
300 m, iar la păstrarea în containere sau butelii - nu mai mică de 100
m. In acest caz, mărimea zonei de protecfie sanitară trebuie autorizată
pe baza calculelor referitoare la dispersia emisiilor de clor în aerul
atmosferic conform actelor normative în vigoare. 3.16.Încăperea de
clordozare trebuie să fie înzestrată cu ventilaţie prin refulare şi
absorbţie cu multiplicitatea schimbului de aer de 6 ori/oră (şase ori pe
oră) şi care obligatoriu permite punerea în funcţie a sistemului de
ventilare de pînă la intrarea persoanelor în încăperea clordozatorului.
În antreu trebuie să fie amenajate dulapuri pentru păstrarea hainelor de
protecţie, a măştilor antigaz, trusei pentru acordarea ajutorului medical
urgent, pernei cu oxigen. In depozitele de consum a clorului trebuie să
fie amenajată ventilaţie mecanică de refulare şi absorbţie, inclusiv şi
cea de avarie cu multiplicitatea schimbului de aer de 6 ori/oră (şase ori
pe oră). 3.17.In încăperile depozitului de clor trebuie prevăzut un vas
cu soluţie neutralizantă pentru scufundarea rapidă a containerelor sau
buteliilor avariate. 3.18.Evacuarea aerului de la ventilajia încăperilor
clor-dozatorului, ce funcţionează permanent trebuie să se efectueze
prin intermediul ţevilor amplasate la o înălţime de cel puţin 2 (doi)
metri deasupra acoperişului celei mai înalte clădiri situate în raza de 15
metri, de la ventilaţia de avarie a depozitului de consum a clorului -
prin ţevi cu o înălţime de 15 metri de la suprafaţa solului. La proiectare
trebuie de prevăzut instalaţii de epurare a aerului evacuat.
3.19.Depozitele pentru reactivi sunt prevăzute în scopul păstrării
rezervelor ce asigură funcţionarea stafiei de tratare a apei potabile pe
un termen de 7—30 zile, în dependentă de condiţiile de aprovizionare,
tinînd cont de perioada consumului maximal al lor.
REGULAMENT IGIENIC CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA,
CONSTRUCŢIA Şl EXPLOATAREA APEDUCTELOR DE APĂ
POTABILĂ
4.Serviciile obligate să contrasemneze materialele proiectului de
apeduct anticipat de prezentarea lui către Serviciul de SP pentru
expertiză Contrasemnează toți membrii comisie de la alegerea locului
de amplasare
5.Clasificarea instalațiilor de epurare a apelor reziduale
menagere-epurarea mecanică – grille, deznisipitoare, decantor
(inlaturarea subs. Minerale si organice suspendate)-epurarea biologică-
aerotanc, cîmpuri de irigare, campuri de filtrare, filter biologice, lacuri
de acumulare (inlaturarea subst. organice dizolvate si coloidale)-
dezinfecatre-cu clor, ozon, metantancuri (inlaturarea microflorei
patogene)
6.Tehnologia de dezinfectare a cadavrelor și a confiscatelorLocul
pentru platforma specializată de înhumare a cadavrelor animalelor se
alege conform ordinii de reglementarea regimului proprietăţii funciare
şi se amplasează pe terenuri izolate, libere de construcţii, bine
aerisite, neinundabile, care exclud posibilitatea de poluare a
centrelor populate, a zonelor de agrement, a surselor de aprovizionare
cu apă potabilă, a surselor de ape minerale, a apelor de suprafaţă şi
subterane. Platforma specializată trebuie să fie amplasată în partea fe-
rită de vânt a centrelor populate, Luând în consideraţie direcţia
predominantă a vânturilor. Dimensiunea ZPS nu trebuie să fie mai mi-
că de 3000 m. Platforma specializată trebuie amplasată la o distanţă de
cel puţin 200 m de la câmpurile agricole şi şosele, şi de cel puţin 50 m
de la păduri şi plantaţiile ce nu sunt destinate pentru odihnă. Platforma
specializată trebuie amplasată pe terenuri cu ape subterane la o
adâncime mai mare de 20 m şi care sunt acoperite de roci cu o
permiabilitate mică. Temelia fundaţiei locului de înhumare trebuie
să fie de cel puţin 4 m faţă de nivelul maxim-sezonier al apelor
subterane. Trebuie exclusă posibilitatea de pătrundere a precipitaţiilor
atmosferice.Se interzice amplasarea platformei specializate de înhuma-
re în albiile râurilor, în râpi, pe sectoarele cu soluri nisipoase şi
nestabile, precum şi în locurile predispuse la crearea golurilor
subterane.Fosele umplute se dezinfecteaza cu sol. de clorura de
var,apoi se izolează cu un strat de sol tasat cu grosimea de 2 m.-
operatorul serviciului de salubritate colectează și predă cadavrele
unităților de ecarisaj abilitată-transportarea în mijloace auto speciale,
cu aviz de la veteriar a cadavrului-în max 2 ore de la apel trebuie să fie
preluată-auto trebuie dezinfectată după fiecare apel-personalul în
costume de protecție, saă nu aibă contact direct cu cadavrul-se
interzice abandonarea, îngroparea,depozitarea cadavrelr în locurile
neautorizate
Regulament igienic de organizare și funcționare a serviciului de
salubritate din mun Chișinău
B 14.1.Exigențe iginiece către selectarea locului de amplasare a
prizei de apă din sursele de suprafață. Conținutul de Stronțiu și
Mn în apă. Surse.Importanța.Norme locul prizei : >= 0,5 m sub
nivelul apei ( îngheț), <0,7 m de fund ( nămol), peiza trebuie să fie
