Reductor

UNIVERSITATEA TEHNICĂ
CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI
SECŢIA: MAŞINI UNELTE ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

DISCIPLINA: ORGANE DE MAŞINI ŞI TRIBOLOGIE
PROIECT DE AN
REDUCTOR
P=3 Kw
n=1420 rpm
itot=4,5
Indrumător: Student:
Conf.dr.ing. Ioan Turcu
AN DE STUDIU:2013-2014
Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
CUPRINS
I.MEMORIU TEHNIC...........................................................................................................................3
1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE. GENERALITĂŢI........................3
1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE VEDERE
CONSTRUCTIV, FUNCŢTIONAL, TEHNOLOGIC..........................................................................4
1.3 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII..........................................................................................6
1.4 ÎNTREŢINEREA REDUCTORULUI............................................................................................6
II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL....................................................................................8
2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE Itot.............................................................8
2.2 CALCULUL TURAŢIILOR...........................................................................................................8
2.3 CALCULUL PUTERILOR.............................................................................................................8
2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE............................................................................9
2.5 ALEGEREA MATERIALELOR ŞI JUSTIFICAREA LOR...........................................................9
2.6 STABILIREA CARACTERISTICILOR MECANICE PENTRU MATERIALUL ALES............9
2.7 STABILIREA DIMENSIUNILOR CAPETELOR DE ARBORE................................................10
2.8 CALCULUL ANGRENAJULUI..................................................................................................10
2.8.1 Predimensionarea:........................................................................................................................10
2.8.2 Calculul modulului:.....................................................................................................................11
2.8.3 Calculul elementelor geometrice:................................................................................................11
2.8.4. Verificarea angrenajului:............................................................................................................13
2.9 STABILIREA DIMENSIUNILOR CONSTRUCTIVE................................................................15
2.9.1 Arborele de intrare:......................................................................................................................15
2.9.2 Arborele de ieşire:.........................................................................................................................16
2.10 CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE...........................................................................17
2.11 CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJ............................................................................18
2.12 CALCULUL REACŢIUNILOR PENTRU ARBORELE DE INTRARE..................................20
2.13 ALEGEREA ŞI VERIFICAREA PENELOR..............................................................................22
2.14 VERIFICAREA RULMENŢILOR.............................................................................................23
2.14.1 Calculul forţelor axiale proprii:................................................................................................23
2.14.2 Calculul sarcinii dinamice echivalente:....................................................................................24
2.14.3 Verificarea la durabilitate a rulmenţilor de pe arborele de intrare.......................................24
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................25
2
I.MEMORIU TEHNIC
Disciplina Organe de maşini studiază elementele care intră în construcţia

maşinilor din punct de vedere al construcţiei, calculului şi proiectării.
Organele de maşini sunt piese sau grupuri de piese care formează părţile
componente ale unor maşini, ele putând fi calculate şi proiectate separat de restul
ansamblului. În cadrul unei maşini sau al unui agregat, organele de maşini sunt grupate
în ansambluri care au anumite roluri funcţionale, de exemplu cutia de viteză de la un
automobil.
1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE.

GENERALITĂŢI
Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau

micşorează
viteza, respectiv momentul transmis, protejează organele maşinii motoare contra
suprasarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe trepte de reducere,
constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte din ansamblul unei
maşini.
În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele,

sunt de mai multe feluri:
 cu roţi dinţate cilindrice;
 cu roţi dinţate conice;
 cu combinaţii de roţi dinţate conice sau angrenaje melcate cu roţi dinţate
cilindrice.
Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care

le prezintă:
 raportul de transmitere constant;
 gabarit redus;
 randament ridicat;
 posibilitatea de realizare a unor transmisii de la câţiva newtoni la încărcări foarte
mari;
 întreţinere simplă şi ieftină.
3
Reductoarele de uz general au un singur lanţ cinematic, deci un raport de

transmisie mic şi o carcasă independentă şi închisă. Elementele principale ale unui
reductor, indiferent de tip sunt următoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele,
arborii, lagărele şi elemente auxiliare. Carcasele se execută în general din fontă
prin turnare, după care se prelucrează prin aşchiere pe maşini-unelte. Metoda
conduce la micşorarea consumului de material şi manoperă. Carcasa este
prevăzută cu nervuri care au scopul de a mării rigiditatea ansamblului, de a reduce
zgomotul şi vibraţiile şi măresc suprafaţa efectivă de răcire a reductorului.
Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin

intermediul lagărelor) şi roţilor dinţate servind ca şi baie de ulei. Carcasa se
compune din două părţi: corp şi capac protejând angrenajului faţă de mediul
exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinească următoarele funcţii :
 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcţionării;
 să asigure închiderea liniilor de forţă prin fundaţie;
 să protejeze angrenajele contra unor factori externi;
 să păstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
 să asigure transmiterea căldurii spre exterior.
1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE

