Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea Administrarea Afacerilor in turism si industria ospitalității

Promovarea turismului în Republica Moldova

Elaborat de: Boțoroga Crina

AATIO, An I
 Introducere

Turismul este un sector important al economie mondiale şi are o tendinţă de creştere

permanentă la nivel internaţional.
Industria turismul cuprinde o gamă variată de întreprinderi publice şi private, generatoare de
beneficii economice şi sociale, de noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajaţi, oferind
oportunităţi de angajare mai cu seamă pentru femei.
Republica Moldova trebuie să promoveze eficient ca o destinaţie turistică pe pieţele turistice
internaţionale.
Industria turismului este extrem de fragmentată, fiind constituită din diferite întreprinderi
mici şi mari, atît din sectorul public, cît şi din cel privat. Evoluarea ei necesită coordonare,
investitţii, instruire şi marketing, ceea ce determină coordonarea dintre Guvern, autorităţile
administraţiei publice locale, întreprinderilor comerciale şi a comunităţii.
Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrînge asupra majorităţii sectoarelor
sociale.  Acest moment urmează a fi conştientizat de instituţiile vizate şi de întreaga populaţie. A
devenit iminent faptul de a demonstra că turismul nu se referă doar la unele persoane, care îşi petrec
anual vacanţele, ci, prin serviciile prestate, poate avea un impact pozitiv asupra întregii societăţi.

Necesitatea dezvoltării economice relevă şi mai mult importanţa elaborării şi aprobării unei
strategii, al cărui obiectiv final rezidă în faptul ca potenţialul turistic natural şi antropic al Republicii
Moldova să nu fie afectat negativ de turism, ci să fie protejat spre binele generaţiilor viitoare.
Prezenta Strategie identifică deficienţele existente în oferta turistică a Republicii Moldova şi
determină direcţiile strategice de înlăturare a lor, precum şi organizaţiile responsabile de realizarea
scopurilor scontate.
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova are drept scop crearea
unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern şi internaţional în Republica Moldova într-
un mod integrat, echilibrat şi durabil, astfel încît să aducă beneficii culturale şi socioeconomice
considerabile ţării şi comunităţilor ei.
 CAPITOLUL I : VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Evoluţia turismului în Republica Moldova

În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ nesemnificativ. Nivelul
calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi venitul obţinut din activitatea turistică plasează
Republica Moldova printre ţările în care turismul este slab dezvoltat.
În ultimii 10 ani, evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova manifestă o tendinţă de
creştere a numărului de vizitatori.

Diagrama 1.1 - Evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova

în cadrul turismului organizat 2009-2013 (mii vizitatori)

În pofida faptului că numărul total al vizitatorilor este mai mic decît în alte ţări, se observă
totuşi o tendinţă de creştere a acestui indicator şi în Republica Moldova . Astfel, numărul turiştilor
în anul 2013 a crescut cu 64,2 mii în comparaţie cu anul 2009.
 Evoluţia circulaţiei turistice în cadrul turismului internaţional organizat reflectă aceeaşi
tendinţă . În perioada anilor 2009-2013 atît sosirile , cît şi plecările de vizitatori , sînt în creştere.
 Diagrama 1.2 - Evoluţia turismului internaţional organizat
în Republica Moldova (mln vizitatori)
Datele din diagrama 1.2 relevă tendinţa de creştere a numărului de vizitatori străini în
Republica Moldova, de la 1,48 mln de vizitatori în anul 2009 pînă la 2,36 mln în anul 2013,
iar raportul plecărilor şi sosirilor de vizitatori confirmă faptul că Republica Moldova se manifestă
constant ca ţară emitentă în cadrul turismului internaţional.
Valorificarea activităţii turistice prin volumul încasărilor provenite din activitatea turistică ne
permite să urmărim contribuţia relativă a turismului la dezvoltarea economiei naţionale.
Traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Chişinău, în ianuarie-octombrie 2013, a
constituit 1 mil. 121 mii 891 de persoane, fiind în creştere cu 5,77%, comparativ cu aceeași
perioadă a anului precedent, transmite NOI.md. Potrivit administrației aeroportului, în octombrie
2013, Aeroportul Internațional Chișinău a deservit 116 418 pasageri, cu 10,77% mai mult decît în
octombrie 2012.
 Figura 1 . 3 Analiza retrospectivă a activităţii economico-financiare a Aeroportului
Internaţional Chişinău pe parcursul anilor 2007 - 2013
Datele din figura 1.3 remarcă faptul ca pe parcursul anului 2013 au fost efectuate 17 555
curse, înregistrându-se o creştere de 8,91% faţă de anul 2012.
Analiza structurii zborurilor demonstrează că cele mai populare destinaţii sunt: Moscova –
28%, Istanbul – 12%, Antalya – 9%, Verona – 6%, Munchen – 6%, Vienna – 5%, Roma – 4% şi
Milano – 4 %.
Una dintre cauzele numărului mic de vizitatori ce sosesc în republica Moldova a fost generată
de schimbările conjuncturale pe pieţele turistice şi de lipsa invistiţiilor în infrastructura turistică a
ţării . Marketingul a fost, de asemenea, neglijat, Republica Moldova nefiind astfel promovata
eficient pe pieţele turistice internaţionale .
În anul 2013 totuşi numărul de vizitatori s-a majorat ca urmare a modernizării Aeroportului
Internaţional Chişinău, creşterii capacităţilor de primire, a numărului de rute şi companii aeriene.
1.2 Tipuri de turism practicate în Republica Moldova.
Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial turistic ,
reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de
rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de valoare europeană
şi mondială.
Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sînt turismul
rural, vitivinicol, cultural, de sănătate şi frumuseţe.[3]
Turismul rural
Caracteristici
Mediul rural cu comunităţile sale , cu o bogată cultură şi tradiţii populare , desfăşurînd
activităţi agricole specific , reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural . În
Republica Moldova practicarea acestei forme de turism poate să aducă beneficii directe
comunităţilor rurale , unde salariile populaţiei sînt sub nivelul mediu , creînd noi locuri de muncă şi
venituri suplimentare pentru fermieri .
Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodăriile proprii . De menţionat, însă , că nu există nici o
evidenţă a acestor structuri de cazare şi nu este elaborat cadrul legislativ necesar pentru a încuraja
dezvoltarea turismului rural .
Starea nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice amplasate în localităţile rurale.
Turismul vitivinicol
Caracteristici
Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional ca o ţară vitivinicolă dezvoltată.
Arta de producere a vinului este cunoscută pe aceste meleaguri din timpurile străvechi. Ţara noastră
dispune la ora actuală de circa 142 mii de hectare cultivate cu viţă de vie (107 mii hectare vii de
producţie marfă) şi 110 de întreprinderi de prelucrare a strugurilor. Anual se produc circa 12-14
milioane de decalitri de vinuri brute.
Produsele vinicole moldoveneşti se bucură de o faimă binemeritată şi sînt apreciate în multe ţări ale
lumii. O adevărată carte de vizită a Republicii Moldova sînt vinurile ce au obţinut distincţii înalte la
prestigioase concursuri internaţionale. În staţiunile balneoclimaterice se aplică pe larg tratamentul
cu struguri şi sucuri naturale din struguri (uvoterapia).
Vinotecile, centrele expoziţionale, sălile de degustare cu o arhitectură excepţională, oraşele şi
cavernele subterane, diversitatea producţiei (vinuri, şampanie, divinuri, balsamuri, heres, vinuri
aromatizate etc.), magazinele specializate reprezintă un potenţial considerabil pentru promovarea
turismului vitivinicol în Republica Moldova, constituind motivaţii superbe care pot plasa la justa
valoare produsul turistic vitivinicol al republicii în circuitul turistic internaţional.
Turismul cultural
Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat
în turism. În total, au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural, care pot fi
incluse în circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sînt aşezările geto-dacice şi fortificaţiile
romane. O diversitate de atracţii pentru turişti oferă vestigiile fortificaţiilor medievale, diverse
complexe arheologice, în primul rînd, Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi
casele ţărăneşti. Şi în capitala ţării există un număr impunător de monumente, exemple
reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX şi XX, capabile să trezească interesul
turiştilor.
În Republica Moldova funcţionează 87 de muzee, ele avînd bogate colecţii de exponate. În
plus, cele mai multe din acestea sînt amplasate în clădiri de o deosebită importanţă arhitecturală. În
temei, muzeele sînt destinate unui contingent special de vizitatori, însă, cel puţin 20 dintre acestea,
merită atenţia publicului larg.
Un punct atractiv al produsului turistic naţional îl constituie varietatea culturilor din diverse
zone ale ţării. Republica Moldova prezintă un amalgam de naţionalităţi şi culturi, deci, de tradiţii,
limbi vorbite, folclor, bucătărie etc. În ţară există circa 880 de grupuri folclorice, o bună parte din
ele reflectînd tradiţiile specifice regiunii şi originii lor. Merită a fi menţionat şi artizanatul naţional –
atît ca valoare culturală, cît şi ca produs de meşteşugărit propus spre vînzare.
Turismul de sănătate şi frumuseţe
 Caracteristici

