USAMV B

CONSERVAREA BIODIVERSITAJH
-suport de curs-

CUPRINS

1. Glosar de termeni
2. Ecosfera
2.1.Elemete introductive
3. Efecte antropice asupra ecosferei
3.1 Efecte asupra atmosferei
3.2. Uniformizarea fluxului de materie
3.3. Supraexploatarea resurselor
3.4. Degradarea biodiversitatii
JUodiversitatea
1
Clasificarea biodiversitatii
Important biodiversitatii
). Eroziunea biodiversitatii
5. Conservarea biodiversitatii
5.1. General itati
>Listele Rosii ale speciilor
K~Strategii privind conservarea biodiversitatii
6J . Acte normative privind conservarea biodiversitatii
Modele pentru conservarea biodiversitatii
\ Conservarea hiodiversitatii ' 'in situ " §i ' 'ex situ ' '
. Etapele programului de evaluare, conservare si valoriflcare
durabila a biodiversitatii

AriTle natural e protejate

6.6. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
6i7. Conservarea biodiversitatii agricole
6.8. Conservarea biodiversitatii forestiere

Bibliografie
Anexe
 CONSERVAREA BIODIVERSITAJII
1
GLOSAR

Activitafi tradifionale. Activitati de utilizare durabila a resurselor naturale desfasurate de comunitalile