VEDERE CONSTRUCTIV, FUNCŢTIONAL, TEHNOLOGIC.
Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri

de bază, în funcţie de tipul angrenajului: cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau
înclinaţi, cu roţi conice şi angrenaje melc-roată melcată.
Angrenajul conic.
Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se

intersectează sub un anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul roţiilor
dinţate conice cu dinţi drepţi sau înclinaţi.
analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafaţa de rostogolire este un
cilindru, suprafaţa de rostogolire a angrenajelor conice cu dinţi drepţi este un con.
Flancurile dinţilor roţilor dinţate conice se realizează asemănător cu
flancurile dinţilor rotilor dinţate cilindrice. Profilarea roţiilor dinţate se face pe
conul frontal exterior a cărui axă coincide cu axa roţiilor de prelucrat, iar
generatoarea acestuia este perpendiculară pe generatoarea conului de rostogolire.
Reductoarele cu roţi dinţate conice cu arborii aşezaţi în plan orizontal se pun două
probleme importante şi anume:
4
- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din rulmenţii arborelui pe care

este montat pinionul;
- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului dintre flancurile dinţilor.
Pentru asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din dantură şi pentrua respecta

condiţia ca punctul de intersecţie a generatoarelor conurilor de divizare să cadă pe
intersecţia axelor arborilor este necesar ca arborii împreună cu roţile dinţate să se poată
deplasa axial, reglând şuruburile din capacele rulmenţilor de la roata condusă şi
şuruburile care fixează poziţia arborelui pinionului conic. Jocul din rulmenţii arborelui
pinionului conic se reglează cu ajutorul capacului dela capătul arborelui sau cu ajutorul
piuliţei pentru rulmenţi în cazul montajului în O.
Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare necesare pentru o bună
funcţionare şi anume:
 elemente de etanşare;
 elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare );
 elemente pentru deplasarea şi transportul reductorului (inele de ridicare, umeri de
ridicare etc.);
 elemente pentru fixarea şi poziţionarea rulmenţilor şi roţilor dinţate pe arbori în
carcasă;
 şurub de golire;
 roata de curea;
 capace de fixare a rulmenţiilor;
 şaibă si piuliţă pentru fixarea rulmenţiilor radiali-axiali;
Varianta prezentată se caracterizează prin următoarele aspecte constructive:

 pinionul conic de la treapta I face corp comun cu arborele de intrare;
 roata conică de la treapta a II-a este montată cu ajutorul unei pene pe arborele de
ieşire;
 carcasa reductorului e turnată din două bucăţi plasate în plan orizontal;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi radiali axiali (montaţi în O)
montaţi în casetă;
 arborele de intrare 1 şi arborele de ieşire 2 sunt etanşaţi prin montarea manşetelor
de rotaţie în capace;
 ungerea roţilor dinţate şi a lagărelor se asigură cu ulei, prin barbotare şi stropire;
 arborele de intrare se sprijină pe lagăre cu rulmenţi care fiind montaţi într+o casetă
comună asigură o rigiditate mai mare a arborelui;
 asamblarea carcasei superioare şi inferioare se realizează cu şuruburi, centrarea lor
fiind asigurata cu ştifturi de centrare;
 controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.
5
Reductorul are în construcţia sa un angrenaj conic cu dinţi drepţi.