În Republica Moldova funcţionează staţiuni balneoclimaterice şi de odihnă care oferă prestaţii

în cadrul turismului de sănătate şi frumuseţe. Ele sînt amplasate în locuri atractive pitoreşti, oferind
diferite servicii de tratament. În aceste staţiuni se odihneşte populaţia autohtonă şi un număr
neînsemnat de clienţi permanenţi din străinătate.
De menţionat cele mai importante staţiuni:
a) balneoclimaterice: "Nufărul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni, Hîrjauca); "Bucuria-Sind";
"Nistru" (Vadul lui Vodă) etc.;
b) de odihnă şi recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinuţa" (Ungheni); "Codru" (Ungheni, Bahmut);
"Dumbrava Albă" (Bălţi); "Albasadorf" (Taraclia, Albota) etc.
Cele mai solicitate sînt staţiunile din perimetrul zonelor acvatice: Vadul lui Vodă, Ghidighici şi
Costeşti, unde există un potenţial eficace de dezvoltare şi a turismului internaţional.
Republica Moldova deţine în proprietate şi un şir de staţiuni balneoclimaterice şi de recreere
amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskaveţ, Sergheevka, Odesa, Koblevo, Zatoka etc.).
Particularităţile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea în staţiunile
balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia, aeroterapia, talasoterapia,
terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.
Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunînd de înalte calităţi curative,
reprezintă un factor determinant de dezvoltare a turismului balnear.