locale in scopul asigUrarii subzistenjei.
Areal. Spatiu pe care sunt raspandiji indivizii unei specii; spatiu de existenja. de obicei constant, dar
care an anumite situatii se modifica, flind un indicator al sensibilita{ii speciilor la modificarile mediului.
Arieprotejata. Zona delimitate geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat. descmnata
sau reglementata §i gospodarita in sensul atingerii unor ojbiective specitlce de^onseryare; cuprinde .parcuri
natfonale, rezervafii naturale, rezervajii ale biosferei. monumente ale naturii si altele:
Arie speciala de conservare. Situl de important comunitara desemnat printr-un act slatutar.
administrativ si/sau contractual in scopul aplicarii masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau
restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor natural §i/sau a populafiilor speciilor pentru care situI
este desemnat
Arie naturala protejatA de interes national. Arie naturala protejata constituita cu scopul de a se proteja
habitate naturale si seminaturale de interes national si specii indigene de flora si fauna
Autotrof. Organism capabil sa se hraneasca pornind de la substance anorganice din mediu (CO>. apa.
saruri minerale), transformandu-le in substance organice.
Biocenoza. Sistem de indivizi biologici din diferite specii atasaji unui anumit biotop.
Biochora. Unitate functional din biocenoza, centru de actiune in care se realizeaza la un moment dat. o
baza trofica bogata.
Biodiversitate. Diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre.
precum §i dintre complexele ecologice din care acestea fac parte: cuprinde diversitatea din interiorul speciilor.
dintre specii §i intre diversitatea din interiorul speciilor. dintre specii s.i intre ecosisteme;
Bioindicator. Organism utilizat ca indicator al poluajrii mediului.
Biom. Zona majors de viaja care depinde de macroclimS §i care cuprinde un complex de biotopuri si
biocenoze (de§ert, stepS, pSdurea din zona temperata etc.).
Bioseston. Totalitatea organismelor vii care plutesc sau inoata in apa. El poate fi alcatuit din plancton.
neuston (totalitatea organismelor care plutesc sau inoata in pelicula de la suprafa^a - bacterii. alge. proto/oare.
hidre). pleuston (totalitatea organismelor care se gasesc la supra fata apei. fiind legate biologic si de atmosterr!
Ex: plantele pesti§oara si lintita) §i necton (organisme care se deplaseaza activ in apa. cu mijloace proprii de
locomotie).
Biosfera. Ansamblul ecosistemelor de pe planeta noastra. Ea cuprinde un inveli§ organic al scoartei
(materia vie) §i unul anorganic, care este sediul vietii. Este un sistem ecologic rezultat din interact>unea
^ j sistemelor biologice §i a celor anorganice.
Biostazie. Stare de echjlibru general si durabil care caracterizea/a un ecosistem.
Biotip. Tip de ecosisfern corelat unei zone cu clima §i sol bine definite. Ex. padurea de foioase.
/f/0/o/wA Fragment de spatiu populat §i transformat de fiintele vii, caracterizat prin anumite conditii de
mediu.
Circuit troflc. Circulatia materiei §i energiei in biocenoza de la producatorii primari la diferiti
consumatori pana la reductori, care elibereaza dementele chimice necesare producatorilor.
Comunitdfi locale. Comunitati umane situate in interiorul sau in vecinatatea ariei naturale protejatc.
care detin proprietati sau desfa§oara activitati tradijionale pe teritoriul sau in vecinatatea ariei naturale protejate
Condor ecologic. Zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare. reproducere si
refugiu pentru speciile saJbatice terestre §i acvatice §i in care se aplica unele masuri de protectie si conservare
Dezvoltare durabila. Dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului. fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
Echilibru ecologic. Ansamblul starilor §i interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem
ecologic, care asigura mentinerea structurii, funcjionarea §i dinamica armonioasa a acestuia;
Ecosistem. Complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme §i mediul lor lipsit de
viata. care interactioneaza intr-o unitate functionala:
 Ecosistem agricol. Unitate functional;! a biosferei creata de om in scopul obpnerii de produsc agricolc.
dependenta de om.
Ecotip (rasa ecologica). Cuprinde un grup de indivizi care se deosebesc de alji indivizi ai aceleiasi
specii prin ni§a ecologica, proprieta^ile biologice si structura gcnctica (numar de cromozomi. caractorc
ereditare). Diferenjele morfologice dintre ecotipuri sunt minore. Conceplul de spi este echivalent cu ecotipul
(reflectadiferentele dintre plantele de cultura ale aceleiasi specii in ce prives.te rezistenja la ger. boli. daunatori.
seceta, pesticide etc.).
Ecotop. Tip particular de habitat in cadrul unei regiuni.
Ecoton. Zona de tranzijie dintre doua ecosisteme caracterizata printr-o mare diversitate.
Ecotoxicologie. Domeniu al toxicologiei care studiaza influentele factorilor poluanti asupra mediiilui.
Fitocenoza. Asociajie de populatii de plante dintr-o biocenoza.
Flux de energie. Trecerea energiei prin ecosistem intr-un singur sens, de la producatori la consumatori.
Habitat. O parte de biotop plus conditiile ecologice specifice acestei parti, condi^ii in care traieste o
anumita specie sau grup de specii din biocenoza.
Habitat natural. Zona terestra. acvatica sau subterana. in stare naturala. ce se diferen{iaza prin
caracteristici geografice, abiotice §i biotic.
Habitat seminatural. Zona terestra, acvatica sau subterana ale carei caracteristici naturale au fost partial
modificate prin activitate umana.
Izocenoze. Biocenoze cu o structura si compozitie floristico-faunistica asemanatoare.
Mediu. Ansamblul de condijii §i elemente naturale ale Terrei: aerul. apa. solul si subsolul. Joale
straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice. precum si fiinfele vii. sistemele naturale in
interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale sj spiritual.
Monumente ale naturii. Specii de plante sau animale rare sau periclitate. arbori izolap. Ibrmapuni si
structuri geologice de interes stiimlfic sau peisagistic.
Pelsaj. Zona terestra ce se poate delimita clar. cu o structura sj caracteristici specifice. cu valori $i
structuri naturale specifice, incluzand §i elemente ale culturii umane. unde elementele naturale s.i cele create prin
activitate umana se influenjeaza reciproc
Poluant. Orice substanja solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie (radiate
electromagnetica, ionizanta. termica, fonica sau vibrapi) care, introdusa in inediu. modifica echilibrul
constituen|ilor acestuia §i al organismelor vii §i aduce daune bunurilor materiale:
Populafia. Totalitatea indivizilor unui specii care traiesc pe un teiiloriu bine delimitat si care prezinta
caractere proprii (sau altfel spus, sistemul alcatuit din indivizi de origine comuna, din aceeasj specie, care
alcatuie§te o unitate functional^ §i reproductive. ata§ata unui anumit biotop).
Protecfia mediu/ui Tnconjurator. Gospodarirea raponala a resurselor: evitarea dezechilibrelor prin
conservarea naturii; evitarea poluarii mediului; reconstructia ecologica a mediului inconjurator.
Sistent. Un ansamblul de elemente unite prin diferite conexiuni §i care constituie un intreg organizat ce
funcponeaza cu o calitate proprie.
Specie. Este o unitate taxonomies fundamentals a lumii vii. Reprezinta un nivel de organizare a materiel
in care sunt integrate popula^iile provenite din stramosi comuni, cu aceeasj zestre ereditara §i caractere distincte
Speciile sunt izolate reproductiv. Intre diferitele ei popula^ii se realizeaza tluxul de gene.
Specii alohtone. Specii introduse/raspandite, accidental sau intentional, din alta regiune geografica. ca
urmare directa sau indirecta a activitatii umane, lipsind in mod natural dintr-o anumita regiune. cu o evolujie
istorica cunoscuta intr-o arie de raspandire naturala alta decat zona de interes. care pot fl in compctitie. pot
domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native putand chiar sa le inlocuiasca
Specii invasive. Specii indigene sau alohtone. care s-au introdus accidental sau intentional intr-o arie
§i/sau s-au reprodus cu un asa succes si atat de agresiv incat influenteaza negativ/domina/inlocuiesc uncle dintre
speciile indigene, determinand modificarea structurii cantitative si/sau calitative ale bioceno/ei naturale.
caracteristice unui anumit tip de biotop
Zona ecologica. Totalitatea factorilor de clima. geomorfologie. vegetatia si speciile de animale dintr-o
zona a planetei noastre. Trecerea populatiilor dintr-o zona in alta produce, in limp, translbimari evolutive
importante.
Zonele interioare ale ariilor naturale protejate. Zone definite si delimitate prin planurile de
management, in care se stabilesc mSsuri speciale de management sau se stabilesc activitatile premise.
 2
ECOSFERA