După cum îi spune şi numele reductorul , livrează la arborele de ieşire o
turaţie mai mică decât turaţia existentă la arborele de intrare (în funcţie de raportul
total de transmitere).
Arborele de intrare 1 este antrenat cu o turaţie de 994 rpm cu ajutorul
curelei trapezoidale montată pe roţile de curea. Arborele de intrare transmite prin
intermediul angrenajului conic o turaţie de 315,56 rpm, arborelui de ieşire 2.
1.3 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII
Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se

respecte urătoarele reguli de protectie a muncii :
 zonele în care există organe de rotaţie în mişcare se vor proteja cu ajutorul unor
apărători;
 înainte de începerea lucrului se verifică nivelul de ulei al reductorului;
 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui
piesa defectă;
 trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;
 este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor
accidente;
 este preferat ca elementele exterioare ale reductorului să se vopsească pentru a
nu ruginii;
 nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului.
1.4 ÎNTREŢINEREA REDUCTORULUI
Ungerea reductoarelor de uz general se face cu ulei. Metodele de ungere se aleg

în funcţie de viteza periferică a roţilor dinţate,în primul rând. Pentru viteze periferice
până la 1215 m/s ungerea angrenajelor se face prin barbotare. La angrenajele cilindrice,
nivelul uleiului la roata mare trebuie să treacă peste dinţi cu 0,75 din înălţimea lor dar
nu mai puţin de 10 mm. La angrenajele conice roata mare va fi scufundată în ulei pe
toată înălţimea dintelui (cel puţin). Limita maximă de scufundare în ulei este tot 1/3 din
diametrul exterior al roţii.
6
Rodajul joacă un rol important în durata de exploatare şi buna funcţionare a

oricărui angrenaj şi transmisie cu roţi dinţate.
Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa în două categorii (cu
circuit închis şi cu circuit deschis). Rodajul se face cu un ulei special de rodaj.
Exploatarea şi întreţinerea acestui dispozitiv impune o serie de măsuri care

trebuie să le luăm pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
Înainte de montarea pieselor vor fi curăţate, spălate şi suflate cu aer
comprimat. La montare se vor respecta limitele toleranţelor prescrise, toate cotele
indicate în documentaţia de execuţie. Suprafeţele neprelucrate mecanic ale
pieselor turnate care se găsesc în interiorul carcasei trebuie să fie curăţate.
Toate suprafeţele exterioare cu excepţia suprafeţei de aşezare vor fi
acoperite cu vopsea. În timpul operaţiei de transport se vor lua măsurile necesare
în vederea evitării loviturilor sau a răsturnării reductorului. Se recomandă ca
rodajul să se facă în trepte.
7
II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL
2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE Itot
itot  itc i12

DP2
itc   2; se alege o valoare pentru i tc din intervalul [1,1  1, 9]
DP1
itot 4,5
i12    3, 21  i12 STAS  3,15 ( pag.84 reductoare)
itc ales 1, 4
itot 4,5
itc    1, 43
i12 STAS 3,15
z2 z
i12   3,15  2  z2  69 dinţi
z1 22
2.2 CALCULUL TURAŢIILOR
n 1420 rpm
n1    993 [rpm]
itc 1, 43
n 993 rpm
n2    315, 24 [rpm]
i12 3,15
2.3 CALCULUL PUTERILOR
P1  P c 3[ KW ] 0,95 2,85 [KW ]

P2  P1 12 
l 2, 7[ KW ] 0,96
  2
(0,99)  [KW ]
2.7
c  randamentul curelei se alege între (0,93  0,97) =0,95
12  randamentul angrenajului conic se alege între (0,96  0, 98)  0, 96
l  randamentul lagărelor se alege între (0,975  0, 995)  0, 99
8
2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE
30 P1 1000
 30 2,85 [KW ] 1000
 85500 [KW ]
M t1     27, 41 [Nm]
 n1  993 3119.60 rpm
30 P2 1000
 30 2, 7 [KW ] 1000
 81000 [KW ]
Mt2     81.71 [Nm]
 n2  315.24 990.38 [rpm]
2.5 ALEGEREA MATERIALELOR ŞI JUSTIFICAREA LOR
Principalele materiale utilizate la confecţionarea roţilor dinţate sunt oţelurile,

fontele, bronzul, alama. Materialele metalice de tipul oţelurilor şi fontelor se supun
tratamentelor termice în scopul măririi cifrelor de rezistenţă precum şi pentru a
îmbunătăţi comportarea flancurilor dinţilor la diversele forme de uzură.
Se impune utilizarea OLC45 pentru pentru rotile dintate conice cu dinti drepti,
pinion.
2.6 STABILIREA CARACTERISTICILOR MECANICE PENTRU

MATERIALUL ALES
Pentru OLC45:
 r  800 [MPa] ( pag.499 Re zistenţa materialelor vol.II ; Şomotecan M .)

