GLANDELE ANEXE DIGESTIVE

Glande
salivare
mari

Pancreas

Ficat

Conf.Dr. Ancuța Gheorghișan-Gălățeanu

 GLANDELE SALIVARE MARI

Canalul Stensen

Glanda parotidă
Canale ale
glandei
sublinguale

Frenul lingual

Glanda
sublinguală

Canalul Wharton
Glanda submandibulară
GLANDELE SALIVARE MARI

saliva

fluid apos diluat

conţine
complex proteic cu
activitate antimicrobiană şi digestivă
 GLANDELE SALIVARE MARI
- morfologie: compuse acinoase/ tubuloacinoase
- mecanism de excreţie: merocrin
- sunt încapsulate
- sunt compartimentate în lobi şi lobuli
- organizare:
1. parenchim
- acini
- sistem canalicular
2. stroma
- perilobară
- perilobulară
! adipocite în
glanda parotidă

- periacinară → limfocite şi plasmocite

GLANDELE SALIVARE MARI
- structură lobulară-

httpwww.patologia.cm.umk.pl
 Structura glandelor salivare mari

Parenchimul este format din:

1. Acini glandulari: seroşi, mucoşi şi micşti

!!! semiluna seroasă → un artefact de fixare

! conţin celule mioepiteliale

 Particularităţi structurale
• Parotida - glandă de tip seros
↓
exclusiv acini seroși
• Sublinguala - glanda de tip mucoseros
↓
predominant acini mucoşi,
rari acini micşti şi seroşi
• Submandibulara - glandă de tip seromucos
↓
90% acini seroşi
10% acini micşti
Particularităţi structurale
- Glanda parotidă -

httpwww.patologia.cm.umk.pl
Particularităţi structurale
- Glanda sublinguală -

httpwww.patologia.cm.umk.pl
 Particularităţi structurale
- Glanda submandibulară -

httpwww.patologia.cm.umk.pl
 Structura glandelor salivare mari
Parenchimul este format din:
2. Sistemul canalicular:
• sistem canalicular intralobular:
- ducte intercalate Boll
- ducte striate Pflüger
- ducte de excreţie intralobulare
- caracteristici:
- epiteliu și LB
- nu sunt înconjurate de stromă conjunctiv
- la nivelul lor sunt prezente celule mioepiteliale
- particulariăți:
- gl. seroase → ducte intercalate și striate lungi
- gl. mucoase → ducte intercalate și striate scurte
 GLANDELE SALIVARE MARI
Acin Sept
Capsulă
LB
Celulă mioepitelială
Duct intercalat
Epiteliu simplu pavimentos/cubic Lobul
Duct striat
Epiteliu simplu cubic/cilindric

Duct intralobular
Epiteliu simplu cubic/
Lob
cilindric/pseudostratificat

Adaptat și modificat după Leson TS, Leson CR, Paparo AA: Text/Atlas of Histology, Philadelphia, WB Saunders, 1998
 Structura glandelor salivare mari
Parenchimul este format din:

• sistem canalicular extratralobular:

- ducte interlobulare
- ducte lobare
- canal excretor principal
- caracteristici:
- epiteliu și LB
- înconjurate de stromă conjunctivă
- la nivelul lor sunt absente celulele mioepiteliale
 GLANDELE SALIVARE MARI
Acin Sept
Capsulă
LB
Celulă mioepitelială
Duct intercalat
Lobul
Duct striat

Duct intralobular
Lob

Duct interlobular
Epiteliu pseudostratificat
cilindric

Duct lobar
Epiteliu stratificat cilindric

Canal excretor principal

Adaptat și modificat după Leson TS, Leson CR, Paparo AA: Text/Atlas of Histology, Philadelphia, WB Saunders, 1998
 GLANDELE SALIVARE MARI
- Celule mioepiteliale-