1.3 Cele mai valoroase monumente de interes turistic.

Monumentele de interes turistic din spaţiul istoric românesc , situate în actuala arie a
Republicii Moldova , nu sunt cele mai impunătoare şi mai atractive din lume. În cazul dat trebuie să
se ia în consideraţie şi suprafaţa nu prea mare a teritoriului, şi numărul modest al populaţiei,
evenimentele istorice nefavorabile pentru populaţia acestei regiuni. Moldova, îndeosebi părţile ei
estică şi nordică, mai frecvent ameninţate şi invadate de străini, s-a aflat mereu în calea
nenumăratelor invazii, a fost arena nesfârşitelor războaie ruso-turce, condiţii în care nu s-au putut
crea în linişte şi pace obiecte de mari proporţii şi durabile în timp. După cum menţionează
plasticianul Tudor Zbârcea, republica nu poate pretinde că ar dispune de mari valori universale,
pentru că în acest sens este totuşi o periferie şi că în patrimonial autohton rămân drept opera
autentice covoarelor basarabene, excepţionale sunt şi vestigiile arheologice.[5]
Însă şi mule alte monumente şi obiective, fiind apreciate ca rare, originale şi chiar unice, vor fi
impresionate şi atractive pentru turiştii din mai multe state din Europa şi de pe alte părţi ale lumii.
Se consideră că în Republica Moldova numai monumente de istorie şi cultură de importanţă
europeană sunt vreo sută. În lista patrimoniului mondial ar putea fi incluse, în primul rind, biserca
“ Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni, mănăstirile rupestre din bazinul râului Nistru şi
sanctuarul paleocreştin din satul Sobari, judeţul Soroca. Pentru vizitatorii străini sunt şi vor fi
atractive de asemenea următoarele monumente, obiective şi activităţi:
  peisajele antropogene impresionante din timpul cald al anului văzute din autobuz, avion,
helicopter.
 monumentele geologice: peştera carstică de la Criva, şirurile recifale din nord-vestul
republicii ( în primul rînd recifele Brânzeni, Proscureni, Buteşti, Stânca Mare), landşaftul
natural Suta de Movile, meandrele şu malurile priporoase din cursul de mijloc al Nistrului,
defileele părţii centrale a Răutului (dintre or. Floreşti şi comuna Căzăneşti), peisajul natural
Trebujeni din cursul lui inferior, Vâlceaua Clocot de lângă Tiraspol.
 parcul din comuna Ţaul.
 apele minerale de la Cahul, Hârjauca şi Camenca.
 monumentele arheologice-valurile lui Traian şi Orheiul Vechi.
 cetăţile medievale Moldoveneşti de pe Nistru – Soroca şi Tighina.
 muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău.
 biserica „Adormirea Maicii Domnului” cu pictura şi frescă veche din Căuşeni.
 monumente de arhitectură bisericească: unele biserici din Chişinău, Bălţi, Orhei, cele din
satele Raşcov, Larga, or Drochia, mănăstirile Rudi, Japca, Saharna, Vărzăreşti, Hârjauca,
Curchi, Choţcani, mănăstirile rupestre de la Japca, Butuceni, Ţipova.
 monumentele de arhitectură urbană din Chişinău (clădirile Primăriei, Sălii cu Orgă, Muzeul
Naţional de Arte Plastice de pe bd. Ştefan cel Mare) şi de arhitectură populară din mai multe
sate din diferite regiuni ale republicii.
 colectivele artistice teatrale (ale teatrelor de Operă „Eugene Ionescu”, „Mihai Eminescu”,
Satiricus „Ion Luca Caragiale”), de muzică simfonică, muzocă corală („Doina” ), muzică
populară („Lăutarii”), dans popular („Joc”).
 înteprinderile de vinificaţie cu beciuri săpate în piatră naturală de la Cricova, Mileştii Mici,
Brăneşti (unele din cele mai mari depozite de vinuri din lume).
În timpul vizitelor în Republica Moldova, oaspeţii străini vor avea ocazia să ia cunoştinţă de
apreciatele bucate ce ţin de arta culinară Moldovenească.
Multe din aceste cele mai importante monumente ale Republicii Moldova au coninuitate sau
asemănare cu cele din regiunea Cernăuţi şi din sudul Basarabiei.
În regiunea Cernăuţi, în afară de frumuseţea Carpaţilor Bucovineni, vizitatorul poate admira
şirurile recifale, ce se prelungesc din R.M spre Hotin, meandrele pitoreşti cu malurile abrupte ale
Nistrului, care desparte această regiune de regiunile Ternopol şi Viniţa, panoramele impresionante
ale Cernăuţilor, Vijniţei şi Casnei lui Ilschi, etc de pe înălţimile de la periferiile lor. Dintre
monumentele antropice cel mai mare interes în regiune în reprezintă cetatea medievală
moldovenească de la Hotin, partea centrală veche a or. Cernăuţi, clădirea în stil arhitectonic
românesc a fostei Episcopii, Teatrul Dramatic, vechea biserică moldovenească „Înălţarea
Domnului” din Lujeni, etc.
În Basarabia de Sud cele mai valoroase monumente sunt : colţul de nord-est al Deltei Dunării,
cuprins între braţul Chilia şi Gârla ociacov, Valul lui Traian de Jos, care se prelungeşte pînă la lacul
liman Sasâc al Mării Negre, mai la Sud de or. Tatarbunar, Cetatea Albă, staţiunea
balneoclimaterică Sergeevca, de pe litoralul lacului – liman Şabolat al Mării Negre ş.a. [6]

CAPITOLUL II. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN

REPUBLICA MOLDOVA.