HB  185 [MPa ]
 477,5 [MPa]
 HP strivire  H lim Z N Z R ZV ZW Z X  
415.21 [MPa ]
S H lim 1,15
 H lim  1, 5HB  200  1,5 185 200 477.5 [MPa] ( pag .91 reductoare)
S H lim  1,15
Z N Z R ZV ZW ZX 1
9
 F lim 214 [ MPa ]

 FP încovoiere  YN 
Y YR YX   [ MPa ]
171.2
S F lim 1.25
 F lim  0.4 HB  140  0.4 185 140 214 [ MPa]
S F lim  1, 25
YN Y  YR YX 1
2.7 STABILIREA DIMENSIUNILOR CAPETELOR DE ARBORE
 rOLC 45  800 [MPa ] ( pag .142 reductoare)

 rOLC 45
K  1, 45  1
550
M 27, 41 [Nm]
M te1  t1   18,9 [Nm]
K 1, 45
M 81,71 [Nm]
M te 2  t 2   56,35 [Nm]
K 1, 45
T1  18,9 Nm  D1  24[ mm]
T2  56,35 Nm  D2  28[mm]
2.8 CALCULUL ANGRENAJULUI
2.8.1 Predimensionarea:
2
T1 K A KV KH   Z E Z HV
Rnec  1  i12 2 3   
1 
2  R   R    HP 
i12
2
18,9 [Nm] 103 1,
 25 1,1
 1,25  189,8 [MPa] 2, 
495 [MPA]
 10,92 3   94, 28[mm]
2 0,3 
(1 0,3) 3,15
  486 [MPa] 
K A  1, 25
KV  1,1
K H   1, 25
 R  (0, 25; 0,3; 0,33; 0, 4)
Z E  189,8 [MPa]
Z HV  2, 495 [MPa]
10
2.8.2 Calculul modulului:
2 Rnec 2 94, 28 [mm]

mnec    2,85 [mm]
z1  1 i12 2
22  1 3,152
mSTAS  3 [mm] ( pag.87 reductoare)
2.8.3 Calculul elementelor geometrice:
Semiunghiurile conului de rostogolire:

z1 22
1  arctg  arctg  arctg 0,32  17, 62
z2 69
z2 69
 2  arctg  arctg  arctg 3,15  72,38
z1 22
1   2  90
Diametrele cercurilor de divizare:

d1  m z1 3 22 66 [mm]
d 2  m z2 3 69 207 [mm]
Inaltimea capului dintelui:

ha1  ha 2  ha* m 1 
3 [mm] 3 [mm]
ha*  1
Inaltimea piciorului dintelui:

h f 1  h f 2  (ha*  c* )m  (1  0, 2) 3 [mm] 3, 6 [mm]
c*  0, 2
Diametrele cercurilor de cap:

d a1  d1  2ha1 cos 1 66 mm 2 cos17, 62 71, 71 [mm]
d a 2  d 2  2ha 2 cos  2 207 mm 2 cos 72,38 208,81 [mm]
Diametrele cercurilor de picior:

11
d f 1  d1  2h f 1 cos 1 66 [mm] 2  

3,6 cos17, 62 
59,14 [mm]
d f 2  d 2  2h f 2 cos  2 207 [mm] 2   72,38
3, 6 cos 
204,82 [mm]
Lungimea generatoarei conului de rostogolire:

d1 d2 66 [mm] 207 mm
R     108, 63 [mm]
2sin 1 2sin  2 2sin17, 62 
2sin 72,38
b   R R 0,3 108,
 63 [mm] 32,59 [mm]
( R  0, 25; 0,3; 0,33; 0, 4)
Diametrul de divizare median:

d m1  d1 (1  0,5 R )  66 [mm](1  0,15)  56,1 [mm]
d m 2  d 2 (1  0,5 R )  207 [mm](1  0,15)  175,95 [mm]
Unghiurile capului dintelui:

ha12 3 mm
 a1   a 2  arctg  arctg  arctg 0, 03  1,58
R 108, 63 mm
Unghiurile piciorului dintelui:

h f 12 3,6 mm
 f 1   f 2  arctg  arctg  arctg 0,036  1,89
R 108, 63 mm
Semiunghiurile conurilor de cap:

 a1  1   a1  17, 62  1,58  19, 2
 a 2   2   a 2  72.38  1,89  74, 27
Semiunghiurile conurilor de picior:

 f 1  1   f 1  17, 62  1,89  15, 73
 f 2   2   f 2  74,1  1,89  72, 21
z1 22 22
zv1     21, 05
cos 1 cos17, 62 0,95

z2 69 69
zv 2     210
cos  2 cos 72,38 0,3

Inaltimea dintelui pe conul frontal exterior
h  (2ha*  c* ) m  (2 *1  0, 2) 3 [mm] 6, 6 [mm]

c*  0, 2
12
2.8.4. Verificarea angrenajului:
Viteza periferică pe cercul de divizare mediu:
 dm1 n1  56.1 [mm] 993 [rpm] 175009.64

vm1     2,91 [m / s ]
60000 60000 60000
Alegerea treptei de precizie a angrenajului: (pag. 187, Reductor cu doua trepte , Pop D.)
-având viteza perifică 2,91 m/s, vom alege treapta de precizie 7
Alegerea rugozităţii şi procedeului de prelucrare:
Flancurile dinţilor roţilor dinţate se vor prelucra prin mortezare sau frezare, procedeu urmat de
şevăruire. Ca urmare a acestor procedee rugozitatea flancurilor va fi 0,8  m , iar pentru
rugozitatea zonei de racordare se va alege o valoare superioară respectiv 1,6  m .
Alegerea lubrifiantului:
1
Lubrifiantul ales va avea vâscozitatea cinematică egală cu 120 mm s , la temperatura de 50°,
2
recomandată pentru viteza periferică 2,91 m / s .
Alegerea factorului de formă a dintelui:

YFa  2, 75
Alegerea factorului de corecţie a tensiunilor de încovoiere la baza dintelui:

YSa  1,55
Factorul dinamic real:

KVa=KV=1
Factorul de repartizare a sarcinii pe lăţimea danturii: (pag. 176)

b 32,59
d    0,58
dm 34
K H  pentru solicitarea de contact  1,02
K F  Pentru solicitarea de în cov oiere  1, 04
(pag. 158)
Factorul de ungere:
ZL=1,02
13
Factorul rugozităţii flancului: (pag. 159)
ZR pentru solicitarea de contact=1

YR pentru solicitarea de încovoiere=1,08
Factorul durabilităţii flancului: (pag. 153)

ZW=1
Verificarea la strivire:
2
T1 K A KV KH   Z Z 
Rnec  1  i12 2 3  E HV 100.225 mm
 1  R 
2  R     HP 
i12
K H   1, 02
Re  R  108.634 mm
Rnec  Re , condiţia este îndeplinită
Verificarea la încovoiere:
1 T1 z1 (1 i12 ) K A KV KF 

2
18,9 Nm 22 10,92
 1,25 1,1
 1, 04

F   
YFa YSa   61 N / mm 2
49,
2 b ( Re 0,5b1 ) 2 32,59 mm  2
92,33 mm
 FP încovoiere  240 N / mm 2
 F   FP încovoiere , condiţia este îndeplinită
14
2.9 STABILIREA DIMENSIUNILOR CONSTRUCTIVE
2.9.1 Arborele de intrare:
15
D1  24 [mm] - calculat anterior