Duct intercalat Duct striat

Acin urn_cambridge.org_id_binary

!!! Sistemul canalicular răspunde de modificarea

compoziţiei salivei
GLANDELE SALIVARE MARI
- Duct intercalat -

http://histologie.lf3.cuni.cz
GLANDELE SALIVARE MARI
- Duct striat -

http://histologie.lf3.cuni.cz
GLANDELE SALIVARE MARI
- Duct interlobular -

httpswww.shutterstock.com
Canal excretor principal (Wharton)

http://histologyatlas.wisc.edu
GLANDELE SALIVARE MARI
- Particuarități structurale -

Wojciech P. Histology A Text and Atlas, 2016

PANCREAS

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology,2013

 PANCREAS
- glandă mixtă
- nu are capsulă propriu-zisă
- parenchim compartimentat în lobuli

.www.anatomicum.com
PANCREAS

med.unsw.edu.au
 PANCREASUL EXOCRIN
- 95% din volumul pancreasului
- glandă compusă acinoasă de tip seros

- comparativ cu glanda parotidă:

- lipsesc celulele mioepiteliale
- lipsesc ductele striate
- apar celulele centroacinoase

https://www.pharmacistsworld.com
 PANCREASUL EXOCRIN
Parenchim format din:
1. acini seroşi alcătuiţi din celule seroase
- MO: celule piramidale cu polaritate tinctorială
- ME: celule care sintetizează și secretă proteine

http://medcell.med.yale.edu/histology/digestive_organs_lab/pancreatic_acinar_cells_em.php
 PANCREASUL EXOCRIN
Parenchim format din:
2. sistemul canalicular:
- ducte intercalate (scurte)
- ducte interlobulare
- canale mari: Wirsung şi Santorini
 PANCREASUL EXOCRIN
- Sistemul canalicular-
- epiteliu de acoperire
- simplu cubic (ductul intercalat)
- simplu cilindric (ductele interlobulare, canale mari)
- LB
- înconjurate de ţesut conjunctiv reticular/ fibros
- fibre musculare netede (canalele mari)

http://medcell.med.yale.edu http://www.dreamstime.com www.pancreapedia.org

 PANCREASUL EXOCRIN
- Celule centroacinoase -

- tip celular prezent numai la nivelul pancreasului

- localizate în centrul acinilor
- considerate componenta intraacinară a ductelor
intercalate
- MO: celule pavimentoase/ cubice cu citoplasma palidă
 PANCREASUL EXOCRIN
- Celule centroacinoase -

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology,2013

Http:/www.pathologyoutlines.com
 PANCREAS ENDOCRIN

- insule celulare Langerhans

- celule izolate / în grupuri mici în:
– acinii pancreatici
– ductele pancreatice mari
 PANCREAS ENDOCRIN
1.000000 1- 2%
1.000000- 3.000000 insule
insule Langerhans
insule Langerhans

Ø 100-200 μm
100-200 μm

1- 2% din volumul pancreasului

med.cell.med.yale.edu
 PANCREAS ENDOCRIN
- Insula Langerhans -
- celule organizate în cordoane anastomozate
- capilare sangvine fenestrate
- înconjurată de reţea fină din fibre reticulare

htpp://en.wikipedia.org
 Insula Langerhans

htpp://www.studydroid.com

Sistemul port insulo-acinar (Fujita T)

 SISTEMUL PORT INSULO-ACINAR
arteriole aferente
capilare
sangvine

arteriole
eferente

RV Krstic Human Microscopic Anatomy, Springer-Verlag, 1997

capilare sangvine
 Celulele din insulele Langerhans

MO: mai mici, mai palide

- nucleu eucromatic, cu nucleol vizibil
- citoplasmă omogenă / fin granulară
ME:
- caracterele unor celule producătoare de peptide
mici
Insula Langerhans