ferită de prăbușiri de mal, amplasată în porțiuni stabile lae albiei
( neinundabile), evitarea coturilor convexe (depuneri de mâl) locul: în
amonte de : locul de deversare a apelor reziduale , de centrul populat,
de scăldat , porturi, transportarea mărfurilor- lipsa poluării periculoase
din punct de vedere igienic- debit suficient de apă- protejarea
instalațiilor de captare
Strontiu - <2,0 mg/l , exces- retinerea dezvoltarii dintilor, marirea
termenului de osificare a fontanelei,; inlocuieste Ca din oase (rau)
Mn - <0,1 mg/l, exces - poate schimba organoleptica apei, proprietati
neurotoxice, necesar pentru procesele de oxidare si reducere
2.Programul avizării iginiece a sondei arteziene .Exigențe către
avizarea și întocmirea procesului verbalPentru instalatiile care au
sursa de profunzime – de 2 ori pe an: in perioadele de stabilitate
meteorologica (vara) si dupa precipitatiile maxime (primavara). Se va
controla ZPS. Numarul total de germeni/ ml (37 C), coliformi totali si
fecali, bacteriofagii enterici (fagii antitific si anticoli), pH, reactia
titrata, reziduul fix, CBO, radioactivitatea globala Adancimea de la
suprafata solului, calitatea apei, caracteristica locului de amplasare
(centru populat, intreprinderi), debitul, intalatiile de tratare (starea),
retelele apeductului, nr de populatie utilizanta, analizele apei, boli
hidrice, masuri de ameliorare
3.Tehnica de determinare a clorabsorbțieiClorabsorbție-cantitatea
de clor activ care trebuie adăugată unei ape pentru a oxida toate
substanțele organice și anorganice din ea
4.Setul de materile ( documente, acte , schițe), prezentate de SP
pentru expertiza proiectului de apeductUn priect se examineaza in
maxim 30 zile 1componentele proiectului (grafica, textuala)
2autorizatie de la autorizatia publica locala 3aviz de constructie
4caracteristica sursei (permisiune si posibilitate) 5cerere de examinare
(avizare)
5.Principiul de funcționare și exploatare a decantorului
monoetajat. (septic).Parametrii de evaluare a eficacitățiiSepticul
reprezinta un rezervor din beton armat, in care lichidul rezidual se
misca cu o viteza foarte mica. Sedimentul depus se afla in septic de la
6 la 12 luni, in acest timp el este supus fermentarii anaerobe. Pentru
asigurarea vitezei mici de miscare a lichidului rezidual si a posibilitatii
aflarii sedimentului un timp indelungat, volumul septicului trebuie sa
fie nu mai mic decat debitul intreit al lichidului rezidula in 24
h.Prioritatea septicului consta in aceea ca procentul de retinere a
substantelor de suspensie in el e destul de mare, pana la 70-80 si
fermentare sedimentului se efectueaza in instalatie. Se formeaza bule
de gaz in urma fermentarii sedimentului. Bulele atrag namolul si se
ridica, formand la suprafata o pelicula din namol Apa reziduala se afla
intre 2 straturi de sediment, e lipsita de aeratie, de aceea pe parcursul
anului de 1-2 ori se inlatura sedimentul (80 % din el)Namolul inlaturat
poate fi folosit ca ingrasamant. Septicurile se utilizeaza pentru
epurarea apelor in volum < 25 l / 24 h. Este o instalatie locala.
6.Mecanismul de neutralizare a deșeurilor menagere solide în
compost. Factorii participanți. Cimpurile de compostare se situeaza
pe sectoare de pamint special la o distanta nu mai < 300 m de la
cladirile de locuit.Stivele reziduurilor solide cu L=10-25 cm si
inaltimea=1,5-2 m sunt amplasate in rinduri paralele la distanta de 3m
de la altul.la baza stivelor de reziduuri menajere se pun material
higroscopice (turba, paie, rumegus de lemn )pt retinerea lichidului care
se formeaza la compostare. In dependenta de conditiile climaterice
maturarea compostului dureaza de la 5 pin la 12 luni.Depozitare care
daca este insotita de remanieri periodice (2-3 saptamani) si de
corectarea raportului C:N prin introducerea de resturi vegetale tocate
(paie de la culturile cerealiere, coceni de porumb tocati, etc), duce in
final (dupa 3-4 luni)la obtinerea unui produs nou mai putin poluant si
mai usor de bidegradat de catre sol - compost. Prin autoliza
celulozelor microbiene aerobe care s-au inmultit, se asigura o cantitate
insemnata de enzime care vor actiona si in conditii de anaerobioza
asupra celulozei, hemicelulozelor, proteinelor, grasimilor si altor
compusi astfel descompunerea acestora se va afla intr-un stadiu mult
mai avansat asa-zisa forma de humus. Mecanism de
neutralizare:Substante organice (proteine, lipide, glucide si produsele
lor metabolice) + Mcroorganisme (bacterii, ciupercii, actinomicete,
alge) + O2 din aer =>Humus (microorganisme sintetizate din nou ale
substantelor organice) + carbonati, sulfati, fosfati, nitrati +
energieCimpurile de compostare. Distanta de la cladirile de locuit nu
mai mica de cait 300 m. Stivele reziduurilor solide cu lungimea de 10-
25 m si inaltimea 1,5-2m sint amplasate in rinduri paralele la distanta
de 3 m unul de la altul. La baza stivelor de reziduuri menajere se pun
materiale hidroscopice (turba, paie, rumegus de lemn, compost).