3.1 Managementul resurselor turistice

Potenţialul turistic cuprinde totalitatea componentelor naturale şi antropice dintr-un anume
spaţiu, componente care prin caracteristici calitative sau cantitative sunt, sau pot deveni, elemente
de polarizare a fluxurilor turistice. Componenta „naturală" a potenţialului turistic constituie, de
regulă, factorul de atractivitate de bază pentru turism, dar în aceeaşi măsură sunt apreciate şi
componentele „umane" (antropice) ale ofertei turistice primare, formate din elemente aparţinând
sferei materiale sau imateriale (ospitalitate, religie, cultură şi artă). Acesta se constituie ca o premisă
esenţială în organizarea turistică a oricărui spaţiu geografic care poate căpăta o funcţie turistică şi
contribuie în mod direct la dezvoltarea formelor de turism
3.1.1 Evaluarea potenţialului turistic
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural al Republicii Moldova prin componentele sale : relief şi structură geologică, condiţii
climatice, ape vegetaţie şi faună, etc. Tabelul (3.1)
În structura acestui subcapitol vor fi reflectate numai cele mai reprezentative componente ale
potenţialului turistic natural al Republicii Moldova.
Pădurile
În Republica Moldova, terenurile silvice reprezintă circa 12,7% din suprafaţa totală cu fond
forestier de 379,1 mii ha, inclusiv 317,6 mii ha păduri. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri
(87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% - de
proprietari privaţi. Deşi are o participarea relativ nesemnificativă, fondul forestier, proprietate
privată, este în continuă creştere. Cu acest fond de pădure, R.M este una dintre cele mai puţin
împădurite ţări din Europa.
Totuşi necesitatea ameliorării fondului forestier al Republicii Moldova remarcă citeva
menţiuni:
 Pădurea este patrimoniul naţional şi planetar, care trebuie conservat şi protejat prin măsuri
coerente şi permanente de către toate organele de stat;
 Procesul de producţie în silvicutură durează, de regulă, mai mult de 80-100 ani, fapt ce
obligă la instalarea unor obiective pe termen lung, care să nu fie schimbate de la un an la
altul.
 Pădurile sunt principalul element ce formează carcasa verde a republicii, şi reprezintă
componenţa de valoare privind stabilitatea ecologică a acestui spaţiu geografic.
 Conservarea şi exinderea suprafeţei ocupate de păduri este o problemă de interes naţional,
care trebuie sa fie pilonul strategiei dezvoltării fondului forestier al ţării pe viitor.
 Conservarea resurselor genetice forestirere.
 Crearea bazei naţionale de date forestiere.
Rezervaţiile turistice şi parcurile naturale
Arii protejate- reprezintă spaţiile naturale, care sunt deasemnate în scopul protecţiei şi conservării.
În prezent ariile protejete constituie 1.42% din teritoriul R.M, fiind delimitate în următoarele
categorii:
 Rezervaţii naturale de stat 0,58%
 Branişti 0,08%
 Sectoare reprezentative de landşaft 0,65%
 Monumente ale naturii 0,1 %
 Monumente de artă horticolă, grădini botanice, parcuri dendrologice, parcuri zoologice
0,01%.
Conform principiilor şi tipurilor elaborate de Uniunea Mondială a Conservării Mediului, în
Republica Moldova au fost evidenţiate următoarele categorii de arii protejate:
 Rezervaţii ştiinţifice – reprezintă spaţiile naturale de importanţă naţională cu statut de
instituţie de cercetări ştiinţifice, destinate menţinerii intacte a obiectivelor şi complexelor naturale.
Pînă în prezent în Republica Moldova au fost organizate cinci rezervaţii ştiinţifice. Figura (3.1.1).
Rezervaţia ştiinţifică „Codru”- Rezervația a fost creată în 1971 pe o suprafață de 5177 ha, în
baza ocolului silvic Lozova, Străşeni. Are scopul de a prezerva pădurile de tipul celor din Europa
Centrală. Este situată la o distanţă de 49km de Chişinău.
Relieful este accidentat şi puternic fragmentat. Vegentaţia silvică este reprezentată de păduri de
foiose de tipul pădurilor central-europene, care se află la limita estică a arealelor lor.
 Covorul ierbos este format din 750 specii de plante. Sunt numeroase specii rare ocrotite de stat:
pentru unele specii relictare, rezervaţia este unicul loc în spaţiul pruto-nistrean, unde ele mai pot fi
văzute.
Bogată este şi fauna rezervaţiei, care este constituită din 34 specii de mamifere, este 100 specii
de păsări, 7 specii de amfibii, 6 specii reptile şi peste 8ooo specii de insecte. Aici putem admira
cerbul nobil, căprioara, mai rar pisica sălbatică, bursucul, nevăstuica, jderul de pădure. Dintre
păsările ocrotite, întîlnim buha mare, acvila, tipătoarea mare, ciuful de pădure, şorecarul, egreta,
viesparul, etc.
Rezervaţia „Codru” este un veritabil laborator ştiinţific, ce păstrează un valoros genofond
floristic şi faunistic.
Rezervatia stiintifica „Iagorlâc”- este situată pe malul stâng al fl. Nistru cu scopul păstrării şi
studierii condiţiilor ecologice caracteristice bazinelor de apă din apropierea Nistrului.
Rezervația a fost înființată în anul 1988. În prezent, suprafața rezervației este de 8,77 km2.
Rezervaţia cuprinde ecosistemele terestre si acvatice. În ecosistemele terestre predomină
comunităţile de stepă. În limitele rezervaţiei au fost evidenţiate 719 specii de plante vasculare,
dintre care 50 specii de plante rare. Fauna este mai saraca comparativ cu celelalte rezervatii si
numara 158 specii de vertebrate terestre dintre care 122 specii sunt păsări. Cota speciilor din Cartea
Rosie constituie circa 10%.
Rezervatia stiintifica „Prutul de Jos- Rezervaţia a fost organizată în 1991, pe o suprafaţă de 1691
ha. Este situată în bălţile dn Lunca Prutului Inferior şi include în hotarele sale lacul Beleu şi lunca
din jur. Suprafaţa lacului este de 1500 ha, însă variază semnificativ, în funcţiie de nivelul apelor
Prutului şi Dunării. Lacul Beleu este un sistem foarte valoros, ce păstrează un important genofond
de plante acvatice.
Fauna rezervaţiei este reprezenată de circa 198 specii de animale, dintre care păsările constitue
circa 140 de specii. Rezervaţia fiind situată aproximativ la paralela de 450 latitudine nordică, deci la
jumătatea distanţei dintre ecuator şi polul nord, reprezintă un loc important de pasaj pentru păsările
migratoare. Dintre păsările rare pot fi întîlnite egreta, lebăda, lopătarul, pelicanil, cormoranul-mic,
călifarul-alb, pescăruşul-albăstriu ş.a. Printre speciile rare de mamifere care se întîlnesc pe teritoriul
rezervaţiei, pot fi menţionate vidra, pisica sălbatică, chiţcanul cu abdomen alb, hermelina, nurca
europeană ş.a.
Rezervatia stiintifica „Plaiul fagului”- Rezervaţia silvică ce a fost organizată în 1991 în scopul
ocrotirii găgetelor cu valoare de unicat. Suprafaţa totală este de 5642 ha. Se desfăşoară în partea de
nord-vest a Codrilor Centrali.
 Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată de păduri de foioase (fag, gorun, carpen, frasin, arţar) de
tip central-european. Sunt foarte valoroţi copacii de fag, care aing o înălţime de 30-40 m, un
diametru mediu al tulpinii de 80-100 cm şi o vîrstă de 80-150 ani.
Rezervatia stiintifica „Padurea Domneasca”- A fost instituită în 1993. Suprafaţa totală este de
6032 ha. A fost organizată în scopul prezervării celor mai reprezentative păduri de luncă şi a
comunităţilor de plante şi animale rare. Este cea mai bătrână din ţinut ţi una din cele mai vechi
păduri de luncă din Europa.
O valoare deosebită îi confră parcela cu stejari seculari, ce depăşesc vîrsta de 200-250 de
ani, unii dintre ei atingînd şi recorduri la înălţimea de 30-35 m. Nicăieri în alt loc din Republica
Moldova nu poate fi întîlnită o atare de arbori seculari. Rezervaţia ar putea prezenta nucleul unui
viitor Parc Naţional al Prutului de Mijloc.
 Parcurile naturale- la Chişinău în 1818 a fost amenajat primul parc orăşenesc-Parcul lui
Ştefan cel Mare. În deceniu trei al secolului trecut, simultan cu înălţarea în oraş a Catedralei, în
jurul acesteia a apărut un alt parc- Scuarul Catedralei. Ambele parcuri sunt amenajate după acelaşi
principiu, de la intrare spre centru duce o reţea de alei radiale.
În Republică , sunt aproape 20 de parcuri naturale vechi. Din păcate, puţine şi-au păstrat aspectul
iniţial şi sunt accesibile vizitării.
Parcul din Mileşti
Acest parc a fost amenajat în a doua jumatate a sec. XIX-lea pe o panta lîngă comuna
Mileşti. Parcul ocupă suprafaţa de aproximativ 1ha .
Reprezintă un interes deosebit prin cele două exemplare de ginkgo, din care s-au păstrat
numai o singură specie, ce creşte în munţii Chinei.
Parcul din Lipcani
După mărturiile băştinaşilor, parcul a fost amenajat, în 1900, în apopriere de oraşul Lipcani şi
ocupă o suprafaţă de aproximativ 18 ha.
În parc, sunt numeroase specii rare de arbori. Aici cresc 65 de specii şi forme de arbori şi arbuşti.
Parcul din Ivancea
În anul 1880, la marginea comunei Ivancea, a fost pus începutul unui parc cu o
suprafaţă cu o suprafaţă de 5 ha.
Parcul din Ivancea e considerat unul dintre cele mai frumoase din republică.
 Resursele acvatice ale Republicii Moldova.
Fluviul Nistru
Nistru îşi are obârşia în munţii Carpaţi, la poalele vîrfului Razluci, la o altitudine de 759 m. Îşi
poartă apele pe pământ ucrainean pe o distanţă de circa 700 km, întrînd în spaţiul nostru în aval de
Hotin, lîngă comuna Naslavcea, de unde, şerpuind printre stînci şi holde mînoase, pe o distanţă de
660 km, îşi încheie calea în Marea Neagră, lîngă Cetatea Albă. La vărsare formează un liman mare.
Îşi adună apele pe o suprafaţă de 72100km2 . Cei mai mari afluenţi ai Nistrului , în limitele R.M
sunt: Răut, Ichel, Botna, Ciorna, Bâc, Ocniţa, Camenca, Beloci, Molochiş, Râbniţa, Iagorlâc.
Râul Bâc
Este al doilea afluent al Nistrului, ca lungime (115km), şi al şaselea, în ierarhia râurilor ce
scaldă pămînturile Republicii Moldova.
În valea râului sunt două lacuri naturale: Bâcovăt şi Calfa, iar 1963 lîngă Ghidighici a fost construit
un lac de acumulare. Pe malurile Bâcului este situată capitala Republicii Moldova, Municipiul
Chişinău.
 Lacuri naturale
Cele mai mari suprafeţe acvatice naturale se află în lunca Prutului Inferior.
Lacul Manta
S-a format în urma contopirii fostelor lacuri naturale din acestă zonă. În prezent, are o întindere de
la Crihana Veche pînă la Vadul lui Vodă.
Lacul Beleu
Lacul Beleu este situat în lunca Prutului Inferior, lîngă comuna Slobozia Mare, Cahul. Este un
relict a fostului liman Pruto-Dunărean. Nivelul apei în lac depinde de nivelul apei în Dunăre şi,
respectiv, în Prut. Ecosistemul acvatil al lacului reprezintă o parte integrantă a rezervaţiei naturale
„Prutul de jos”.
 Izvoarele
În Republica Moldova sunt peste 3000 de izvoare. Sunt renumite izvoarele cu apă minerală de la
Oniţcani, Hârjăuca, Corneşti, etc. Unele izvoare se remarcă prin debite considerabile : Cotova,
Horodişte, Bursuc, Codreni, Vărăcău, Jeloboc, etc.
 Monumente ale naturii
Monumentele ale naturii reprezintă obiective naturale unice, cu o reală valoare ecologică, ştiinţifică,
culturală, istorică şi estetică.
Peştera „Emil Racoviţă”
Este situată lîngă comuna Criva, în nordul republicii, şi ocupă locul trei în Europa şi locul
şapte în lume printre peşterile în ghips. A fost descoperită în anul 1959, iar cercetările ştiinţifice au
început în anul 1977. La ora actuală, sunt cunoscute şi cercetate circa 90 km de labirinturi şi
tuneluri , situate în 3-4 niveluri. Tunelurile şe lărgesc pe alocuri, formînd săli mari. Cele mai
remarcabile sunt : „Sala celor o sută de metri”, „ Sala aşteptării”, „Soborul”, care ating lungimi de
60-100 metri, lăţimi ce variază între 30m şi 40 m, şi înălţimi de pînă la 11 m. Plafoanele se sprijină
pe coloane impresionante. În golurile carstice se află peste 20 de lacuri.
Defileul Duruitoarea
Este situată la est de comuna cu acelaşi nume (Edineţ), rîuleţul Duruitoarea, a săpat prin şirul de
toltre un defileu adînc. Grota Duruitoare Veche este cunoscută în întreaga lume, ca o renumită
aşezare umană din epoca pietre cioplite. Grota este formată din trei camere şi are o lungime totală
de 49 m şi o lăţime de 5-9 m.
 Rezervaţii naturale
Reprezintă spaţii naturale, valoroase din punct de vedere ştiinţific, destinate păstrării şi restabilirii
unuia sau mai multor componente ale naturii, pentru menţinerea echilibrului ecologic.

