Sef Lucr. Univ. Dr.

Cocuz Maria Elena

Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase

INFECTIA URLIANA ( OREIONUL)

Stagiu clinic
Medicina anul VI

Definiție: boala infectioasa acuta, transmisibila, specific umana, produsa de virusul urlian, cu evolutie
autolimitanta, manifestata clinic prin febra, inflamatie nesupurativa a glandelor salivare si a altor tesuturi
(pancreas, testicule, sistem nervos).
Etiologie
- Virusul urlian-virusARN.
- Poate fi izolat din saliva, sange, LCR, lapte matern.
Diagnostic pozitiv
1. Date epidemiologice:
- Lipsa bolii in antecedentele personale
- Lipsa vaccinarii specifice
- Contact recent cu caz cunoscut cu infectie urliana.
2. Date clinice:
➢ Incubatia - 18 zile (extreme 12-24) – la cazurile la care se identifica un contact infectant
➢ Debutul - relativ brusc: febra, frisoane, cefalee, curbatura, jena la deglutitie, senzatie de
tensiune dureroasa la nivelul unei loje parotidiene +/-otalgii.
➢ Uneori - debut cu alte determinari (tablou meningian, submaxilita, orhita, pancreatita); pot lipsi
semnele de debut si se intra direct in perioada de stare.
➢ Perioada de stare - 7-14 zile
a) In 75% din cazuri - localizari salivare ale infectiei, in principal afectare parotidiana (parotidita
urliana sau oreionul) : tumefierea parotidelor uni- sau bilateral (facies de „pară”) cu tegumente supraiacente
destinse, lucioase, normal colorate. Parotida tumefiata este elastica si moderat dureroasa la palpare. Santul
retromandibular este sters.
- febră
- trismus.
- La examenul cavităţii bucale: limba saburală, orificiile Stenon congestionate şi edemaţiate, halena
uşor fetidă, angină eritematoasă.
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase

Pot fi afectate şi:

➢ glandele submaxilare (submaxilita urliană) –local tumefiere păstoasă a regiunii submandibulare,
elastica, uşor dureroasă
➢ glandele sublinguale ( foarte rar ) - proemină de o parte şi de alta a frenului lingual.
b) Localizarile extrasalivare- pot apare concomitent cu parotidita, la 4-12 zile după parotidită sau,
foarte rar, fara afectarea parotidiană.
• Pancreatita urliană
Este frecventă (pana la 80%) dar doar 4-5% clinic manifestă. Manifestări - greţuri, vărsături, dureri
„în bară”, în etajul abdominal superior şi sensibilitate locală la palpare
• Orhita urliana
Apare după pubertate, cu o frecvenţă de 25% din cazuri, de obicei după parotidită. Poate fi uni- sau
bilaterală.
Clinic- reapariţia febrei, tumefierea dureroasă testiculară, cu hiperemia tegumentelor; nu supurează.
Evolutie
→de obicei favorabilă, cu remisiune in 1-3 săptămâni.
→poate determina uneori atrofie testiculară
→azoospermie in 1-2% din cazuri
→sterilitate - numai in orhita bilaterala cu azoospermie.
• Ooforita urliană
Rară. Dureri in hipogastru, unde se palpeza ovarul inflamat.
• Mastita urliană. Rară. La femei dar uneori şi la bărbaţi.
• Dacrioadenita urliană, miocardite, artrite, tiroidite. Foarte rar.
• Afectarea SN - frecventă(75-80% din cazuri), de obicei fară expresie clinică.
- meningita urliană: 20-25% din cazuri; aspect de meningită seroasa, cu pleiocitoză variabilă
( 200-800-1500 elemente/mm3, majoritatea limfocite cu aspect polimorf ) şi cu virus urlian
detectabil în LCR.
Evoluţia este de obicei favorabilă, vindecare fară sechele în 3-4 săptămâni.
- encefalita urliană: sub 1% din cazuri; poate evolua concomitent cu meningita; clinic ➔febră,
somnolenţă, confuzie, delir, convulsii, comă. Evolutie de obicei spre vindecare, rar cu
sechele(cefalee, insomnie, neuro-senzoriale)
- foarte rar: nevrite, mielite, ataxie cerebeloasă.
Sef Lucr. Univ. Dr. Cocuz Maria Elena
Acest suport de curs este destinat doar uzului intern!
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Medicină
Disciplina de Boli Infecțioase

3) Date de laborator:
• nespecifice: leucograma: leucopenie cu limfocitoză relativă; leucocitoză cu neutrofilie în
orhita; amilazemie, amilazurie, glicemie uneori crescute.
• specifice: vizualizarea virusului in LCR, salivă la microscopul electronic; teste serologice în
diagnosticul formelor atipice sau a manifestărilor singulare extrasalivare.
Tratament
Izolare 14 zile, la domiciliu în formele comune sau în spital (formele severe) cu determinări
extrasalivare.
1)Tratament igieno-dietetic
Repaus la pat în perioada febrilă
Dietă hipoglucidica, hipolipidica;
Igiena cavităţii bucale
2)Tratament etiologic
Nu exista.
3)Patogenic
- în meningită: depletive cerebrale ( Manitol ), corticoterapie sau AINS, sedative la nevoie
- în orhită: corticoterapie 7-10 zile sau AINS, repaus la pat, suspensor şi gheaţă local.
4)Simptomatic
Antitermice, antialgice, antiemetice.
Profilaxie
➢ contacţii receptivi - supraveghere clinică pe perioada maximă de incubaţie.
➢ suspectii - izolare până la clarificarea diagnosticului.
➢ Profilaxie specifică - vaccinarea cu virus viu atenuat; se administrează după vârsta de 12 luni,
asigură protectie 95-98% toată viaţa.