MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

"NICOLAE TESTEMIŢANU"

"Confirm" ''Aprobat''
Ministerul sănătăţii din Decanul facultăţii de
perfecţionare
Republica Moldova a medicilor a U S M şi F
_________________ ,, Nicolae Testemiţanu''
V . Parasca prof . ______________________
V.Gropa
,, ___" __________2000. ,, ___" __________2000.

LECTIE cu tema:

“ÎNTRODUCERE LA STUDIUL APLICĂRII PRESOTARAPIEI

– PREVENIREA SI TRATAMENTUL CICATRICIILOR”

Eczecutor
Anatolie Taran
d.ş.m., conferenţiar
universitar

Şeful catedrei ortopedie traumatologie

d.h.ş.m., Profesor universitar,
MCAŞ RM V. Betisor

Programa : - discutată şi aprobată la şedinţa catedrei

Traumatologie - ortopedie

1
 de la _____ ______________ 2003

- Proces verbal Nr . _____

- Recenzată de specialistul principal

a Ministerului sănătăţii ______________

- Discutată şi aprobată la şedinţa comisiei

Metodice a facultăţii de perfecţionarea
a medicilor a U S M şi F
,, Nicolae Testemiţanu "
,, ______ " ______________ 2003.

( Proces verbal Nr. ______ )

Catedra de ortopedie şi traumatologie

Rezumat

2
Acest articol este o sinteză menită pentru a explica eficacitatea şi modalitatea presoterapiei. De
asemenea sunt incluse principii de selectare a pacienţilor pentru această metodă. Sunt redate
plusurile şi minusurile acesteia, locurile de elecţie pentru aplicarea ei. Sunt menţionate tehnici
de producere şi aplicare a presoterapiei cu perspective de viitor.

Scurt istoric

Prima dată despre aplicarea presoterapiei a scris învăţatul Ambrios Par, în 1678. Ulterior s-au
găsit lucrări în Marea Britanie, în 1860, în care se menţiona folosirea bandajelor elastice pentru
efectuarea presoterapiei. În 1881 ca material pentru aplicarea pe cicatricele postcombustionale
şi cheloizii mari se folosea tracţia pielii.
Din cauza că presoterapia căpăta o importanţă tot mai mare în tratamentul cicatricelor
postcombustionale a apărut necesitatea de a confecţiona un material perfect care ar satisface
cerinţelor necesare. Iniţial medicii foloseau diferite materiale elastice confecţionând individual
pentru fiecare pacient. Dar aceste materiale deseori se dovedeau neefective sau repede se
deteriorau. În urma explicaţiilor fiziopatologice, ca şi modalitatea de aplicare a pansamentelor
elastice compresive, descrise de Fujimore în 1996, a apărut firma Jobs care la nivel industrial a
început producerea hainelor speciale pentru efectuarea presoterapiei.
Noi utilizăm acest procedeu începând din 1995, după o specializare specială la World Human
Foundation Rusia. Instituţia sus numită, pe baza măsurărilor fiecărui segment în parte şi
completarea cartelelor individuale a fiecărui pacient, se confecţiona în Finlanda comanda
necesară.

Obiective

Rezolvarea problemei tratării cicatricelor

postcombustionale a fost şi rămâne nu
numai importantă şi actuală, dar şi destul
de complicată.
Se cunoaşte că regenerarea pielii lezate
trece prin trei faze:

1) faza de inflamaţie – care începe

imediat după traumatism şi durează 2-
3 zile

2) faza de granulaţie – care de obicei începe după 72 ore după traumatism şi durează 3-6
săptămâni. În această fază încep procesele de regenerare a ţesutului din plagă şi anume
creşterea numărului de fibroblaşti şi formarea fibrelor de colagen.

3) faza de remodelare a ţesutului care poate să dureze 6-12 luni.

Cicatricele şi cheloizii sunt rezultatul creşterii neordonate (haotice) a fibrelor de colagen care se
încrucişează şi se ondulează formând o plasă tridimensională. Această creştere neordonată a
fibrelor de colagen apare în faza a 2-a – granulară de regenerare a pielii, când din cauza lipsei
presiunii din partea dermei care a fost traumată creşte numărul fibroblaştilor şi respectiv creşte
masa fibrelor de colagen care sunt dispuse haotic şi nu paralel cum ar fi în normă.
Pentru a preîntâmpina acest proces patologic medicina contemporană recurge la mai multe
metode cum ar fi:

3
- injectarea cicatricei cu steroizi
- injectarea cicatricei cu interferon
- injectarea cicatricei cu ledază
- crioterapia
- măşti şi comprese cu silicon
- lazeroterapia
- presoterapia.