Celule alfa

Celule beta

med.cell.med.yale.edu
 Tipuri de celule endocrine din
insulele Langerhans
identificate prin imunocitochimie
β (60-70%)
1. Celule B/β
→ localizare: centrul insulei
→ insulină (51 aa)
α (15-20%)
2. Celule A/α
→ localizare: periferia insulei
→ glucagon (29 aa)
δ (5-10%)
3. Celule D/δ
→ localizare: periferia insulei
→ somatostatin (14 aa)
4. Celule PP/F (1-2%)
→ loc: periferia insulei și extrainsular
→ polipeptid pancreatic (36 aa)
5. Celule ɛ (<1%)
→ loc: periferia insulei şi extrapancreatic
→ grelină (28)
 Insula Langerhans

Celulă B Celulă A

https://www.sciencesource.com
 Insula Langerhans

Celulă B Celulă A

300 nm 250 nm

Insulină-Zn Glucagon

https://www.sciencesource.com
 FICAT

• al doilea organ ca mărime

din organism
• cel mai mare organ intern
• cea mai mare glandă din
organism

http://www.hcplive.com/articles
 FICAT

• esenţial pentru viaţă

• interfaţă între tubul digestiv şi sânge
• glandă mixtă:
- funcţie exocrină: sinteza și secreția de bilă
- funcţie endocrină: sinteză și secreția de mesageri chimici
(somatomedine)
 STRUCTURA FICATULUI UMAN

• organ asimetric
• organ încapsulat → capsula Glisson
• organ compartimentat în lobuli
• este format din:
- parenchim
- stromă
STRUCTURA FICATULUI UMAN
 UNITĂŢI MORFOLOGICE ŞI
FUNCŢIONALE ALE FICATULUI

1. Lobulul hepatic clasic

2. Lobulul portal Sabourin
3. Acinul hepatic Rappaport
 LOBULUL HEPATIC CLASIC
• definiţie:
• număr: aprox.1 milion
• formă: prismă hexagonală (2 mm/ 0, 7 mm)
↓
- venă centrolobulară → în centru
- lame (plăci) de hepatocite:
▪ dispoziţie radiară
▪ perforate structură labirintică
▪ ramificate
▪ anastomozate
 LOBULUL HEPATIC CLASIC

http://medcell.med.yale.edu/systems.cell.biology/liver
LOBULUL HEPATIC CLASIC

Plăci celulare

Pawlina W. Histology A text and Atlas, 2016

 LOBULUL HEPATIC CLASIC

• pe secţiune:
formă poligonală
▪ în centru → venă
▪ în unghiuri → spaţii portale
▪ hepatocitele → cordoane
celulare Remack
↓
- dispoziţie radiară
- lăţimea unui hepatocit
- grosimea: ≥ 2 rânduri celulare

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 2013

 LOBULUL HEPATIC CLASIC
- Placa limitantă-
Vena centrolobulară

http://www.elsevierimagess.com
 LOBULUL HEPATIC CLASIC
- Spațiul Mall-
Vena centrolobulară

Spaţiu
periportal
Mall

Ross MH, Pawlina W. Histology A text and Atlas, 2011

Ross MH, Pawlina W. Histology A text and Atlas, 2011

 - La periferia lobulului hepatic clasic -

• Spaţiul portal Kiernan

- variază ca mărime
- conţine:
▪ vena interlobulară
▪ artera interlobulară Triada
portală
▪ canal biliar interlobular
▪ unul / mai multe capilare / vase limfatice
▪ fibre nervoase amielinice
▪ țesut conjunctiv
LOBULUL HEPATIC CLASIC

Lobulul hepatic

http://histology-world.com/photoalbum
SPAŢIUL PORTAL KIERNAN

http://www.humpath.com
SPAŢIUL PORTAL KIERNAN

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum
 LOBULUL PORTAL

• definiţie:
• pe secţiune:
formă triunghiulară
▪ în centru → un spaţiu portal
▪ în fiecare unghi
↓
o venă centrolobulară