L1  22 [mm]
D2  d1  (3...5) [mm]  28 [mm ]
se alege manseta de etansare conform STAS 7950/3-83 (pag 369 Reductoare)
d=28 [mm], D=47 [mm], b=7 [mm]
L2  25 [mm]
ls  4 [mm] - lungime de siguranţă
l p  4 [mm] - grosimea peretului capacului în dreptul manşetei
lm  7 [mm] - grosimea manşetei
ls  4 [mm] - lungime de siguranţă
D3  30 [mm] - constructiv (din STAS filete metrice)
L3  19 [mm] - constructiv
D4  d3STAS  (3...5) [mm]  35 [mm] - în funcţie de diametrul rul. (pag.145 reductoare)
L41  15 [mm]
L42  17 [mm] - în funcţie de lăţimea rulmentului
D5  30 [mm] - constructiv
L5  (2,5 D4 ) 83.5 [mm]
D6 şi L6 - constructiv
2.9.2 Arborele de ieşire:
D7  D2  28mm
L7  42 mm
D8  D10 = 40 mm - în funcţie de diametrul rul .
L8  85 mm (tabel 9.2. pag . 141 reductoare)
D9  D8  (3...5) mm  45 mm ( pag .144 reductoare)
L9  78 mm - constructiv
L10  20 mm - constructiv
16
2.10 CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE
(pag.394 Reductoare)
Unităţi de
Nr.crt Denumirea Simbol Formula folosită Valoarea
masură
1 Puterea motorului electric P kW 3
2 Turaţia roţii conducătoare n1 rpm 1420
3 Turaţia roţii conduse n2 rpm 993
4 Raportul de transmitere itc 1,43
5 Tipul curelei - - SPZ
Diametrul primitiv al roţii mici D p1 mm
6 conform STAS 1162-77 80
de curea
17
Diametrul primitiv al roţii mari Dp 2 mm D p 2  itc D p1 1, 43 

80
7 114.4
de curea
Diametrul mediu al roţilor de D p1  D p 2
8 D pm mm D pm  97,2
curea 2
Distanţa dintre 0, 7  D p1  D p 2   A  2  D p1  D p 2 
9 A mm 250
axe(preliminară)
136  A  388
 D p 2  D p1
10 Unghiul dintre ramurile curelei  grade   2 arcsin 7,878
2A
Unghiul de înfăşurare pe
11
roata conducătoare
1  grade 1  180   172,122
( D p 2  D p1 ) 2
mm Lp  2 A   D pm 
12 Lungimea primitivă a curelei Lp 4A 800
 806, 546 mm
A  p  p 2  q  246, 602
13 Distanţa dintre axe(definitivă) A mm p  0, 25 L p  0,393  D p1  D p 2   123, 601 250
q  0,125  D p 2  D p1   147,92
2
Dp1 n1
14 Viteza periferică a curelei V m/s v 5,948
19100
15 Coeficientul de funcţionare cf - se alege din tab.17.5, pag.399 1,2
16 Coeficientul de lungime cL - se alege din tab.17.6, pag.401 0,86
17 Coeficientul de înfăşurare c - se alege din tab.17.7, pag.401 0,97
Puterea nominală transmisă
18 Po kW se alege din tab.17.3, pag.397 1,50
de o curea
c f P
19 Numărul de curele(preliminar) z0 buc. z0  0,283
cL c P0
Coeficientul numărului de
20 cz - se alege din tab.17.8, pag.401 0,95
curele
z0 0,297
21 Numărul de curele(definitiv) z buc. z se alege
cz z=1
P
22 Forţa periferică transmisă F N F  1000  504,401
v
23 Forţa de întindere a curelei S N S a   1,5...2  F 756,602
Cote de modificare a distanţei X X  0, 03Lp  24

24 mm
dintre axe Y Y  0, 015L p  12
2.11 CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJ
18
2T1 2 18,9 10
 3 37800 [Nmm]
Ft1     671, 073 [N ]
d m1 56.1 [mm] 56.1 [mm]
Fr1  Ft1 tg cos 1 673, 797 [N ] tg
 20 cos17,
 62  708 [N ]
232,
Fa1  Ft1 tg sin 1 673, 797 [N ] tg
 20 sin17,
 62 
74,197 [N ]
2.12 SCHEMA FORŢELOR
Pentru planul vertical:

Fcv Rv1 Rv2 Ft1
Pentru planul orizontal:
19
FCH RH1 RH2 Fr1
2.12 CALCULUL REACŢIUNILOR PENTRU ARBORELE DE INTRARE

b  20 mm
a  94 mm
c  50 mm
a  315
Fcv  Fc cos 315
FCH  Fc sin 315
 Ecuaţiile pentru planul vertical:
20
 pentru (pct 2) : Fcv (c a) Rv1 a Ft b 0