2.1. Elemente introductive

Ecosfera este rezultatul unei lungi evolupi in timp. ea reprezinta sistemul complex, alcatuit din
subsisteme (atmosfera. hidrosfera. litosfera. biosfera). cu structuri specitlce si functii bine determinate, in
cadrul echilibrului global. Exista o re{ea complexa de relalii ce functioneaza pe verticals sj ori/ontala.
conservarea ecosferei fiind posibila nu'mai cu conditia conservarii fiecareia din componentele sale.
Atmosfera. cuvant de origine greaca (athmos = aer si splierein - sfera. invelis). desemnand invelisul
de aer al Pamantului. Atmosfera planetei noastre este gazoasa. dar confine si urme de substance solidc.
prezente in stare microdivizatS.
Atmosfera Pamantului confine azot (nitrogen) bimolecular (N : ) 78.2%. oxigen (O : ) 20.5 %. argon
(Ar) 0.92%. bioxid de carbon (COi) 0,03%. ozon (O-O si afte gaze. praf. particule in suspensie. etc.
Compozijia atmosferei s-a sc him bat de-a lungul celor 2.5 - 2.8 miliarde de ani. de la o atmosfera
primitiva a Pamantului, la cea actuals, trecand prin mai multe faze intermediare. in decursul carora atmosfera
si-a schimbat nu numai compozijia chimicS. dar si alte caracteristici: densitatea. grosimea. transparent, s.a.
Hidrosfera (din limba greaca- hidros = apa si sphuira - sfera) descrie, in geografia fizica. masa
totals de apa libera in stare lichida sau solida de pe suprafafa Pamantului. precum si sub sau deasupra acestei
suprafete.
Litosfera profine din cuvintele grecesti lithos = piatra. si sphuira = sfera. reprezinta exteriorul solid
al planetei.
Litosfera include crusta (continentals sau oceanica) si exteriorul mantalei superioare. Grosimea
medie a litosferei este de aproximativ 100 km. ea prezinta variajii de la cativa km. in zonele de rift din
oceane la 100-150 km in zonele vechi ale bazinelor oceanice §i pana la 250-300 km sub zonele placilor
continentale.
Biosfera este invelis.ul eel mai complex, cu multiple rela^ii de interdependenia cu celelalte siteme ale
ecosferei.~ajunge catre 7000 m in grosimea litosferei. in pungile petroliere. catre 25 km in atmosfera $i poate
depasji circa 10000 m adancimea oceanelor.
Ansamblul conditiilor de mediu de pe Terra au fost considerate ca fiind cele necesare pentru
existen^a vie|ii. Prezenta organismelor in medii considerate, pana nu de mult, excluse din ecosfera. in marc
parte care sunt suprapune spa^iului explorat direct sau indirect, de om.
Via|a este rezultatul interactunilor dintre elementele geosistemului planetar. biosfera fiind "un camp
de interferenja a energiilor din toate inveli§urile Terrei" §i care nu a ramas insa deta^ata de mediul care a
creat-o. ci s-a integral lui. devenind parte components §i contribuind la transformarea sistemului in
ansamblul sau. Dimensiunea planetara a ecosferei este data nu atat de extinderea ei spa^iala. care, de altfel. o
justifica, cat de interferenfa cu mecanismele generale care stau la baza proceselor din toate geosferele.
Aceasta integrare func^ionala este subliniata prin diferite concepte care abordeaza Terra ca sistem al vie^ii.
Modul de organizare al Terrei. pe invelisuri suprapuse si intiepatrunse in zona de vecinatate este
rezultatul a milioane de ani de individualizare a fiecSrui invelis. prin stabilitatea starilor de agregare a
materiei in forme si structuri diferen|iate §i a serierii lor in raport cu forja gravita^ionala la intensitatile
specifice planetei noastre.
Conditiile climatice determina o serie de particularitaji ale morfogenezei si pedogene/ci.
influenteazS. panS la determinare, habitatul geografic terestru si se constituie in factor vital, cu caracter
adesea limitativ. pentru intreaga lume organica.
Suprafa^a Terrei antre cei doi poli, nu are aceeasi inclinatie fa^a de incidenja razelor solare. Aceata a
dus la stabilirea gradientelor termice, caracterizate prin temperaturi in descrestere de la Ecuator catre poli si
care determina amplele miscari atmosferice. Distribu^ia geografica a Climatele sunt o rezultanla a
diferen|elor latitudinale de incalzire solara si a dinamicii maselor de aer pe care le provoaca aceasta.
in zonele tropicale, unde razele solare care cad perpendicular, se beneficiaza de o incalzire riclicata.
si duce la zone de aer ascendent, in timp ce aerul se ridica. acesta se raceste si la atingerea punctul de roua.
apa se condenseazS. La poli, ca urmare a unei slabe intensity a radia^iei incidente aerul rece. se deplaseaza
catre zona ecuatoriala.
 Starea de echilibrul a hidrosferei.,.Apa este component esenjiala a ecosferei. aceasta pozi^ic tlind
justificata prin faptul ca: viafa a aparut in ocean; fiinjele con^in in medie 70-80% apa: apa este substratul
fundamental al activitajilor biologice.
Litosfera ca suport al viefii. Litosfera constituie elemental component de baza al suportului
ecologic. pe seama ei se formeaza, reliefului, este sediul rezervelor de apa. al zacamintelor. conditionand. in
partea sa superioara, formarea pedosferei §i punand la dispozijia omului o important gama de matcrii prime.
Scoarja terestra este sus{inatoarea, putem spune. aproape in exclusivitate. a activita^ii umane. Rolul
ei nu se limiteaza doar ca support tlzic. Atat pentru societatea umana. cat s.i pentru natura aceasta
components a ecosferei furnizeaza principalele elemente materiale, conditionand via^a sub aspect geochimic.
Litosfera pe de o parte permite eliberarea treptata in ciclul biologic a elementelor necesare pentru
"formarea" arhitecturii sistemelor vii. prin procesele de pedogenetice. iar pe de aha parte. prin acumulare.
condijionata de diverse mecanisme, intre care cele de sedimentare §i vulcanice sunt preponderente. diferite
substance care se concentreaza. generand. in timp rezerve exploatabile pentru om.
Caracteristicile scoarjei terestre ca suport tlzic. indue o mare varietate a peisajelor. influcn^and
procesele de transfer a materiei §i energiei prin celelalte geosfere. in acelasj timp. desfa§urarea acestora
acfioneaza ca un factor de modelare. care tinde sa elimine variabilitatea superficiala a scoarjei terestre.
Acjiunea lor este contracarata de procesele de profunzime. care, influenfate intr-o masura mai mica de cele
de la suprafafa, determinate fiind de energiile care se elibereaza la nivelul magmei, genereaza permanent noi
elemente de diversitate prin participarea la eviden{ierea formelor pozitive ale relief.
Componenta biotica. Organismele sunt sisteme complexe ierarhizate atat functional, cat s,i spatial si
integrate proceselor de transfer a materiei §i energiei din celelalte geosfere. In ansamblul ecosferei. ca sistem
biologic de dimensiune planetara, s-a format un mecanism antientropic. unic prin caracteristicile sale.
Aceasta stare complex^ se bazeazS pe utilizarea unei mari surse de energie deosebit de frecventa.
inepuizabile §i accesibile la nivelul suprafejei terestre - radiajia solara - sau pe mecanisme chimice de
eliberare a energiei sj pe recircularea continua a elementelor minerale. Astfel. adaptandu-se continuu la
resursele disponibile in spajiul terestru, biosfera actioneaza in sensul men^inerii echilibrului propriu s.i al
incetinirii proceselor de transformare geomorfologica a uscatului. constituind un factor moderator.
Integrarea cu procesele geologice a fost posibila prin reflectarea \ariabilitatii acestora in structura
proprie. Astfel. prin modelarea informapei. formele de via^a. au utilizat principiul valorificarii cat mai
eficiente. diferen|iindu-se in categorii distincte prin specializarea in raport cu condijiile proprii preferate.
Sistemele vii prin cre§terea complexitatii. tind spre starea de echilibru entropic. Sistemele biologice
§i-au dezvoltat capacitatea de suporta variajii mai mult sau mai pu{in intense ale factorilor externi. creandu-$i
astfel o stabilitate ridicata.
Cu toate acestea. ecosfera. prin componenta sa biotica. nu este nici pe departe atat de indifercnta la
actiunile componentei antropice. Suntem astazi in momentul in care omul poate decide sau nu sa se supuna
mecanismelor care determina echilibrul, sau poate opta pentru crearea unui nou sistem.
Omul §i ecosfera
Omul, a cunoscut diverse faze in raport cu ecosfera. intr-un proces evolutiv. de schimbare
permanent^. In mod sintetic, pot fi identificate trei etape importante: biocenotica: coiifiictuala s.i dc
reevaluare a atitudinii.
Etapa biocenotica. s-a stabilit un echilibru spontan intre om §i natura. prin adaptarea sj resemnarea
continua a omului fa^ de haturS. Omul este un consummator pradator alaturi de celelalte organisme. ale
carui tehnici rudimentare au avut un impact nesemnitlcativ asupra biosferei. Chiar ^i atunci cand tehnicile lui
se dezvolta, evolueaz^. mijloacele r<iman limitate §i el continua sa traiasca in arminie cu universal caruia ii
apar^ine.
in faza, conflictuala, omul se deta§eaza de natura §i. inarmat cu mijloace materiale din ce in ce mai
puternice, agreseazS natura. t)in aceasta etapS, prSdarea antropica devine masacru. Momentul de aparitie al
acestei relafii om-biosferS se poate situa la trecerea de la o economic de subzistenja la o economic bazata pe
rentabilitate. pe profit.
A treia faza\o putem considera ca una de impScare cu natura. de reevaluare atitudinii fa§a de acesta.
de reconciliere, cand omul realizeaza c§ el nu este decat un beneflciar de moment al naturii $\ ca el devine
responsabil faja de generatiile viitoare.
 3
EFECTE ANTROPICE ASUPRA ECOSFEREI