Presoterapia a fost şi ea apreciată ca fiind una dintre cele mai efective metode de prevenire a
acestui proces.
Transplantarea pielii este o metodă efectivă pentru limitarea şi chiar stoparea acestei creşteri
necontrolate de ţesut. Aceasta este din cauza că pielea transplantată efectuează o oarecare
presiune asupra suprafeţei lezate. Dar pentru a spori efectul procedurii în plus noi folosim
aplicarea unei presiuni mecanice asupra acestei zone. În zilele noastre acest efect de presiune
mecanică se efectuează cu ajutorul îmbrăcămintei compresive. Presiunea îmbrăcămintei apasă
fibrele de colagen dispunându-le paralel cum ar fi în pielea normală.
Ţinând cont de rezultatele investigaţiilor ştiinţifice curente s-a constatat că aplicarea presiunii
direcţionate timp îndelungat, nu numai preîntâmpină încrucişarea şi ondularea fibrelor de
colagen, dar duce şi la netezirea fibrelor deja ondulate. Acest proces favorizează apariţia pielii
netede şi elastice.
Acest efect al presoterapiei nu este unicul. Presoterapia mai are şi unele efecte ca:
- micşorarea reacţiei de inflamaţie
- scăderea cantităţii de sânge din cicatrice
- scăderea pruritului
- scăderea cantităţii de IgE şi histamine.

Clinic presoterapia este folosită nu numai pe cicatricele postcombustionale dar şi în excoreaţia

pielii de pe mâini, cicatrici postchirzrgicale, zone donor, dermatită, hemangiomă, limfodemă,
profilaxia trombozei, insuficienţa arterială, ictus, traumatisme, celulită, boala varicoasă. Pentru
ca presoterapia să aibă un efect mai bun trebuie de efectuat o selectare a pacienţilor. Cel mai
bun rezultat presoterapia va avea în cazul pacienţilor cu cicatrici active, namaturizate, deoarece
în aceste cicatrici fibrele de colagen sunt foarte mobile astfel modelându-se uşor sub efectul
presoterapiei.
De aceea folosirea precoce a presoterapiei este obligatorie în orice arsură dar mai ales atunci
când se presupune apariţia unei cicatrici hipertrofe. Aceasta este din cauza că hipertrofia
cicatricei în proces de maturizare este într-atât de răspândită că mulţi medici o consideră
inevitabilă în cazul arsurilor profunde. Ca rezultat cicatricea hipertrofe poate fi invalidizarea
membrului. Deseori pacienţii fiind externaţi din spital, fără aplicarea presoterapiei, cu statut
local satisfăcător, peste 3-4 săptămâni încep a observa creşterea cicatricelor care pot duce la
schilodiri serioase. Ceea ce în spital arăta ca o cicatrice obişnuită, mică şi elastică, s-a
transformat într-o cicatrice hipertrofă care este edimaţiată, supradenivelată, violacee. Cicatricea
hipertrofă se răspândeşte pe cutele fiziologice ale organismului ceea ce duce la apariţia
contracturilor. După ce cicatricea hipertrofă se maturizează unica metodă de tratament rămâne
tratamentul chirurgical. Deci obiectivele generale sunt reprezentate de lupta cu edemul,
menţinerea amplitudinii mişcărilor, prevenirea instalării atitudinilor vicioase, retracţiilor
cicatriciale, întreţinerea aparatului de glisare, a aparatului extensor.
În concluzie pentru atingerea acestor obiective noi recomandăm folosirea presoterapiei.

Pentru a maximaliza efectul pozitiv al presoterapiei, îmbrăcămintea compresivă se construieşte

şi se coase după comanda individuală, în aşa fel ca presiunea produsă de această îmbrăcăminte

4
să fie de 25-35 mm Hg. Hainele trebuie sa fie purtate 3-6 luni permanent fără întrerupere cel
puţin 23 ore din 24.