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 2013

 ACINUL HEPATIC
• definiţie:
• pe secţiune:
formă romboidală
↓
- în funcţie de localizare,
hepatocitele diferă prin:
▪ mărime
▪ conţinut în organite
▪ activitatea enzimatică
- are 3 zone funcţionale cu dispoziţie
concentrică ( I, II, III)

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 2013

 ACINUL HEPATIC
• definiţie:
• pe secţiune:
formă romboidală
↓
- în funcţie de localizare
hepatocitele diferă prin:
▪ mărime
▪ conţinut în organite
▪ activitatea enzimatică
- are 3 zone funcţionale cu dispoziţie
concentrică ( I, II, III) o.quizlet.com

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology,2013

 ACINUL HEPATIC
Regiune perilobulară Regiune centrolobulară
Flux sangvin

Celulă perilobulară Celulă centrilobulară

Zona I Zona III

Oxigen
Glicogenogeneza
! Acelaşi potenţial Glicoliza
Glicogenoliza
Gluconeogeneza

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 2011

Sinteză de acizi graşi
 HEPATOCITUL
• 80% din populaţia celulară a ficatului
• celulă exocrină / endocrină
• durata medie de viaţă: 150 de zile
• dimensiuni: 30/20 µm
• formă: celulă poliedrică
↓
două tipuri de suprafeţe:
- suprafeţe sinusoidale → poli vasculari
- suprafeţe canaliculare → poli biliari
 HEPATOCITUL
capilar
sinusoid

capilar
sinusoid

capilar
sinusoid
http/ueu.co
 HEPATOCITUL
• MO: nucleu
- uninucleate
- central, eucromatic
- frecvent poliploid → 4n ADN
- binucleate (25%)
- cresc numeric:
- cu vârsta
- în timpul proceselor de regenerare
 HEPATOCITUL
(hepatocite uni- și binucleate)

med.unsw.edu.au
HEPATOCITUL
(poliploidie)

niehs.nih.gov
 HEPATOCITUL
• MO:
– nucleu
– citoplasma
- acidofilă, fin granulară
↓
corpi bazofili Berg
- numeroase incluziuni (glicogen, lipidice)
HEPATOCITUL

Corpi Berg

Young B and al.,Wheater’s Functional Histology A Text and Colour Atlas, 2006
 HEPATOCITUL

ME: celulă polarizată

cu conţinut mare în
organite celulare
↓
aspectul depinde de
localizare la nivelul
lobulului hepatic
↓
activitatea celulei
HEPATOCITUL

wb.hc.msu.edu
 HEPATOCITUL
• ME: membrana plasmatică

↓
Kierszenbaum AL, Histology and Cell Biology, second edition

domenii specializate:
- la polul vascular
- la polul biliar
 1. Domenii membranare – la polul vascular

• 75 % din suprafaţa membranară

• specializări membranare: microvili
↓
măresc suprafaţa de aproximativ 6 ori
• separată de peretele capilarului sinusoid
↓
spaţiu perisinusoidal Disse
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE

Spaţiul perisinusoidal Disse

https://stargate-rasa.info
 SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE
• definiţie
• dimensiuni: 150-200 A°
• conţine:
- microvilii hepatocitelor
- benzi formate din fibre reticulare
- celule perisinusoidale (celule Ito)
- insule cu celule hematopoietice
↓
- numeroase în viaţa fetală
- rare la adult (excepţie anemiile cronice)
 SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE
lumenul capilarului sinusoid
fibre reticulare celula Ito microvili
CG

spaţiu Disse
joncţiune strânsă

canalicul biliar

RER mitocondrie

spaţiu Disse

celulă REN microvili

endotelială celulă Kupffer
lumenul capilarului sinusoid
Kierszenbaum AL, Histology and Cell Biology, second edition
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE

http://www.columbia.edu/itc/hs/medical http://www.columbia.edu/itc/hs/medical
http://www.columbia.edu/itc/hs/medical
 Celule perisinusoidale Ito
(celule hepatice stelate, lipocite)
• origine
• număr: 5-8%
• localizare
• MO/ ME
• rol:
- depozitează vitamină A www.slideshare