Omul prin acfiunile sale influenjeaza functionalitatea si echilibrul sistemclor componentc ale
ecosferei.

3.1. Efecte la nivelul atmosferei

Atmosfera este in.velis.ul gazos al Pamantului. Nivelul la care se manifesta impactul antropic poate
varia extreme de mult, conditional tlind de dinamica generala §i locala a proceselor din atmosfera. Atmosfera
este un si stem complex, aflat in echilibru dinamic. care-si mentjne constant caracteristice ca rezultat al
interact!unii dintre elementele componente §i cu celelalte medii. Se remarca o stabilitate ridicata fa{a de
modificarile generate de diversi factori. "Aerul devine poluat in momentul in care concentra\ia substamelor
nocive introduse in atmosfera in mod artificial sau natural, sistematic sau numai accidental, se situeaza la un
nivel care poate d^una sanatatii viejii animate sau vegetale". Dezechilibrele aparute la nivelul atmosferei
trebuie abordate dintr-o perspective multiple care sa evidenjieze perturbarile care apar in procesele de
autoreglare ale acestui sistem complex §i care afecteaza functionalitatea sa. respectiv calitatea de components
a mediului de viaja. Procesele din atmosfera conduc. in cele mai multe cazuri. la eliminarea. neutralizarea
sau dispersarea poluan{ilor. Atunci insS cand ritmul emisiilor depas.e$te pe eel al "eliminarii" poluanjilor sau
cand natura poluan^ilor le asigura continuitatea in raport cu aceste procese apar premisele acumularii lor in
atmosfera, cu implicajii deosebit de grave prin intensitatea la care se manifesta.
Se poate face o diferenjiere intre efecte cumulative care se manifesta la scara regionala sau locali/ate
si cele care au o amplitudine mai larga, continental^, sau chiar globala. Aceasta individualizeaza intensitatea
de manifestare, precum §i implicajiile economice. sociale si politice pe care le detcrmina.