 Rezervaţii peisagistice
Rezervaţiile peisagistice constituie o categorie aparte, ce include 41 de rezervaţii de peisaje
geografice cu o suprafaţă totală de 34200 ha.
Ţipova
Rezervaţia peisagistică Ţipova se evidenţiază printr-o atractivitate deosebită. Este situată pe malul
drept al Nistrului, între comuna Horodişte şi satul Ţipova, ambele raionul Orhei. Cuprinde în arealul
său malul de piatră abrupt al Nistrului împreună cu deficitul rîuleţului Ţipova, desfăşurîndu-se pe o
suprefaţă totală de 306 ha. [9]
La Castel
Printre peisajele din zona recifelor alcaroase din bazinul Prutului de Mijloc se distinge defileul
râuleţului Racovăţ. Denumirea misterioasă e determinată de o legendă. Se spune că pe una dintre
stâncile greu accesibile, cîndva se înălţau un castel . Locurile din îmrejurimi – poteca ce ducea spre
castel, peştera, defileul pitoresc al Racovăţului- păstrează peste ani frumoasa denumire „La Castel”.
3.1.2 Evaluarea potenţialului turistic antropic
Potenţialul turistic antropic cuprinde elementele cultural istorice, tehnico-economice şi
social-demografice ale ţării, care prin valoarea lor interesează activitatea de turism şi pot genera
anumite fluxuri turistice. Figura (3.1.3)
Deoarece componentele potenţialul turistic antropic al Republicii Moldova sunt variate în
cadrul studiului au fost evaluate cele mai reprezentative, care, cu condiţia unor amenajări adecvate,
pot fi valorificate în turism.
Situri şi vestigii arheologice
Descoperirile geografice ne demonstrează ca primii oameni au apărut, pe teritoriul
Republicii Moldova, cu aproximativ 300 mii de ani în urmă.
 Astăzi, în Republica Moldova , sunt cunoscute circa 300 situri paleolitice şi mezolitice. Unul
din cele mai vechi situri paleolitice timpurii din Republica Moldova , situat sub cerul liber, se află
lîngă comuna Brînzeni, Edineţ, în partea de apus, pe malul stîng al rîului Racovăţ.
Un alt paleolitic timpuriu, aproximativ din aceeaşi perioadă ca si cel de lingă Brînzeni, se
află pe un vîrf de deal, situat pe şesul Răutului între comunele Bobuleşti şi Gura Camencii.
În văile Nistrului, Prutului, Răutului, şi ale altor curgătoare din republica noastră au fost
descoperite zeci de situri paleolitice şi mezolitice, aflate sub cerul liber, dar cunoaştem şi situri
situate în peşteri.
Cetăţi antice şi medievale
O „cetate” naturală, transformată de către oamenii în cetate adevărată, este promotoriul
înconjurat de malurile Răutului de lîngă comuna Trebujeni.
Prima cetăţenie a fost ridicată de populaţia veche locală în sec. Al X-lea –al XIV-lea, au
înfiinţat aici în oraş, pe ruinele căruia a luat naştere oraşul –cetate Orhei.
Cetăţi mari şi bine păstrate, construite pe promotorii cu maluri priporoase, sunt lîngă
comunele: Parcani, Hligeni , Horodişte, din Orhei. Aceste fortăreţe au fost ridicate de către
populaţia getică în sec. Al IV-lea-al III-lea î.e.n
Orheiul Vechi
Străveche aşezare pe malul drept al Răutului, situată în aproprierea satelor Trebujeni şi
Butuceni, la aproximativ 17 km de actualul raion Orhei.
Pînă la data părăsirii sale în sec. Al XVI-lea Orheiul Vechi a jucat un rol economic şi militar-
administrativ în partea răsăriteană a Modovei.
În sec. al XV-lea în moldova medievală un rol important îl joacă sistemul de fortificaţii amplasat pe
malurile Nistrului- fortificaţii ce serveau drept linie defensivă împotriva năvălirilor din afara
graniţelor estice: Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă.
Cetatea Tighina este considerată una din cele mai vechi fortăreţe.
Cetatea Soroca
O importanţă deosebită în sistemul defensiv al Moldovei medievale a avut-o Cetatea Sorocii,
situată în centru istoric al oraşului, la 160km de Chişinău.
Cetatea Sorocii este situată pe malul drept al Nistrului, în mijlocul unui platou naural.
În timpul săpăturilor arheologice, au fost descoperite vestigiile vechii cetăţi de lemn cu plan pătrat
ce se înscrie perfect în perimetrul forificaţiei existente.
Schituri şi mănăstiri rupestre
Schitul „Adormirea maicii Domnului” din Ţipova
Un interes deosebit îl prezintă şi schiturile-mănăstirii, situate pe malurile abrupte ale
Nistrului şi Răutului.
 Schitul se află în aproprierea satului Ţipova Constituit pe parcursul sec. al XVI-lea – XVII-
lea, schitul, cu înălţimea de circa 100 m capătă amploarea unui ansamblu arhitectonic complex,
alcătuit din mai multe compartimente amplasate pe trei niveluri.