Ft1 b1 Fcv (a c ) 671N 32.59mm 504 N (66mm 46mm)
Rv1    277.90 N
a 93 mm
 pentru (pct 1) : Fcv c Rv2 a Ft1 (a b) 0
Fcv c Ft1 (a b) 504 N 46mm 671N (66mm 46mm)
Rv 2    897.10 N
a 93 mm
Fcv  Rv2  Rv1  Ft1 = 0 
 504 N  897.10 N  277.90 N  671N  0  0=0 ,egalitatea este adevarată
 Ecuaţiile pentru planul orizontal:
 pentru (pct 1) : FCH c RH 2 a Fr1 ( a b) Fa1 ( d m1 / 2) 0

FCH c Fr1 (a b) Fa1 (d m1 / 2)
RH 2  
a
504 46mm 232.683N (66mm 46mm) 74.189N (56.1  mm / 2)
  126.146 N
93 mm
 pentru (pct 2) : FCH (a c) RH 1 a Fr1 b1 Fa1 ( dm1 / 2)  0
 FCH (c  a )  Fr1 b1 Fa (d m1 / 2)
RH 1  
a
504 N (46mm 66mm) 232.683N (93mm 66mm) 74.189N (56.1 mm / 2)
  610.537N
93 mm
FR  FCH  RH 2  RH 1  232.683N  -504 +126.146 N  610.537N 
 232.683=232.683 ,egalitatea este adevarată
R1  RH2 1  Rv2  (610.537) 2  (277.097)) 2
 670.476 N
1
R2  RH2 2  Rv22  126.1462  (897.903)2  906.721 N
21
2.13 ALEGEREA ŞI VERIFICAREA PENELOR
F F F 4T
s       a , pentru strivire
A t l h
l d h l
2
F F 2T
f      a , pentru forfecare
A b l b d l
 ac  58 N / mm2
 af  46 N / mm 2
Pentru pana 1 A8x7x22:

4 18,824 N 1000
 75.294 Nmm
s    53, 476 N   a
8 mm 7 mm 22 mm 1.408 mm
2 18,824 N 1000
 37.647 Nmm
f    30,558 N   a
8 mm 7 mm 22 mm 1.408 mm
Pentru pana 2 B10x8x35:

4 56,353 N 1000
 225.413Nmm
s    56,50 N   a
10 mm 8 mm  35 mm 2800 mm
2 56,353 N 1000
 112.707 Nmm
f    40, 252 N   a
10 mm 8 mm  35 mm 2800 mm
22
2.14 VERIFICAREA RULMENŢILOR
2.14.1 Calculul forţelor axiale proprii:
Fa1  74.189 N  din angrenaj

R1  1.692 N
R2  1.133 N
e  0, 45
y1  1,3
y0  0, 73
R 0,5 1.692 N
Fa'  0,5  1  1.159 N
1
y0 0, 73
R 0,5 1.133 N
Fa'  0,5  2  435.643 N
2
y1 1,1
Fa1  Fa'  Fa'
1 2
74.189 N  1.159 N  435.643 N  rulmentul 2 se incarcă axial

Fa'  Fa1  Fa'1  435.643
2
23
2.14.2 Calculul sarcinii dinamice echivalente:
Fa' 76.899 N
1
e  0,31  P  xFr1  y1 Fa'
Fr1 232.683 N 2
P  0, 4 232.683 N 2 435.643 N 964.359N
2.14.3 Verificarea la durabilitate a rulmenţilor de pe arborele de intrare

p 3,33
 C  43500 N 
L     31.3253,33  95787.123 [ mil.rot ]
 Pc  1388.677 N
C  capacitatea dinamică a rulmentului ales
PC  sarcina dinamică echivalentă corectată
p  exp onent ( p  3,33 pentru rulmenţi cu role)
PC  P f d 964.359 N 1,
 44 1388.677 N
f d  f k f s f m 1, 2 1,2 1  1,44
f d  coeficientul dim amic
k  1,
fţine 2  de precizia angrenajului montat pe r
cont ulmenţi
f s  1, 2  coeficientul forţelor sup lim entare
106 398695 106