Efecte la scara globala

Determina modificari ale mediului de viaja la nivelul intregii planete. indiferent de locali/area
activitajilor care evacueaza agenjii poluan{i. In general, se manifesta pe o scara de timp destul de mare, ceea
ce ridica dificultati atat in ceea ce prives.te evaluarea amplitudinii lor. cat si in stabilirea mecanismelor care le
declan§eaza".
Posibilitatile sunt uneori limitate de a controla marimea efectelor iar aplicarea masurilor pentru
eliminarea cauzelor sunt uneori intarziate. De multe ori apare necesitatea unei ac^iuni concertate la nivel
mondial, respectiv realizarea de acorduri unanim acceptate. care due la mari implicatii politice §i economice.
Amploarea fenomenelor reflecta. de altfel. un determinism la fel de larg. care se regaseste in modul de via^a
al oamenilor, bazat pe un anumit tip de consum. de structurare a economiei in care astfel de implicatei nu au
fost luate in considerare.
Incalzirea globala reprezinta. in fapt, un amplu proces declansat prin modificarile aparute in
compozifia atmosferei care influenteazS in mod direct proprictatile sale fizice. Sunt si pareri care sus|in ca
cauza acestei evolu^ii nu este legata numai de surse terestre. ci §i de suprapunerea variatiei intensitatii
radia^iei solare. Dincolo de toate aceste dispute stiintifice. care inca persista in stabilirea cauzelor exacte ale
unei astfel de evolu^ii. exists suficiente argumente care justifica corelajia dintre compozifia atmosferei si
bilanful radiativ al acesteia.
Dioxidul de carbon alaturi de alte gaze din atmosfera actjoneaza ca o sera. peiTniJand patrunderea
radia^iei solare, dar impiedicand retlectarea in spajiu a unei anumite propor^ii din caldura neabsorbita tie
siiprafata terestra. Producerea fenomenului este previzionata inca din secolul trecul. in anul 1896 Svanle
A^rrhenius aratand faptul ca dioxidul de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili va depasi
capacilatea de absorbtie a acestuia de c^tre vegetate s.i apa. Svante Arrhenius introduce in circulate si
expresia "efect de sera". In 1800, concentra^ia CO: in atmosfera era de 280 ppm. pentru ca la stars, itul
secolului sa atinga nivelul de 300 ppm. Cresterea continua. ritmul emisiilor accelerandu-se. astfel ca in
prezent el depSs.es.te pragul de 350 ppm. Sursele artificial de CO: sunt reprezentate. in proporjie de cca 80%.
de arderea combustibililor fosili (carbuni, petrol, gaze naturale). Dioxidul de carbon nu este insa singurul ga/
care rejine radiafiile calorice. De altfel. radiajiile retinute de acest gaz reprezinta circa jumatate din total. Alte
gaze, in majoritate de provenien|a antropica. au aceleasj proprietati. contribuind in diferite propor^ii la
procesul de rejinere: clorofluorocarburi 24%: metan 15%. oxizi de azot 6%.
 in acela§i timp, se inregistreaza cresteri ale temperaturilor medii globale. Astfel. tlnele secolului XX
este cea mai calda perioada inregistrata vreodata si se apreciaza ca in cursul ultimului secol temperatura a
crescut cu 0,3 - 0,6 °C. Comitetul Interguvernamental al Na|iunilor Unite pentru Schimbarile Climatice
estimeaza o creftere de 1.3 °C la nivelul anului 2020 si de 3 °C pana in anul 2070.
Desj aceste valori pot sa para nesemniflcative. amploarea modificarilor pe care le determina cste dc
natura sa ingrijoreze. in sinteza. ele pot fi analizate pe urmatoarele planuri:
- sisiemek' aiiuosferice fi cele ocecim'ce care regleaza clima vor suporta schimbari care vor conduce
la remodelarea reparti{iei zonelor climatice s.i la moditlcarea caracteristicilor acestora. Astfel. se prevede o
cres.tere a frecven^ei §i intensita^ii furtunilor. Cercetari recente arata ca incalzirea atmosferei s,i a marilor are
ca rezultat intensificarea schimbului de energie §j mares.te foi^a procesului de deplasare pe verticals a
curenplor. Acest proces este important in dezvoltarea cicloanelor tropicale. a tornadelor. a fenomenelor cu
descarcari electrice §i a celor cu grindina, in general a fenomenelor climatic extreme. Aceste conexkmi nu
sunt insa in totalitate confirmate. Numarul mare de dezastre naturale si deosebit de grave, produse in u l t i m i i
ani. poate constitui un indiciu al corectitudinii acestor conexiuni. De asemenea. o cresjere cu 3-4 °C a
temperaturii marii va determina o crestere a potentialului distructiv al uraganelor cu 5% sj va genera forme
de vant cu viteze de pana la 350 km/ora.
- nivelul marilor $/ oceanelor. Cre§terea temperaturii in zonele reel s/i. in special, in cele polare
conduce la topirea caldtelor glaciare. astfel ca se preconizeaza cres.terea nivelului marilor §i oceanelor cu 20
cm pana in anul 2030 sj cu peste 60 cm pana la sfarsjtul secolului urmator. cc determina inundarea zonelor
de uscat. a deltelor §i estuarelor, a numeroase zone locuite. inducand migrari ale populate! din zonele
litorale spre interiorul continentelor. cu numeroase consecin{e sociale. economice s.i chiar politice.
Cre§terea temperaturii se va realiza diferenjiat pe suprafa^a globului. variable pozitive cele mai mari
fiind prevazute in zonele polare. Line temperature poate sa cresca cu 6-8°C.
- resursele de apa, in special cele de apa dulc.e din surse subterane. vor suteri o diminuare datorita