B 17. 1.Genurile de cercetare şi investigaţii igienice şi
caracteristica lor efectuate de ANSP la alegerea surselor
preconizate pentru aprovizionarea populaţiei cu apă prin sistemul
centralizat.Sursele de apariţie a amoniacului în apă.-cecercatarea
ccalității apei-debitul sursei-necesitățile populației-anchetarea igienicp-
sanitară a sursei de apă, cu completări de date hidrogeologice.În cazul
instalațiilor centrale, ancheta va fi mai amplă , avându-se în vedere
eventualele surse de impurificare, perimetrele de protrcție sanitară,
modul de funcțonare a instalațiilor.-cercetarea dinamicii calitărții apei
prin determinări de laborator , fizico-chimici, bacteriologice și
biologice , în diverse anotimpuri și condiții metereologice, în raport cu
condițiile igienico-sanitare ale sursei-cercetarea stării de sănătate și
morbiditate a populației care se va alimenta din sursele de apă
respective, prin anchete retrospective privind malasdiile ce se pot
transmite prin apă. Aceste informații se vor corela cu calitățile apei și
cu condițiile hidrogeologice (compendiu , pag 29-30)
Amoniacul –0,2 mg/l – Przența amoniacului în apă este un indicator al
poluării bacteriene cu ape reziduale ( deversări de mari proportție de la
obiectivele zootehnice). Apar eecte toxicologice ( pag. 13, cartea
mică , albăstrie, apa)
2.Metodele de determinare a dozei optimale de coagulant pentru
coagularea apei. Tehnologia determinării prin coagulare
experimentală

5.Etapele supravegherii igienice şi cazurile în care se determină
condiţiile de deversare a apelor reziduale în bazinele acvatice.
Restricţiile de deversareDeterminara candițiilor de deversare a
aapelor reziduale se face în următoarele cazuri:-la coordonarea alegerii
terenului pentru obiectivele care vor produce ape reziduale și la
stabilirea locurilor de deversre a lor-la exoertiza proiectelor de
construcțșie , reconstrucție sau lărgire a sistemului de canalizare-în
scopul controlului asupra gradului de respectare a cerințelor igienice
de deversare a appelor reziduale de către întreprinderile industriale la
etapa de exploatare-la schimbarea condițiilor de folodire a apei
( construcția unor întreprinderi neprevăzute din timp, schimbarea
consumului de apă saua regimului hidrologic, modificarea regimului
tehnologic la întreprinderi, apariția punctelor noi de folosire a apei din
bazine , etc.)LA etapa controlului sanitar preventiv , debitul bazinului
se determină pentru cele mai apropiate puncte de utilizare a apei.
Materialele necesare le acumulează și le prelucrează organizația de
proiectare, iar la expertiza igienică se determină certitudinea lor și cît
de corecte sunt concluziile.
6. Indicatorii sanitaro-chimici indirecţi de evaluare a impurităţii
soluluiIndicatorii sanitari ai calitatii solului: Grupa azotatilor mg/kg
sol-sanitaro-chimice
Cloruri mg/kg sol-sanitaro-chimice. pH(unitati relative)
Pesticide(cantitatea reziduala)mg/kg sol
Metale grele mg/kg sol
Petrol si produse petroliere mg/kg sol
Fenoli volatili mg/kg sol
Compusii sulfurici mg/kg sol
Substante cancerogene mg/kg sol
Substante radioactive Ci/kg sol.Bacterii termofile indexul-sanitaro-
bacteriolgice .Bacterii nitrificante indexul-sanitaro-
bacteriologice.Clostridium perfringens indexul-sanitaro-
bacteriologice .Microorganisme patogene indexul-sanitaro-
bacteriologice. Virusi roto-,entero-
Virusii hepatitei virale A.Colifagii indexul-sanitaro-bacteriologice.Oua
de helminti numarul/kg sol-sanitaro-helmintologice
.Muste sinantropice numarul de larve si pupe-sanitaro-entomologice
B 20.2.Prelevarea probelor de apă pentru investigaţii chimice şi
bacteriologice din sursele locale , fântână. Exigenţele către
pregătirea veselei , tehnica recoltării, transportarea probei şi
conşinutul fişei de însoţire
3.Tehnologia dezinfecţiei complete a cişmelei cu preparate
clorigene.Dozele aplicate. Parametrii de evalure a eficacităţii
3.Tehnologia dezinfecţiei cu preparate clorigene a reţelelor de
apeduct la darea în exploatare, după reparaţie şi lichidarea
avariilor. Dozele aplicate. Expoziţia. Evaluarea eficacităţiiLa
dezinfecatrea rețelelor exterioare de apeduct se folosește metoda de
umplere a țevilor cu soluție din preparate clorigene cu un conținut al
clorului actuv de 75-100 mg/l. Durata contactului apei cu soluție
clorigenă în conductele trebuie să fie de 5-6 ore, iar dacă se utilizeză
concentrația de 40-50 ml/l – nu maimică de 24 ore. Lungimea
sectorului conductei de apă pentru dezinfectare trebuie să fie, de
regulă, nu mai mare de 1-2 km. Aplicarea soluției de clor în rețea
dureează atâta timp, până când în punctele cele mai îndepărtate de la
locul aplicării ei concentrația de clor activ va fe cel puțin 50% din
dioza inițial aplicată. Necesită atenție volumul calculat al soluției de
clor pentru dezinfecția rețelei, care se determină în baza volumului
interior al țevilor, asigurînd un surplus de 3-5 % referit la pierderile
posibile.După expirarea duratei de contact, apa clorizată este evacuată,
iar rețelel- spălate cu apă potabilă. Apoi , dup finalizarea spălării ( la o
concentrație a clorului rezidula activ de 0,3-0,5 mg/l), din rețeaua se
prelevează probe de apă pentru analiza microbiologică și determinarea
turbidității.Dezinfecția se termină atunci cînd se obțin două rezultate
favorabile de analize recoltate consecutiv din același punct.Este
necesar ca locurile și condițiile dee deversare a apei clorizate și
ordinea de efectuare a controlului asupra evacuării ei să fie coordonate
cu organele teritoriale SSSSP.