- sinteză colagen tip III

https://openi.nlm.nih.gov

• modificări de fenotip: biomedcentral.com

www.slideshare.net

miofibroblaste
↓
- responsabile de colagenizările din spaţiul Disse
- cresc rezistenţa vasculară
 2. Domenii membranare – la polul biliar
• 15 % din suprafaţa membranară
• membranele adiacente delimitează un canal
intercelular (canalicul biliar)
↓
- microvili la nivelul canaliculului
- joncţiuni strânse deasupra şi dedesubtul
canaliculului
- intensă activitate enzimatică la nivelul
microvililor
CANALICULI BILIARI

http://www.siumed.edu/
CANALICULI BILIARI

www.columbia.edu
 REGENERAREA FICATULUI
• mare putere de regenerare
↓
hiperplazie şi hipertrofie celulară
• la repetarea agresiunilor:
- regenerarea hepatocitelor
- producţie crescută de ţesut conjunctiv
↓
fibroză hepatică
- debutează în spaţiile portale
- septuri conjunctive neregulate
↓
pierderea treptată a arhitecturii normale a organului
 VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A
FICATULUI

• bogată vascularizaţie: 25% din debitul cardiac

• dublă vascularizaţie:
− vascularizaţie funcţională → vena portă
− vascularizaţie nutritivă → artera hepatică

http://iws.collin.edu/mweis
VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A
FICATULUI

Artera hepatică Vena portă

↓ ↓
ramuri ramuri
(spaţiu portal) (spaţiu portal)

capilare sinusoide
(intralobular)
 Capilarele sinusoide

• conţin amestec de sânge venos şi arterial

↓
hepatocitele nu sunt expuse niciodată unui
sânge complet oxigenat
• sensul de circulaţie a sângelui:
periferia lobulului → centrul lobulului
• bogată reţea intralobulară
Capilarele sinusoide

http://www.dkimages.com
image.slidesharecdn.com728
 Capilarele sinusoide

• traseu sinuos
• perete format din:
- endoteliu discontinuu:
- celule endoteliale
- celule Kupffer
- lamina bazală discontinuă:
- fibre reticulare
Capilarele sinusoide

www.precepta.com.br
 1. Celulele endoteliale
• predomină ca număr
• MO:
- alungite, nucleul proemină în lumen
• ME:
- puţine organite celulare
- numeroase vezicule de pinocitoză
- numeroase fenestre, fără diafragm
- joncţiuni gap
• enzime cu rol de transport:
- ATP-ază
- fosfatază alcalină
1. Celulele endoteliale

http://www.siumed.edu/
1. Celulele endoteliale

http://www.columbia.edu/itc/hs/medical Vollmar B, Menger MD Physiol Rev 2009;89:1269-1339

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology,2013
 2. Celule Kupffer
(macrofage sinusoidale stelate)
• aparţin Sistemului mononuclear fagocitar
• număr: 15%
• formă stelată, bombează în lumen
• MO: se evidenţiază cu coloranţi vitali
• ME:
- RER
- numeroase mitocondrii
- lizozomi, fagolizozomi, corpi reziduali
- nu formează joncţiuni cu celulele endoteliale
 2. Celule Kupffer
• rol:
- sinteză de proteine de export (5%)
- imunitate:
- receptori de suprafaţă pentru Ig şi C
- secretă interleukine, TNF
- activitate fagocitară
↓
activată după splenectomie
 2. Celule Kupffer

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum Wisse E, Toxicologic Pathology, Vol. 24, No. 1, 1996