infiltrarii apei sarale'a marilor. Astfel. numeroase zone insulare vor deveni nelocuibile datorita absentei apei.
Mai mult. cre§terea frecventei secetelor va afecta s.i sursele de apa continentale. Aceasta in condi^iile in care
deficitul cronic de apa afecteaza deja 80 de |ari. in care traie^te 40% din populajia l u m i i .
- agricultura, principal sursa de produse alimentare. este afectata prin modificarea zonarii culturilor
§i aridizarea a numeroase terenuri. Ameliorarea condi^iilor climatice in anumitc zone. Prin cresterea
temperaturii va permite pe de alta parte o extindere a culturilor agricole (Norvegia. Finlanda. Rusia etc), iar
cre§terea concentrajiei de CO2 in atmosfera va duce n anumite limite la cresjerea productivitatea plantelor.
- biodiversitatea. Studiile arata ca la o cre§tere a temperaturii medii globale de PC. speciile vegetale
vor trebui sa-§i modifice arealul spre zone mai reci cu 90 km. Astfel. imposibilitateaTeli se adapta unor
schimbari atat de rapide (mai ales in zonele temperate sj reci. va duce la dislrugerea ecosistemelor si la
extincjia unui numar mare de specii. Modificarile parametrilor climatic! locali vor determina restructurarea
biocenotica, ale carei consecin^e asupra ecosistemelor sunt inca insufficient cunoscute.
Distrugerea stratului de ozon este o rezultanta a acumularii in atmosfera a unor substance extrem
de stabile din punct de vedere chimic care distrug moleculele de ozon la nivelul stratosferei.
Ozonul - (O?), este prezent la o altitudine intre 15 si 50 km ce se dispune intr-un invelis, proiect(M-
pentru planeta Pamant. Cea mai mare cantitate de ozon (aproximaliv. 90 %) se regase§te in stralul cuprins
intre 8 §i 1 j.km §i formeaza stratul de ozon. ce nu trebuie confundat cu ozonul din stra'tosfera. ^i care joaca
un rol important pentru menjinerea vie^ii pe pamant. Ozonul cuprins in acest strat poate forma o fasie cu o
grosime de numai 3 mm in jurul Pamantului. fiind prezent in atmosfera in cantitatj foarte mici.
Ozonul_rezulta in urma reacjiilor fotochimice din atmosfera, in prezen^a luminii soarelui s.i nu este
degajat in mod direct ca §i emisTe a surselor de poluare industrial sau transport. In stratoslera. strat al
atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital in protejarea Pamantului i m p o t r i \ a radia(iilor ultra-vloleie.
ozonul se produce datorita luminii soarelui ce ac|ioneaza asupra moleculelor de oxigen. O pane din aces!
ozon stratosferic ajunge in stratul inferior al atmosferei. troposfera. din cauza tulburarilor climatice.
Cea mai mare parte din ozonul din troposfera rezulta in urma unor reac^ii chimice complexc
favorizate de lumina solara. Oxizii de azot (NOx) si COV (compusi organic! volatili) ce rezulta in urma
proceselor industriale §i a transportului. reac|ioneaza "|1 roFIneaza ozonul. Cele mai importante surse sunt
reprezentate de prelucrarile industriale in ^are se^Fo1^fe"sc"CDV-ifri.' utilizarea solventilor <?i ratlnarea si
distribuirea carburantilor. procesele de ardere industriale §i emisiile autovehiculelor.
NOx §i COV sunt cei mai importanp precursori ai ozonului de la nivelul solului. Producerca
ozonului poate fi de asemenea influen^ata §i de monoxidul de carbon, metan §i alji compusi organic) volatili
7
care rezulta de la instalatiile industriale. sau alte surse naturale. Degradarea stratului de ozon s-a intcnsitlcat
odata cu descoperirea ,,gazului minune" (CFC). care a tost tblosit pe scara larga in aproapc toatc
domeniile.
in anul 1977. Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) a dispus constituirea unei comisii
care sa studieze stratul de ozon. intrucat s-a descoperit o legatura intre CFC §i deprecierea stratului de o/on.
in 1978 state precum S.U.A. Canada, Norvegia si Suedia an interzis utilizarea CFC-urilor in aerosoli. iar in
1981 s-au inceput discutiile interguvernamentale, pentru ca in 1982, din cauza lipsei de dovezi care sa ateste
o legatura intre utilizarea CFC-urilor §i deprecierea stratului de ozon utilizarea acestora a crescut din nou.
Manifestarea efectelor la nivelul ozonului stratospheric a tost pusa in evidenja in 1985. cand s-a
constatat o scadere dramatics a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii (grosimea a scazut sub 1.5
mm).
in anul 1985 a avut loc ConvemMa de la Viena pentru Protec{ia Stratului de Ozon. in anul 1^85
oamenii de s.tiinja au publicat un raport in care se menjiona ca produsele chimice numite cloro-lluoro^ /
carburi folosite indelung ca refrigerenji §i in spray-urile cu aerosoli sunt o amenin^are a stratului de ozon.
ETiBerafe Trilitmosfer<i, acestea se ridicS §i sunt descompuse de lumina solara. clorul reacjionand s. i distrugand
moleculele de ozon - pana la 100.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C.F.C.
O scadere a concentratjei de ozon stratosferic cu 1% intensifies fluxul de radiajii ultraviolete cu 2%.
Consecinjele unei astfel de evolujii se resimt atat la nivelul biosferei, cat si pentru starea de sanatatc n
omului.
- scaderea eficacitatii sistemului imunitar:
- aparijia infecjiilor;
- aparijja diferitelor forme alecancerului de piele:
- afecsjni ale ochilor.
- efecarea culturilor §i prin aceasta a cantitajii de hrana ca urmare a mics.orarii fnmzelor la plante:
- distrugerea viejii acvatice;
- degradarea rapida a materialelor