4.Exigenţe igienice către ZPS a prizei de apă din surse de
suprafaţă (dinamice şi staţionare) Pe perimetrul I al ZPS a surselor
subterane și de suprafață de alimentare cu apă sunt interzise:-toate
felurile de construcții care nu au nimic comun cu exploatarea și
reconstrucția instalațiilor de apeduct-amplasarea blocurilor locative,
sociale, de deservire-locuirea oamenilor, inclusiv a colaboratorilor
apeductului-folosirea pesticidelor și îngrășămintelor-dacă sursa de apă
este de suprafață , se interzice evacuarea în ea a oricăreor ape
reziduale, cît și a scăldatului , spălatului rufelor, adăpatul vitelor-partea
acvatică a perimetrului I se îngrădește cu dispozitive speciale și le
asigură cu semne respective-teritoriul perimetrul I trebuie să aibă o
înclinație pentru înlăturarea apelor meteorice, să fie înverzit, îngrădit și
asirat cu pază permanentăPe teritoriul perimetrelor II și III ale ZPS a
surselor subterane este necesar de a realiza următoarele măsuri:
-evidențierea și tamponarea tuturor sonelor arteziene vechi-reglarea
forării sondelor noi-interzicera amplasării depozitelor de materilae
lubrifiante, cât și a depozitelor de pestiicide, îngrăsșăminte minerale,
acumulatoare de deșeuri industriale-interzicerea scoaterii ncipului din
bazinul acvatic și a aaltor lucrăei de forare în adâncime-interzicerea
pescuitului în fâșia de lângâ mal c lățimea nu maimică de 300 m-în
cazurile navigației- efectuarea măsurilor de prevenirea poluării de la
transportul acvatic-scăldatul , turismul, sportul acvatic și pescuitul sunt
admise doar în locuri speciale,în cazul asigurării unui regim special
coordonat cu ANSPPe teriroriul perimetrelor II și III z ZPS a surselor
de suprafață de aprovizionarea cu apă se recomandă:-reglarea sau
limitarea amplasării centrelor popukltae, instituțiilor curativ-
profilactice și asanatoare, obiectivelor industriale și agricole-depistarea
obiectivelor ce poluează bazinul acvatic și perfecționarea planurilor de
realizare a măsurilor concrete de protecție a bazinelor-interzicerea
deversărilor în baaazinele de apă reziduale care nu corespund cu
cerințele regulamentului igienic ,, Protecșia bazinelor de apă contra
poluării,,Conform HG 949
6.Indicatorii sanitaro-biologici direcţi de evaluare a impurificării
solului- pesticide – ingrasaminte - factori de crestere a plantelor-
E.coli - larve, muste- bacterii anaerobe
B 21.1.Coagularea suspensiilor din apă. Mecanismul procesului .
Substanţe folosite în calitate de coagulant. Conţinutul de Na şi Ni
în apă. Sursele. Importanţa. Valorile reglementate de
potabilitateCoagularea apei constă în coagularea particulelor coloidale
și microdispersate în apă, ]n urma netralizării cîmpului electric negativ
al acestora, ca rezultat al dispersării în apă a preparatelor cu proprietăți
de coagulanr și cu sarină electrică pozitivă.Coagularea se termină cu
formarea de flocoane.Pentru a accelera procesele se utilizează
substanțe coaglulante, care fiind introduse în apă măresște suprafața de
absorbție , astfel flocoanele devin mai mășcate și se sedimnetează mai
ușor.Petru coagularea apei se folosesc – sulfatul de aluminiu, clorura
fierică, sulfat fieric, oxid de aluminiu, aluminat de sodiu, sulfat de
aluminiu.
2.Exigenşe igienice către construcţia , dotarea ,echiparea şi
exploatarea fîntînii individuale şi publiIV. Cerinţe privind
construcţia şi amenajarea fîntînilor şi izvoarelor de apă
potabilăCerinţe sanitare la construcţia fîntînilor freatice  26. Fîntînile
freatice sînt destinate pentru extragerea apelor freatice fără presiune de
mică adîncime sau adîncime medie. O astfel de fîntînă prezintă un
foraj de formă cilindrică sau pătrată, formată dintr-un colac, forajul
propriu-zis şi partea de acumulare a apei (rezervorul). 27. Colacul
serveşte pentru protecţia fîntînii contra poluării şi pentru
supravegherea şi extragerea apei şi trebuie să se afle cel puţin cu 0,7-
0,8  m mai sus de suprafaţa solului. 28. Colacul fîntînii trebuie să fie
din beton armat, gaura de acces trebuie să aibă capac pentru închidere
şi să fie înzestrat cu acoperiş.Fîntîna trebuie să fie asigurată şi cu
acoperiş protector, care poate avea o formă de pavilion. 29.  In jurul
fîntînii în rază de 2m şi la 1m adîncime trebuie să se facă un ecran de
argilă bine tasată, care va preveni pătrunderea apelor atmosferice şi
scurgerilor accidentale în fîntînă. Suprafaţa solului în jurul fîntînii se
betonează pe o rază de 2 m, asigurînd o înclinaţie de 0,15 m de la
fîntînă spre părţile laterale. Alături de colacul fîntînii se amenajează o
bancă pentru găleţi. În jurul fîntînii la o rază de cel puţin 2-3 m se face
un gard, pentru a preveni accesul animalelor. 30. Tubul serveşte pentru
trecerea dispozitivelor de extragere a apei – găleţi, ţevi, pompe
manuale sau electrice. Pereţii fîntînii trebuie să fie etanşaţi şi să izoleze
bine fîntîna pentru prevenirea pătrunderii în ea a apelor meteorice şi a
apelor din straturile superficiale ale solului. 31. La construcţia pereţilor
fîntînii se va da preferinţă tuburilor de beton armat, în lipsa lor se
admite folosirea pietrei, cărămizii. Piatra sau cărămida folosită trebuie
să fie dură, fără fisuri, să nu modifice aspectul estetic al apei. La
construcţia pereţilor din piatră sau tuburi de beton armat se va utiliza
mortar din ciment sau alte materiale, admise pentru utilizare de către
Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Fîntîna trebuie să aibă un
diametru nu mai mic de 1m, pentru a permite efectuarea curăţării şi
extragerea impurităţilor. 32. Partea inferioară a fîntînii serveşte pentru
afluxul şi acumularea apelor freatice. Ea trebuie adîncită în stratul
acvifer pentru o acumulare mai bună a apei şi majorarea debitului.