Mănăstiri Basarabene
Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna
Complexul monastic este situat într-unul din defileurile pitoreşti din aproprierea comunei Saharna,
la 8 km de oraşul Rezina şi la 14 km de staţia de calea ferată Râbniţa. Nucleul istoric al mănăstirii îl
constituie un vechi schit rupestru, care-şi are originile în sec. al XVI-lea al XVII-lea.
La o depărtare de 200 m mai jos , pe trei terase ce se succed, se află construcţiile mănăstirii „ Sfânta
Treime”, întemeiate în 1777 de schimonahul Vartolomeu.
Muzee şi case memoriale
Muzeul Naţional de Arte Plasice
Fundat în 1939 de către sculptorul şi pictorul Alexandru Plămădeală şi alţi artişti basarabeni.
Fondurile se formează pe baza colecţiei personale a fondatorilor şi a donaţiilor. În vara anului 1941,
muzeul este evacuat la Harkov şi dispare aproape în întregime.
Casa-Muzeu „A. S. Puşkin”
În casa negustorului rus Naumov, unde timp de două luni a locuit poetul, la 10 februarie
1948 a fost inaugurată Casa-Muzeu „A.S. Puşkin”. Astăzi muzeul ae două săli de expoziţie.
Fondurile muzeului numără peste 30 mii unităţi de păstrare: obiecte unice de epocă, pânze,
gravuri, obiecte de artă plastică decorativă şi de uz casnic, podoabe, cărţi din sec. XVIII-lea-XIX-
lea.
Arhitectura populară moldovenească
O poziţie importantă în arhitectura Republicii Moldova ocupă, pe bună dreptate, arhitectura
populară pe la sate.
Cele mai vechi şi originale sate s-au păstrat în partea centrală a R.M. Particularităţile lor
arhitectural-artistice au la bază elementele din arhitectura populară medievală. În nord, aspectul
caselor de locuit s-a format şi sub influenţa arhitecturii populare ucrainene. În construcţia caselor
ţărăneşti o atenţie deosebită este acordată artei decorative. Prelucrarea artistică a lemnului, folosită
la decorare a căpătat o răspîndire largă, mai ales în satele din centru şi nordul R.M , puternic
împădurite. Această tradiţie este caracteristică în satele situate în zona Codrilor, Iurceni, Horodişte.
Potenţialul antropic pentru dezvoltarea turismului viticol
O parte integrantă a potenţialului turistic antropic o constituie întreprinderile producătoare de
vinuri, şampanie şi coniacuri din Republica Moldova. Valorificarea acestui potenţial ar putea oferi o
imagine împunătoare ţării în turismul intenaţional şi ar contribui la dezvoltarea turismului viticol
prin realizarea de amenajări corespunzătoare, necesare pentru primirea şi deservirea vizitatorilor
străini şi locali. Astfel, în circuitul turistic viticol pot fi valorificate mai multe înreprinderi.
Purcari
Fabrica de vinuri „Purcari” este amplasată în zona de sud a Republicii Moldova, la o distanţă de 100
km sud-est de oraşul Chişinău. Suma temperaturilor active foarte înaltă permite cultivarea
strugurilor care acumulează o cantitate mare de zahăr, condiţie necesară pentru producerea vinurilor
dulci. Această regiune este cunoscută în Moldova şi peste hotare prin vinurile faimoase produse
aici: Negru de Purcari şi Roşu de Purcari.