Efecte la scara regionala

Rezulta din acumularea emisiilor poluante de pe suprafeje relative mari (regiuni. |ari. continente) si
interferarea lor cu procesele naturale din atmosfera. in general, efectele lor se extind pe arii mult mai largi
decat perimetrul emisiilor, afectand ecosistemele naturale §i calitatea factorilor de mediu. Aria de actiune
depinde de circula^ia generala a maselor de aer. respectiv de caracteristicile suprafetelor terestre (active) care
o influenteaza. ceea ce nu impune. in mod obligatoriu. respectarea demarca|iilor statale. Cel mai important
jenprnen_ care determina manifestarea efectelor la scara regionala este cunoscut sub denumirea de "plot.
acida". Mai corect este sa spunem precipitajii acide. aceasta datorita diferitelor forme in care se gnse
pToaie. ninsoare, ceat^ grinding etc..
Acestea rezulta din combinarea unor oxizi cu vaporii sau picaturile de apa. cu formarea
i c,are scad nivelul pH-ului sub 5,6 (considerata valoare normala.
din atmosfera). Principalele gaze care contribuie la acidifierea precipita^iilor sunt clioxidul de sulf si o\i/ii do
azot. Provenien^a acestora este destul de variata remarcandu-se contributia combustiBiTilor tosili tolosil
PRTfru obtinerea de energie calorica.
Efectele acestor precipitatii asupra ecosistemelor terestre si acvatice sunt ireversibile in struct lira UM\
prin actiunea asupra vegetatiei §i factorilor de biotop. dezechilibrul creat putand sa conduca la distrugerea
sistemelor.
Astfel. in ecosistemele acvatice. in special in lacuri. scurgerile superlicialc rc/ultatc Jin p i x \ i p n a t : i
acide (ploi, zapada etc.) accentueaza efectul acidifierii. pH-ul apei devenind impropriu pentru procesele
fiziologice §i reproducerea speciilor de amfibieni. pesti §i insecte. Aciditatea ridicata poate induce
malformajii sau chiar moartea puietului. De asemenea. sunt dereglate metabolismul sarurilor in organismclc
pe§tilor §i absorb|ia oxigenului prin branhii. Trecerea in forme mobile a unor metalc grele (A I. Pb. Hg. C c l )
alecfeaza viaja acvatica, cu repercusiuni asupra celei terestre dependente de aceasta. intrucat respectivelc
metale se acumuleaza in organismele animale pana la atingerea pragurilor de toxicitate. Fenomenul este
cunoscut sub denumirea de amplificare h^nl^ira.
Pentru ecosistemele terestre impactul se manifesta direct, prin distrugerea jesuturilor vcgetalc. si
indirect prin modificarea proprieta|ii chimice a solurilor. Atunci cand efectul se suprapune pe existen^a unor
soluri acide in mod natural (zone reci, roci parentale acide) consecin^ele pot sa devin«1 catastrofale. Astfel.
8
mari suprafeje de paduri de conifere din Scandinavia, Germania. Austria au tost distruse complet ca re/ultat
al cumularii emisiilor de SO2 §i NOx.

Efecte la nivel local

Rezulta din concentrarea poluan{ilor pe suprafete relative restranse. fie datorita unui nivel foartc
ridicat al emisiilor, fie ca o consecin^a a unor bariere care impiedica dispersarea lor. Prinurmare. cfectclc so
resimt in apropierea surselor de poluare §i au o extindere relativ restransa. Cu toate acestea. ele se rcmarca
prin intensitatea de manifestare §i prin numarul populate! afectate direct, intrucat au loc. cu precadere. in
marile aglomerari urbane. La scara locala, eel mai cunoscut elect cumulativ al poluarii atmosferei il
constitute ceaja toxica sau snioz-id care rezulta in urmareac{iilor chimice dintre divcrsi poluanti aflatf in
concentrajii ridicate, favorizaji fiind de factori atmosferici cum sunt: umezeala relativa a aerului. intensitatea
radiafiei solare, prezenja pulberilor in suspensie care constituie nucleiil acestora. calmul atmosferic.
terriperatura etc. in funcfie de factorii care o determina sj condi{iile in care se produce cea{a toxica poate tl
reducQtoare, (smog londonez) §i oxidanta (smog californian) sau fotochimica. in primul caz. eel mai
irnportant poluant in declan§area acestui fenomen este fdioxidul de sulr* (provenit mai ales din arderea
carbunilor inferiori), care, asocial cu hidrocarburi, negru de Him. pulberi in suspensie. in conditii de
umezeala atmosferica ridicata (>70%) §i temperaturi relativ scazute (1-3°C) conduce la tbrmarea unei ce{e de
culoare alba-albastruie. Aceasta este deosebit de toxica, afectand puternic sistemul respirator, datorita
concentrate! ridicate de SO: §i a pulberilor. Producerea smogului fotochimic este legata de reacpi chimice
declan§ate intre poluan^i de radia^ia luminoasa.