Lh  L   525.231 ore
60 n 60 1485, 71rot / min
24
BIBLIOGRAFIE
1. Adalbert Antal, Dorina Matieşan, Dumitru Pop, Felicia Sucală, Iacob Oltean, Ioan
Turcu, Ovidiu Belcin, Călin Tomoiag, Ovidiu Tătaru, Ştefan Bojan, Lucian
Tudose, Reductoare. Atelierul de multiplicare al Universităţii Tehnice din Cluj-
Napoca, 1994
2. Mihai Gafiţanu, Dumitru Mocanu, Dan Pavelescu, Spiridon Creţu, Mircea
Pascovici, Cezar Racocea, Dumitru Rădăceanu, Constantin Tuleaşcă, Ionel
Vornicu, Organe de maşini vol.I. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981
3. George Georgescu, Îndrumător pentru ateliere mecanice, ediţia a IV-a. Editura
Tehnică, Bucureşti, 1966
4. Mărioara Şomotecan, Mihail Hărdău, Sanda Bodea, REZISTENŢA
MATERIALELOR, U.T. PRES, Cluj-Napoca, 2005
5. Gheorghe Husein, Mihail Tudose, DESEN TEHNIC. EDITURA DIDACTICĂ ŞI
PEDAGOGICĂ, Bucureşti, 1974
6. Felicia Sucală, Corina Bârleanu, Ştefan Bojan, Ovidiu Tătaru, MECANISME ŞI
ORGANE DE MAŞINI. RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2006
7. http://www.jp.nsk.com, catalog rulmenţi
8. Internet.
25

Reductor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reductor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI

SECŢIA: MAŞINI UNELTE ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

Disciplina Organe de maşini studiază elementele care intră în construcţia

1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAŢIE.

Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau

În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele,

Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care

Reductoarele de uz general au un singur lanţ cinematic, deci un raport de

Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin

1.2 PREZENTAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE DIN PUNCT DE

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri

Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se

- asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din rulmenţii arborelui pe care

Pentru asigurarea posibilităţii de reglare a jocului din dantură şi pentrua respecta

Varianta prezentată se caracterizează prin următoarele aspecte constructive:

Reductorul are în construcţia sa un angrenaj conic cu dinţi drepţi.

1.3 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se

1.4 ÎNTREŢINEREA REDUCTORULUI

Ungerea reductoarelor de uz general se face cu ulei. Metodele de ungere se aleg

Rodajul joacă un rol important în durata de exploatare şi buna funcţionare a

Exploatarea şi întreţinerea acestui dispozitiv impune o serie de măsuri care

II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE Itot

itot  itc i12

2.2 CALCULUL TURAŢIILOR

2.3 CALCULUL PUTERILOR

P1  P c 3[ KW ] 0,95 2,85 [KW ]

2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE

2.5 ALEGEREA MATERIALELOR ŞI JUSTIFICAREA LOR

Principalele materiale utilizate la confecţionarea roţilor dinţate sunt oţelurile,

2.6 STABILIREA CARACTERISTICILOR MECANICE PENTRU

 r  800 [MPa] ( pag.499 Re zistenţa materialelor vol.II ; Şomotecan M .)

 F lim 214 [ MPa ]

2.7 STABILIREA DIMENSIUNILOR CAPETELOR DE ARBORE

 rOLC 45  800 [MPa ] ( pag .142 reductoare)

2.8 CALCULUL ANGRENAJULUI

2.8.2 Calculul modulului:

2 Rnec 2 94, 28 [mm]

mSTAS  3 [mm] ( pag.87 reductoare)

2.8.3 Calculul elementelor geometrice:

Semiunghiurile conului de rostogolire:

Diametrele cercurilor de divizare:

Inaltimea capului dintelui:

Inaltimea piciorului dintelui:

Diametrele cercurilor de cap:

Diametrele cercurilor de picior:

d f 1  d1  2h f 1 cos 1 66 [mm] 2  

Lungimea generatoarei conului de rostogolire:

Diametrul de divizare median:

Unghiurile capului dintelui:

Unghiurile piciorului dintelui:

Semiunghiurile conurilor de cap:

Semiunghiurile conurilor de picior:

Inaltimea dintelui pe conul frontal exterior

h  (2ha*  c* ) m  (2 *1  0, 2) 3 [mm] 6, 6 [mm]

2.8.4. Verificarea angrenajului:

Viteza periferică pe cercul de divizare mediu:

 dm1 n1  56.1 [mm] 993 [rpm] 175009.64

-având viteza perifică 2,91 m/s, vom alege treapta de precizie 7

Alegerea rugozităţii şi procedeului de prelucrare:

recomandată pentru viteza periferică 2,91 m / s .