Pentru asigurarea unui aflux mai mare al apei în fîntînă, partea de jos a
pereţilor ei poate avea orificii speciale sau poate fi amenajată sub
formă de cort. 33. Pentru prevenirea poluării apelor freatice, apariţiei
turbidităţii în apă şi pentru simplificarea curăţării apei, la fundul
fîntînii trebuie să se facă un filtru din nisip măşcat, prundiş măşcat sau
pietriş cu grosimea stratului de 20-30 cm. 34.  Pentru coborîrea în
fîntînă în timpul reparaţiei şi curăţării, în pereţii ei trebuie să fie
montate scoabe metalice situate în ordine de tablă de şah la distanţa de
30 cm una de alta. Persoana care efectuează curăţarea fîntînii trebuie să
dispună de mijloace individuale de protecţie – vestă de salvare,
respirator pentru a preveni intoxicarea cu metan, care se poate acumula
la fundul fîntînii. 35. Extragerea apei din fîntîni se efectuează cu
ajutorul diferitor dispozitive şi mecanisme. Cea mai sigură metodă din
punct de vedere igienic este utilizarea pompelor de diverse construcţii
(manuale, electrice). In cazul imposibilităţii echipării fîntînii cu pompă
se admite instalarea vîrtejului cu roată pentru una sau două găleţi, a
cumpenei cu găleată publică bine fixată şi o bancă pentru găleţi.
Cerinţe faţă de instalaţiile de captare a izvoarelor36. Instalaţiile de
captare (captările) sînt destinate pentru colectarea apelor subterane ce
pătrund la suprafaţă din izvoarele ascendente sau descendente. Ele
prezintă camere de acumulare  (captare) a apei echipate special, de
construcţie diversă. 37.  Din izvoare captate apa pentru consum se
extrage din camerele de captare sau de acumulare prin ţeava de
evacuare. În cazul distribuirii apei din izvor prin reţea de apeduct, se
recomandă acumularea preliminară a apei în rezervor de apă potabilă
înainte de distribuire. 38. Camerele de captare a izvoarelor trebuie să
aibă pereţi impermeabili (cu excepţia peretelui din partea stratului
acvifer) şi fundul amenajat, ceea ce se realizează prin construcţia
„ecranului” de argilă amestecată şi tasată. Pereţii captajului se fac din
beton, cărămidă sau piatră. 39.  Camerele  de  colectare  trebuie  să   fie suficient pentru pierderea viabilității și a virulenței microbilor
aibă  o  gaură  de  vizită cu capac, să fie asigurate cu ţevi de evacuare
şi deversare a apei, să aibă drena de scurgere cu diametrul nu mai mic
de 100 mm, ţeavă de ventilare. Toate aceste construcţii trebuie să fie
amplasate la suprafaţa solului în încăperi speciale sub formă de
pavilion. Terenul pe perimetrul captării în rază de cel puţin 15 m
trebuie să fie îngrădit, iar în rază de 5m – pavat şi înclinat.   40. Ţeava
de evacuare trebuie să fie înzestrată cu robinet şi scoasă la o distanţă
nu mai mică de 2 m de la camera de colectare. În afară de ţeava de
deversare principală destinată pentru distribuirea apei în recipientele
consumatorilor, se mai amenajează un deversor suplimentar, pentru
evacuarea surplusului de apă în relief. 41. Gaura  de vizitare  a  substanţelor chimice în apa obiectivelor acvaticemetode fiziologice,
camerei  de colectare  trebuie să  fie amenajată din materiale
termoizolante la o înălţime de cel puţin 1,8 m de la suprafaţa solului.
Pentru protecţia camerei de captare contra inundării cu ape meteorice,
trebuie să fie amenajate pavaje din cărămidă sau beton cu înclinaţie
spre canalele de scurgere a  apei. 42. În scopul protecţiei camerei de
captare contra înnămolirii cu nisip, din partea curentului de apă se face
un filtru, iar pentru înlăturarea suspensiilor, camera de colectare se
separă printr-un perete transvazator în două secţii: prima − pentru  +
decantarea substanţelor în suspensie, a doua – pentru acumularea şi
extragerea apei limpezite. 43. În scopuri de examinare, curăţare şi
dezinfecţie a captajului izvorului, în peretele camerei trebuie să fie
prevăzută o uşă sau gaură de vizitare, şi de asemenea scară sau scoabe.