CAPITOLUL III. PROMOVAREA TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

3.1 Căi de promovare a turismului în Republica Moldova

Sub aspect de componente relativ constante ale ofertei turistice, resursele turistice determină
forţa de atracţie pentru turism a fiecărei zone, în parte, şi a ţării, în ansamblul său, cît şi valoarea
funcţională pentru utilizarea anumitor forme de turism. Evaluarea zonelor turistice ale Republicii
Moldova cuprinde principalele resurse ale potenţialului natural şi cultural – istoric din fiecare zonă
şi anume : aspectele peisagistice , ape minerale , rîuri şi lacuri , păduri , fond cinegetic şi piscicol ,
rezervaţii , monumente istorice şi de artă religioasă, monumente istorice şi de arhitectură, vestigii de
cetăţi, muzee şi case memoriale, etnografie şi folclor, etc , precum şi poziţia geografică şi legătura
acestor zone cu capitala ţării, gradul de accesibilitate, dotărille din infrastructura tehnică generală.
Una din părţile componente ale infrastructurii turistice este sistemul existent creat de
promovare a turismului, inclusiv prin reclamă. Reclama ofertei turistice are o însemnătate decisivă
în formarea şi orientarea direcţională a contingentelor de turişti. Pentru aceasta se cheltuiesc mulţi
bani . Activitatea firmelor turistice din alte state demonstrează că în medie de 5-6% din veniturile
obţinute în această ramură a economiei sunt cheltuite pentru reclamă. Cu propagarea patrimoniului
de monumente şi obiective de interes turistic în Republica Moldova şe ocupă atît instituţiile şi
agenţii economici din sfera turismului, cît şi cele mai diverse instituţii (ştiinţifice, de învăţămînt) şi
organizaţii (de creaţie, obşteşti), ce au o oarecare atribuţie la sfera dată. Primele fac acest lucru în
mod special, organizat, făcînd prin diferite modalităţi acte de reclamă, celelalte – ocazional,
concomitent cu alte acivităţi. Se evidenţiază în primul rînd următoarele forme de reclamă :
editorială sau de publicitate ( publicaţii curente : ziare, reviste şi cele necurente – manuale, studii
speciale, îndrumare, ghizi, broşuri, cataloage, pliante, afişe , hărţi), audiovizuală (prin conferinte,
intruniri, expozitii, tîrguri, festivităţi, comunicări între per- soane particulare), radiotelevizată
(emisiuni speciale), poştală (prin imag- inile pe plicuri, timbre, card poştale, ilustraţii),
computerizată (folosirea informatiei din „Internet”) şi alt.
Din edifiile speciale care apar în Republica Moldova pot fi menţionate revistele „Moldova
Pitorească” (a Mişcării Ecologiste din Moldova), „Attitude” (revista ilustrată de bord a Companiei
„Air Moldova”), ziarele „Natura” (MEM), „Turismul” (Departamentul Dezvoltarea Turismului),
„Круиз” şi “Туристическое обозрение” (editate pe contul unor agenţi economiei), Buletinul
informativ REC MOLDOVA, revistele istoricilor din R.M. „Cugetul” (revista de istorie şi cultură),
„Info HIS” (buletin informativ al Asociatiei Naţionale a Tinerilor Istorici) şi altele. Reclama
publicitară foarte diversă oferă solicitanţilor cotidianul „Маклер’, „Экономическое обозрение” şi re
vista de limba engleză „Welcome Moldova .
Exista opinii (chiar din partea conducerii şi oficialităţilor R.M.) că turismul ar putea fi
promovat şi prin festivităţile de tipul „Hramul satului”, „Sărbătoarea vinului”.
 Concluzii:

Călătorind prin Moldova nu te poţi plictisi pur şi simplu, iată concluzia esenţială pe care o face
oricine, care a călătorit cît de puţin sau a mers măcar un pic mai departe de şoselele centrale şi de
benzinării, departe de civilizaţie şi de locurile cunoscute.
Sunt cel putin 7 motive pentru a face investiţii in turismul din Republica Moldova
- Cadrul instituţional este favorabil pentru dezvoltarea domeniului turistic
Sectorul de turism este gestionat de o autoritate naţională distinctă subordonată direct Guvernului.
Aceasta are propriul Colegiu şi este asistată de Consiliul consultativ de turism.
Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe dezvoltarea turismului intern şi receptor,
sporirea imaginii turistice a ţării, sustinerea pentru diversificarea economica locală.
Turismul moldovenesc are o acoperire bună cu instrumente normative. Acestea au devenit mai clare
odată cu actualizarea actelor normative.
- Promovare susţinută a investiţiilor în sector
Turismul moldovenesc devine un sector dinamic pentru investiţii datorită simplificării cadrului
regulator în Republica Moldova, favorizarea industriilor exportatoare de servicii, susţinerea
proiectelor de vizibilitate pozitivă a tării pe pieţele ţintă. Donatorii important pentru Moldova sustin
proiecte de amploare pentru reabilitarea infrastructurii generale rutiere şi de acces la servicii
calitative.
În sectorul turistic cifra de afaceri este în creştere şi a depaşit 150 mln euro în ultimul an. Investiţiile
sunt în creştere şi au constituit 6% din cifra de afaceri.
- Moldova are o colaborare internatională deschisă.
În ultimii 8 ani Moldova a depus eforturi susţinute pentru participarea în cadrul unor parteneriate
reprezentative pentru turism. AT reprezintă ţara în 3 Acorduri multilaterale de turism precum şi
gestionează 22 acorduri bilaterale în domeniul turismului semnate cu ţări generatoare de vizitatori.
În ultimii 8 ani au fost încheiate 14 acorduri bilaterale, cu alte 46 tari se poartă negocieri pentru
acorduri de turism. AT promoveaza o participare permanenta la tîrgurile de turism din regiune.
- Companiile de turism sunt cooperante
Numărul companiilor de turism este în creştere, şi asigură încasari dinamice pozitive din turismul
organizat. Turismul de agrement pentru străini în Moldova a avut o dinamică încrezută cu o creştere
de cca. 8,6% anual.
În perioada 2003-2010 moldovenii au cheltuit în străinătate tot mai mult. În Moldova sumele zilnice
a moldovenilor cheltuite prin agenţii au crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel
mai important client al companiilor nationale de turism.
- Noi posibilitati de dezvoltare in hotelărie
În RM sunt active 250 de unităţi de cazare cu un fond de cazare de 28,4 mii locuri. 3/5 sunt structuri
de odihnă. Sectorul hotelier după un declin major a restabilit numărul de cazari la nivelul anului
1998, a angajat mai mult personal, a introdus pe piaţă un nou fond de cazare, inclusiv în afara
municipiului Chişinău.
Sistemul naţional de clasificare din 2003 permite activitatea în 12 categorii de unităţi de cazare, iar
în 10 ani s-a dublat numarul de unitati de cazare, structurile de odihnă au crescut cu 36,2%.
- Moldova are atracţii turistice importante
În Moldova sunt peste 15 mii atracti turistice antropice şi peste 300 arii naturale importante.
În ţară există un sistem complex de 12 categorii de arii naturale protejate. Cca.45% sunt padurile de
recreare şi cele destinate conservării naturii şi servesc pentru activităţi excursioniste, agrement
organizat şi tratament balnear. Amenajarile turistice pentru zonele nationale de agrement aferente
bazinelor acvatice sunt reglementate clar în Moldova.
- Evolutii pozitive pe piaţa turismului intern şi receptor
Turistul moldovean calatoreşte prin ţara 6-8 zile în mediu, cu o pondere mare în unităţile estivale de
cazare pentru copii. Valoarea incasărilor în turismul intern a crescut de 2,2 ori în ultimii 8 ani.
Astfel, turistul moldovean în destinatii naţionale este un client sigur şi cu potential mare de creştere.
În turismul receptor străinii cheltuie prin agenţii de cca. 2 ori mai mult în 2010 decît în 2003, iar
dupa criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ repede. Motivaţia călătoriilor străinilor s-a
modificat calitativ prin creşterea ponderii călătoriilor de agreement, tratament şi vizitare a vinăriilor
în Moldova.
 Bibliografie
1. http://turism.gov.md/
2. http://www.airport.md/news-ro/5578/
3. http://fondulculturii.wordpress.com/turism/
4. http://turism.gov.md/index.php?pag=sec&id=68
5. Legea cu privire la ocrotirea monumentelor 22.06.93
Legea privind fondul ariilor natural protejate de stat, 25.02.98
6. Serafim Florea - Potenţialul turistic al Republicii Moldova Chişinău 2005
7. Igor Sîrodoiev. Turismul în Republica Moldova. Chişinău 2002.
8. Ariile naturale protejate de stat “Natura” 2002
9. Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, Ghid de monumente şi situri
istorice din Republica Moldova, Chişinău, 2009.
10. Luiy Moutinho. Strategic Management in tourism. CABI publishing. UK, London, 2002.
11. Republica Moldova : programul naţional strategic de acţiuni în domeniul protecţiei mediului
înconjurător, Chişinău 2005.
12. Viorel Miron. Turismul în Republica Moldova. Chişinău 2002