GRADUL DE PARTICIPARE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI LA VIAȚA PUBLICĂ,

POLITICĂ ȘI CULTURALĂ.

Cercetarea a scos în evidență faptul că o bună parte din persoanele cu dizabilități participă foarte
rar sau deloc la viața comunitară. Astfel, fiecare a doua persoană chestionată a menționat că nu
participă deloc la evenimente comunitare și nu face plimbări
prin parc. Mai bine de 2/3 din persoanele cu dizabilități nu
se duc niciodată la pizzerii, cafenele, restaurante; nu
frecventează bibliotecile, casele de cultură, stadionul, școala
din comunitate. Locurile cele mai frecventate : oficiul
medicilor de familie (62% au menționat că îl frecventează
cel puțin o dată în lună), magazinul/barul (60% se duc cel
puțin o dată în săptămână), primăria (24% se duc cel puțin o
dată în lună) și biserica (40% se duc cel puțin o dată în lună). 1/3 din respondenți consideră că au o
viață pe deplin activă în comunitate, 43% – au fost de părerea că au o viață parțial activă în
comunitate și 28% s-au dat cu părerea că viața lor în comunitate nu este deloc activă. 84% din
respondenți au menționat că au participat și au votat la alegerile prezidențiale din toamna anului
2016, 15% – că nu au participat și 1% – nu știu. Conform opiniilor experților la cercetare,
participarea la viața politică a persoanelor cu dizabilități poate fi abordată din două perspective:
participarea la vot a persoanelor cu dizabilități și participarea persoanelor cu dizabilități în politică în
calitate de aleși locali sau demnitari cu funcții politice. Astfel, în conformitate cu articolul 29 din
Convenție, persoanele cu dizabilități au dreptul de a participa la viața politică, iar guvernele sunt
obligate să asigure accesibilitatea tuturor procedurilor de vot, facilități și materiale. Experții au
menționat că Comisia Electorală Centrală a pilotat o serie de măsuri pentru a face procedurile de vot
accesibile persoanelor cu dizabilități, de exemplu – prin instalarea de rampe la secțiile de votare si
disponibilitatea buletinelor de vot Braille. Sprijinul a fost furnizat, de asemenea, pentru a face
alegerile generale locale accesibile persoanelor cu dizabilități, precum instalarea unor cabine de vot
private. Cu toate acestea, participanții la cercetare au menționat că masurile ar trebui să fie extinse
pentru toate tipurile de alegeri și pentru toate secțiile de votare, deoarece ele constituie o condiție
prealabilă pentru ca persoanele cu dizabilități să-și exercite dreptul la vot. Putem concluziona că
participarea persoanelor cu dizabilități la viața publică, politică și culturală este limitată din cauza
următoarelor bariere, unele din ele fiind: bariere de informare, bariere de ordin psihologic și
relațional al persoanelor cu dizabilități, bariere de atitudine.