Pentru prevenirea poluării apei, intrarea în cameră trebuie să fie situată
lateral de camera de captare. Uşile şi găurile de acces trebuie să aibă
înălţimea şi dimensiunile satisfăcătoare pentru asigurarea intrării
comode în camera de colectare. HOTĂRÎRE Nr. 1466 pentru
aprobarea Regulamentului sanitar privind sistemele mici de
alimentare cu apă potabilă
3.Metodele fizice de dezinfectare a apei. Parametrii de evaluare a
eficacităţii-cu căldură, electricitate, raze ultraviolete, radiații ionizante,
ultrasunet) Dezinfectarea cu raze ultraviolete este unda dinmetodele
fizice fără reagenți. Mecanismul acțiunii bactericide a razelor UV se
explică prin ruperea legăturilor chimice în sistemel enzimatice ale
celulei bacteriene sub acțiunea energiei absorbite și, ca urmare, prin
dereglarea microstructurii și a metabolismului celuluie, care duce la
pierirea ei.Paralel, au loc și unele procese secundare, determinate de
acțiunea substanțelor biologice active, formate în celulă în urma
iradierii. Efectul bactericid al irafieii ultraviolete depinde de dozele de
iradiere și de numărul inițial de bacterii.Pentru atingerea scopului, se
folosesc mami multe lămpi înn serie. În calitate de sursă se folosesc
lămpi de cuarț cu vapori de mercur și preisune înaltă, cu puterea de
2500V, sau lămpi de argon și mercur de joasă presiune. Sursele
iradiereii UV se amplasează atât în aer, deasupra suprafeței apei de
iradiat, cât și în apă, în cutii de cuarț. Efectul raazelor UV se menține
și după aplicarea lor. Razle UV au efectu bactericid nu doar asupra
bacteriilor nesporulate, ci și a asupra celor celor sporulate, tmp mai
îndelungat, ți a virusurilor.Sunt și alte metode de deazinfectare a apei.
Dintre cele fără realgenți sunt prelucrarea cu ultrasunet, cu raze gma,
care au avut un efect bactericid bun în condiții experimentale, dar nu
au fost aplicate pe larg în practică apeductelor din cauze tehnico-
economice.
4. Exigenţe igienice către ZPS a sondei arteziene I perimetru pentru
sursele subterane de apă se stabilesște ăn raza nu mai mică de 30 m de
la locul de captare a apei- în cazul folosirii apelor subterane protejate,
și în raza nu mai mică de 50 m – la folosirea apelor subterane protejate
insuficient. Hotarul peimetrului II se determină prin calcule
hidrodinamice , având în vedere condițiile :dacă în afar ei în orizontul
acvifer vor nimeri impurități microbiene, apoi ele nu vor ajunge pănî la
locul de captare a apei, iar dacă vor ajunge, microbii nu vor mai fi
viabili.Pentru protecția eficientă a sursei de apă contra impurificării
este necesar ca timpul calculat Tm de deplasare a impurităților cu
apele subterane de la hotarul perimetrului II pînă la locul de captare să
patogeni, adică pentru autopurificarea eficientă. ( cca 200 zile).
Hotarul perimetrului III se determină prin calcule hidrodinamice, în
baza condițiilor. Pentru protecție este necesar ca durata deplasării apei
poluante de la hotarele perimetrului III pînă la locul de captare să fie
mai mare decât durata medie a perioadei de exploatare a locului de
captare a apei. În aceste cazuri, pentru protecție contra poluării chimice
, timpul trebuie să fie nu mai mic de 25 ani. Ce se poate ce nu se poate
de construit în biletul precedent este, sunt identice
5.Noţiune de CMA.Principiile de stablire ( normare ) a CMA a
biochimice,patohistologice. CMA- este cea mai maximală concentrație
care nu exercită influență directă sau indirectă asupra stării de sănătate
a generației actuale și a celei viitoare, depistate prin metode
contemporane de investigație la influența ei asupra organismului pe
parcursul vieții.
C1 C2 Cn
+… =1 Formula lui Averianov
CMA 1 CMA 2 CMAn
CMA-Concentrația maxim admisiilă în apeler eziduale a substanțelor
poluante la deversarea lor în rețeaua publică de canalizare, în stația de
epurare sau emisaruri
6.Principiul procesului de autopurificare a solului. Actorii
participanţi în procesAutoepurarea solului-este un proces biologic
complicat si de lunga durata pe parcursul careia substantele organice se
transforma in apa,bioxid de carbon,saruri minerale si humus,iar agentii
patogeni se distrug.Include doua procese biochimice :mineralizarea si
humificarea,indreptate la restabilirea starii initiale a solului.Procesul de
mineralizare-Substantele organice,care au nimerit in sol sub forma de
proteine,lipide,glucide si produse ale metabolismului lor se supun
dezintegrarii pina la formarea substantelor neorganice.Procesul de
humificare-Paralel cu procesul de mineralizare in sol are loc sinteza
din substantele organice a deseurilor unei substante organice noi
compuse,care poarta denumirea de humus.