 Celule “pit” (Wise E, 1976)
• rare la om (1 celulă pit/10 celule Kupffer)
• localizare: în capilar, ataşate de:
- celule endoteliale
- celulele Kupffer
• emit pseudopode
• trec în spaţiul Disse
• ME: granule cu ∅ 300 nm
↓
enzime lizozomale
• rol: variantă de limfocite circulante
(natural killer cells)
Wisse E, Hepatology, Vol. 38, No. 4, 2003
 SISTEMUL CANALICULAR BILIAR

• Bila: produsul de secreţie exocrin al ficatului

• Sensul de circulaţie a bilei:
centrul lobulului → periferia lobulului
 SISTEMUL CANALICULAR BILIAR
A. căi bilare intrahepatice:
∗ intralobulare
- canalicule biliare
- canale (pasaje) Hering
∗ extralobulare
- canale biliare perilobulare
- canale biliare interlobulare
- canale hepatice lobare
B. căi bilare extrahepatice:
∗ canal hepatic comun
∗ canal cistic
∗ canal biliar comun (coledoc)
A. Căile biliare intrahepatice
 A.1. Canalicule biliare
• segmentul iniţial al sistemului canalicular
• nu au perete propriu
↓
spaţiu între membranele a două hepatocite învecinate
• MO: mici cavităţi între hepatocite învecinate
↓
formează o reţea între hepatocite
 A.1. Canalicule biliare

http://www.siumed.edu/

Young B and al.,Wheater’s Functional Histology A Text and Colour Atlas, 2006
 A.2. Canale (pasaje) Hering
• localizare
• structură:
- epiteliu cu:
- hepatocite (parţial)
- colangiocite (parţial)
- lamină bazală continuă
• la nivelul lor se găsesc celule stem (celule ovale):
- proliferează şi migrează în parenchim, având capacitatea
de a se diferenţia în hepatocite/ colangiocite
- asigură regenerarea hepatocitelor, dar numai în cazul
ficatului bolnav
A.2. Canale (pasaje) Hering

medicalassessmentonline.com
A.2. Canale (pasaje) Hering
- Celule ovale -

ntp.niehs.nih.go
 A.3. Canale bilare extralobulare
• localizare:
- în spaţiile portale
- în septurile conjunctive
• structură:
- epiteliu simplu cubic / cilindric cu MV
- LB
• pe măsură ce diametrul creşte:
- ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice
- fibre musculare netede
B. Căile biliare extrahepatice
 B. Canale biliare extrahepatice

• Structură:
1. Tunică mucoasă
2. Tunică musculară
3. Adventice
 B. Canale biliare extrahepatice
• Structură:
1. Tunica mucoasă
- epiteliu simplu cilindric cu celule mucoase
- corion bogat în:
- fibre elastice
- infiltrate limfoide
- glande tubuloacinoase de tip mucos
!!! Particularităţi:
- în canalul cistic → pliuri spiralate cu ax muscular
(valve spirale Heister)
- în canalul coledoc → celule endocrine
(somatostatin)
B. Canale biliare extrahepatice

2. Tunica musculară ↓
- iniţial strat discontinuu
- ulterior strat continuu
!!! Particularităţi: prin îngroşare sfincterul Oddi
3. Adventice
 Canale biliare

flylib.com education.med.nyu.edu

Canal biliar intrahepatic Canal biliar extrahepatic

extralobular
 Bibliografie selectivă:
• Wojciech P. Histology A Text and Atlas, 2016
• Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology, 2014
• Pakurar AS, Bigbee JW. Digital Histology, 2009
• Alberts B and al. Molecular Biology of the cell, 2015
• Mitchell BS, Peel A. Histology. An illustrated colour text, 2009
• Kierszenbaum AL. Histology and Cell Biology, 2007
• Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 2007
• Pollard TD, Earnshaw WC. Cell Biology, 2004
• Stevens A, Lowe J. Histology, 2004
• Berman I. Color Atlas of Basic Histology, 2003