Măsurile se iau cu atenţie, individual,

după metodice speciale. Îmbrăcămintea
compresivă poate să acţioneze aproape
asupra tuturor segmentelor corpului fără
excepţie.

Aceste haine sunt folosite fără a provoca

incomodităţi pacientului. În ele pacientul
poate să ducă o viaţă obişnuită.

Însă această îmbrăcăminte mai are şi unele particularităţi care trebuie luate în consideraţie:
1) Deoarece sunt produse din materiale speciale elastice şi dense, ele sunt destul de vulnerabile
.
2) Pacientul trebuie să le spele zilnic în apă cu temperatura nu mai mare de 40C folosind săpun
pentru copii, apoi trebuie să fie bine clătite.
3) Hainele nu trebuie să fie uscate pe calorifere, cămine sau alte surse de căldură excesivă. Nu
trebuie călcate sau întins
4) teriora mănuşile compresive

mască pentru faţă costum pentru corp mănuşă până la

articulaţia
radiocarpiană

costum integru cu confecţie pentru un braţ

perineul deschis

5
Material şi metode

Metoda de confecţionare a îmbrăcămintei compresive începe în secţie unde după epitelizarea

plăgilor, medicul preia măsurile fiecărui segment, amănunţit măsurând diametrul segmentului
peste fiecare 4-5 cm. Aceste măsuri se expediază la producător, în cazul nostru firma Jobs care
se introduce în computer astfel confecţionându-se îmbrăcămintea. Hainele compresive sunt
aplicate primar timp de 3 luni, după care din cauza că cicatricele regresează, edemul scade, se
iau măsuri repetate şi se confecţionează îmbrăcămintea nouă după măsurile noi. Dacă regresul
cicatricelor este mai rapid atunci măsurările repetate se fac mai precoce.

Material

Experienţa noastră cuprinde un lot de 75 de cazuri timp de 8 ani unde s-a aplicat în tratamentul
cicatricelor postconvenţionale presoterapia. 65% din aceşti bolnavi au fost maturi şi 35% copii.
Dintre maturi 70% bărbaţi şi 30% femei. La 73% dintre pacienţi presoterapia s-a aplicat imediat
după epitelizarea plăgii. La 27% presoterapia s-a aplicat tardiv, după 3-6 luni de la traumatism
din cauza că aceştea s-au adresat tardiv.

Rezultate şi discuţii

La distanţa de 8 ani au fost urmăriţi 75 pacienţi trataţi cu ajutorul presoterapiei şi am obţinut

următoarele rezultate:
- bune în 75% - care se caracterizează prin dispariţia edemului, hiperemiei, inflamaţiei,
pruritului, supradenivelării. În acest grup de pacienţi au intrat pacienţii la care presoterapia
s-a aplicat imediat după epitelizare.
- satisfăcătoare în 24% - în acest grup au intrat pacienţii care s-au adresat tardiv cu prezenţa
cicatricelor hipertrofe şi cheloizilor. Astfel după presoterapie în cazul lor au dispărut
hiperemia, edemul şi inflamaţia, dar s-a menţinut supradenivelarea.
- nesatisfăcătoare 3% - a apărut la pacienţii care nu puteau suporta hainele specializate din
cauza discomfortului, pruritului. Însă după o acomodare mai îndelungată îmbrăcămintea în
final a putut fi suportată, astfel apărând un rezultat pozitiv în dinamică.

În final rezultatele foarte bune s-au căpătat în cazul folosirii combinate a presoterapiei cu alte
metode ca: injecţiile cu corticosteroizi, lidază, interferon, crioterapia, aplicarea siliconului,
lazeroterapia etc.
Concluzii

1. Acţiunea benefică a terapiei prin presiune este explicată prin echilibrarea circulaţiei arteriale
şi retur, ca şi prin scăderea producerii de către fibroblaştii colagenului şi dispunerea paralelă
a fibrelor de colagen în locurile unde ele deja erau încrucişate şi ondulate.
2. Terapia prin presiune este indicată în principal după arsurile intermediare tratate
conservator, după arsuri ce au fost localizate în regiuni ce favorizează formarea cheloidelor
(mâni, faţă, axile, torace), pe zone donatoare.
3. Terapia combinată a presoterapiei cu alte metode este cea mai eficace în tratamentul
cicatricelor postcombustionale.