B 22. 1.Factorii determinanţi ai procesului de coagulare cu diverse
substanţe .Importanţa acrilamidei şi clorurii de vinil .Valorile
pentru sănătate. Valorile reglementate de potabilitate Pentru ca
procesul de coagulare a apei să decurgă datisfăcător, este necesar ca
apa pentru limpezire să aibă o duritate temporară anumită, adică un
anumit grad de alcalinitate.Dacă duritatea temporară este nică, ionii nu
se leagă cu ionii de HCO3, adicp rîmân liberi, si concentrașia lor scade
sub valorile optime, ceea ce contribuie la încetinirea flocurării. De
aceea, dacă apa are o duritate redusă, pentru limpezirea normală se
adaugă carbonat de sodiu sau de calciu, pentru alcalinizare.Valoarea
acceptabilă de pH optimă este de 5,6-6,5. Eficiența coagulării depinde
de turbiditate, prezența coloizilor de protecție sub formă de substanțe
humice, caracterul suspensiilor, particule cărora servesc drept,, nucleu
de coagulare,, , intensitatea de amestecare, temperatura
apei.Acrilamidă – 0,1 micrograme/l- toxic pentru SNC, ficat, rinichi,
irită mucoasa Clorura de vinl- 0,3 micrograme /l- este un material
pentru conductele din plastic
4.Exigenţe igienice către ZPS a instalaţiilor de tratare a apei
( uzina de apă)
5.Măsurile de protecţie a bazinelor de apă contra poluării cu ape
reziduale
Măsuri legislatice-Constituția RM-Codul apelor-Legea apelor 272-
Legea privind deșeurile de producție și menagere- Regulament iginic ,,
Protecția bazinelor de apă contra poluării ,,Măsuri de planificare-
modificarea unor etape tehnologice ale producerii-folosirea tehnologiei
fără reziduuri, nonpoluante-aprovizionarea circulară (rpetată) cu apă la
întreprinderi-substituirea unor substanțe toxice cu unele mai puțin
toxiceMăsuri tehnico-sanitare constau în epurarea apelor reziduale la
instalațiile de epurare, adică utilizarea metodelor speciale de epurrae a
apelor rezidualeMăsuri administrative includ măsuri de constrângere,
necesare atunci când pericoliul influienței negative asupra stării de
sănătate a apopulației este neglijat de persoanele responsabile
(avertizarea, amendarea, aplearea la instanțele judiciare, stoparea
activității întreprinderilor poluante)
6.Principii de normare igineică a substanţelor chimice exogene în
sol La baza teoriei si practicii normarii igienice este pus criteriul, care
admite constient posibilitatea patrunderii unei cantitati suplimentare de
substante chimice sub forma de amestecuri la compozitia naturala a
solului, in cantitati inofensive pentru sanatatea oamenilor si pentru
mediul ambiant. (I pozitie)II pozitie e bazata pe faptul ca securitatea
patrunderii unei anumite cantitati de substante chimice in sol este
conditionata de inadmisibilitatea maririi actiunii ei mai sus de
posibilitatile adaptive ale celor mai sensibile grupe de populatie sau a
capacitatii adaptive ( de autoepurare) a solului la actiunea izolata,
complexa, combinata sau asociata a substantelor chimice asupra
organismului uman si a mediului ambiant.In sol se admite asa u
continut de substante chimice exogene, la care contactul direct al
omului cu el garanteaza lipsa actiunii negative asupra sanatatii
populatiei, nu deregleaza procesele de autoepurare a solului, nu
actioneaza asupra conditiilor igienice de trai.
B 23.1.Camera de reacţie.Destinaţia.Mecanismul
proceselor.Exigenţe igienice de funcţionare a ei. Conţinutul de
dicloretan şi trihalometani în apă. Sursele .Importanţa. Valorile
reglamentate de potabilitate In decanctoare, solutia de coagulant
trebuie raspandita uniform in intreaga masa de apa. De aceea,
coagulantul se introduce in sectia initiala a decantorului, in care are loc
amestecarea rapida si completa a lui cu apa destinata limpezirii.
Amestecarea este insotita de formarea flocoanelor, ce se realizeaza
timp de 20-40 min., in camera de reactie. Aici are loc aglomerarea
flocoanelor , iar pentru formarea lor mai completa se evita
sedimentarea, prin miscarea lenta a apei (0,2-0,3 m/s) cu ajutorul unor
mixere mecanice.Dicloretan - 3 micrograme / l .Trihalometan - 100
micrograme / l
2.Tehnologia de determinare a conţinutului % de Cl în clorura de
var
3.Importanţa activanţilor şi floculanţilor în procesul de coagulare.
Substanţele folosite.Exigenţe către utilizare. Mecanismul de
acţiune Accelerarea procesului de coagulare si intensificarea lucrului
instalatiilor de limpezire - floculanti- compusi macromoleculari
sintetici.Se deosebesc floculanti tip anion (poliacrilamid, C4, C6), si de
tip cation (VA 2)-accelereaza procesul de coagulare-mareste viteza de
miscare ascendenta a apei-reduce timpul de aflare a apei in decantoare-
micsoreaza cantitatea folositat de coagulant- mareste viteza si durata
ciclului de filtrareIn practica alimentarii cu apa se folosesc doar acele
substante care sunt aprobate din p.d.v. igienic si incluse in lista celor
cu CMA.
4.Programul de avizare igienică a obiectivelor acvatice Latimea,
adancimea, lungimea, aria, viteza apei, debitul, inundatii, uscare,
nivelul apei, revarsari, inghet, malurile, fata de centrul populat, de
intreprinderi, distanta de la deversare, cauze de poluare, inflorirea apei,
calitatea apei deversate,, scopul folosirii apei, analiza calitativa a apei,
boli, concluzie
Biletul 24.1.Decantarea apei potabile.Clasificarea., construcţia ,
principiile de funcţionare a deacntoarelor. Exigenţele igienice la
exploatarea lor şi parametrii de evaluare .Radioactivitatea alfa şi
beta globală a apei. Sursele. Importanţa . Valorile reglamentate de
potabo’ilitate Decantarea apei este un proces de limpezire a apei care
contine particule solide in suspensie.Tipuri de decantoare:1.Decantor
orizontal-este un rezervor dreptungiular de o forma alungita.Fundul
este dotat cu un sir de instalatii.El este inclinat cu adincire in directia
partii de intrare si este asigurat cu un santulet pt colectarea
sedimentului,tot aici este un orificiu prin care namolul depus se
evacuiaza din decantor.Apa patrunde prin jgheabul de deversare si iese
printrun sept gaurit si apoi printrun jgheab.de obicei el se divide in
citeva coridoare paralele. 2.Decantorul vertical- rezervor de forma
patrata sau circulara,sensul de trecere a apei este din teava metalica
spre centrul rezervorului.Apa patrunde in partea de sus a tevii iar teava
serveste drept camera de receptie(form floculilor).Apoi apa patrunde in
zona de sedimentare pe care o parcurge de jos in sus cu viteza
mica.Apa limpezita curge peste bordul decantorului intrun canal
circular.Sedimentul periodic este evacuat fara a intrerupe lucrul
instalatiei prin deschiderea dispozitivului de culisare din teava de
evacuare
2.Căile de poluare a pânzelor acvifere de profunzime.Pîlnia de
depresiune , noţiune, importanţa igienică In timpul explorarii
fintinilor arteziene ca rezultat al aspiratiei de catre instalatiile de
ridicare a apei intro parte anumita a orizontului acvatic se formeaza o
zona cu presiune scazuta a apei. Gradul scaderii presiunii depinde de
capacitatea instalatiilor de ridicare a apei de depresiune in orizont
pina la exploatarea lor si de debitul orizontului . volumul stratului
purtator de apa asupra caruia influienteaza aspiratia instalatiilor de
ridicare a apei din cauza unei forme caracteristice a primit denumirea
de “ pilnie de depresie”.Caile de poluare a pinzelor acvifere subterane
sunt :- apele meteorice si inundatiile- in treprinderi industriale closete
grajduri ferme de animale aflate in apropierea sursei de apa-
devarsarea apelor reziduale in apropierea sursei-in apropiere sint
automagistrale neoganizarea zonelor de protectie sanitară- accidente de
scurgere a apelor reziduale- amplasarea sursei in apropiere retelei de
canalizare
3.Indicatorii de nocivitate epidemiologică a apei potabile.
Importanţa, parametrii de evaluare -Toate bolile ca la sol
5.Autopurificarea bazinelorde apă .Mecanismul şi
factoriiparticipanţi la proces. Indicatorii de evaluare a gradului de
autopurificare În cazul apelor, autoepurarea reprezintă totalitatea
proceselor naturale hidrodinamice, chimice, biochimice, ce au loc în
apele naturale poluate și joacă rolul de îmbunătățire a calității apei
până la particularitățile și proprietățile unei ape naturale nepoluate. Ca
urmare a amestecării apelor reziduale deversate în mediul înconjurător
cu cele naturale se micșorează concentrația poluanților, sub acțiunea
agenților chimici (oxidanților, reducătorilor), a microorganismelor
(oxidarea biochimică) și a proceselor fotochimice are loc
descompunerea substanțelor organice și anorganice.Factorii care
influenteaza procesul de autoepurare. Autoepurarea se realizeaza in
esenta, prin indepartarea din masa apei a materiilor solide in stare de
suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau
biochimica. Aceste procese, in dinamica lor, sunt influentate de
numerosi factori de mediu, fizici, chimici si biologici.
Factorii fizici. Principalii factori fizici sunt : procesul de sedimentare
a suspensiilor, lumina, temperatura si miscarea apei.Una din
caracteristicile apelor impurificate este turbiditatea lor crescuta,
datorita substantelor coloidale si suspensiilor. Limpezirea costituie,
deci, o parte esentiala a procesului de autoepurare si se realizeaza prin
depunerea materiilor in stare de suspensie pe fundul apei. Procesul de
sedimentare este conditionat de natura suspensiilor si de anumite
caracteristici ale apei : greutatea specifica, viteza de curgere,
densitatea, viscozitatea, temperatura etc. Lumina influenteaza direct
sau indirect reactiile chimice si procesele biologice care intervin in
autoepurare Lumina constituie sursa de energie pentru procesele
fotosintetice.
Temperatura influenteaza majoritatea proceselor fizice, chimice si
biologice care participa in cadrul autoepurarrii. Tot temperatura
influenteaza regimul oxigenului din apa, intensitatea proceselor de
descompunere bacteriana, gradul de toxicitate a unor substante etc.
Miscarea apei influenteaza procesul de amestec al apelor uzate cu cel
al receptorului, viteza de aerare, viteza de sedimentare a suspensiilor
etc. si joaca un rol important in poluarea cu organisme a bazinelor
acvatice. La rauri, viteza de curgere a apei si natura rocilor determina
morfologia fundului, influentand asupra biocenozelor
acvatice.Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important
in procesul d autoepurare a apelor, contribuind direct si indirect la
crearea conditiilor de viata ale organismelor.Oxigenul este elementul
cu cea mai mare importanta in procesul autoepurarii. De concentratia
acestuia depind intensitatea proceselor de descompunere biochimica a
materialelor organice, a oxidarii unor substante minerale si popularea
cu organisme a sistemelor acvatice.
Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a
proceselor de respiratie a organismelor acvatice, a proceselor de
descompunere bacteriana, a materialelor organice si ca rezultat al
oxidarii unor compusi chimici, ca : hidrogenul sulfurat, clorura si
sulfatul feros, sulfitii etc.Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in
stare libera si combinat sub forma de bicarbonat si carbonat de calciu.
Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza sisteme tampon cu o
mare capacitate de neutralizare a acizilor si a bazelor aduse cu apele
uzate.
6.Noţiuni dprivin poluarea exogenă a solului. Sursele. Indicatori
reprezentativi.Poluarea exogena-aducerea din exterior,in sol a unor
substante poluante in asa continut care devine periculos pentru
sanatatea omului in cazul contactului direct cu solul poluat sau prin
mediile ce contacteaza cu solul(prin lanturile ecologice:sol-apa-om;
sol-plante-om; sol-plante-animale-om; sol-aer atmosferic-om;)