3.2. Uniformizareafluxului de materie

Pastrarea vie^ii §i ins3§i evolu^ia biosferei sunt indisolubil legate de valorificarea eficienta a
resurselor oferite de un univers limitat sub raport material §i energetic, in natura, fiecare produs are o
destinape intr-un ansamblu de circuite §i cicluri bine definite $i reglale astfel incat sa nu apara. ca produse
distincte, de sine statatoare, nici de§euri, nici reziduuri. nici dejec\ii. t:conomia biosferei are la ba/a_un
principiu simplu: ce este produs de un organism estei utilizat de catre altele. Pentru om. care s-a detasat de
natura, aceasta s-ar putea traduce in utilizarea oricarui produs al unei raniuri de activ itate sau tehnologii intr-
un alt proces de producpe. Spre deosebire de natura. unde transformarea caracterizeaza toate procesele de
valorificare a materiei, omul gande§te doar economic ceea ce reprezinta ca elect de lunga durata o "epui/are"
§i respective "acumulare". Astfel. intregul editlciu economic creat de om are la baza procese liniare. unele
total independente. generatoare de produse finale inutile si epuizante pentru resurse.

Degradarea (poluarea) se manifesta asupra tuturor componentelor abiotice.

Poluarea aerului este defmita ca fiind "introducerea in atmosfera de catre om. direct sau indirect, de
substance ori de energie avand o ac|iune nociva de natura a pune in pericol sanatatea umana. a prejudicia
resursele biologice §i ecosistemele, a deteriora bunurile materiale si a aduce atingere ori a vatama'valot ile de
agrement si utilizarile legitime ale mediului."
Poluarea apei reprezinta "modificarea compozi^iei sau starii apelor unei surse. survenila ca urmare a
activitajii omului astfel incat apele devin mai pu^in adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizarile pe care
le cSpSta in starea naturals."
Daca in cazul aerului, poluarea poate fi asimilata mai mult sau mai pu^in. cu un proces de
impurificare, pentru apa fenomenul este mult mai complex, intrucat apele. fie ca sunt de suprafa\a sau
subterane. constituie sisteme complexe. in care componentele vii joaca un rol extrem de important. Practic.
apele se constituie in ecosisteme distincte. iar poluarea lor cu diverse substance semnifica. in fapt.
modificarea mediului fizico-chimic al formelor de viaja prezente aici.
Poluarea solului consta in orice actiune care produce dereglarea func^ionarii normale a acestuia. ca
suport §i mediu de viat§ pentru plantele superioare din cadrul diferitelor ecosisteme. naturale sau antiopice.
Solul este, de asemenea. un sistem complex a carui poluare trebuie in^eleasa dincolo dc limitele impurificarii.
in fapt. aceasta se manifests ca o dereglare in mai multe planuri: degradare tizica (compactare. distiugerea
structurii): degradare chimica (poluarea cu metale grele. moditlcarea pM-ului §i degradare biologica
(poluarea cu geffneni de boli).
Solul reprezinta adesea punctul final de statjonare al poluan^ilor emisi initial in alte mcdii. Astfel.
pulberile din atmosfera, precipitapile acide ajung la suprafa^a solului. De asemenea. infiltrarea apelor cu
diferite incarcaturi poluante duce la refinerea acestora pe profilul de sol.
9
 3.3. Supraexploatarea resurselor
In Legea protecjiei mediului nr. 137/1995. modificata prin OG 195/2005. prin fesursenaturalebe
infelege ..totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot il folosite in activTtatea umana: resurse*
neregenerabile - mineralele s,i combustibilii fosili. regenerabile -apa. aer. sol. flora, fauna salbatica si
permanente - energie solara. eoliana. geotermala s.i a valurilor".
Resurse natur^g^oiai sunt_clasificate in: i'^irse_Jnej^in=uhjfc_ (energia eoliana. energia mareelor.
precipitatiile etc.) si resurse cpuiiahilc, care, la randul lor. pot II regcncnihite (produsele vegetalc si animate)
si neregenerabile
*
(zacamintele. resursele ^iienetice etc.).
Resursele informational (genetice) se refera la informatia stocata sub forma de programe genctice
de catre organisme, alcatuind genofondul population speciilor. biocenozelor s.i in final, al biosferci.
O alta clasificare grupeaza resursele astfel:
- resurse geochimice:
- resurse energetice:
- resurse informa^ionale.
Din prima categoric fac parte elementele chimice care alcatuiesc masa Pamantului. ele fiind prezente
sub forma 3ecompu§i care intra in alcatuirea mineralelor. disociatc in solutii apoase ori gaze sau care se
gasesc sub forma de compus.i organic!. Aceste elemente sunt utilizate repetat in cadrul circuitelor
biogeochimice locale §i globale.
Resursele energetice sunt:
- resurse autogene: atracfia gravitajionala §i energia reacjiilor nucleare de dezintegrare naturala a
nucleelor radioactive din masa Pamantului (energia geotermica):
- resurse alogene: gravitatia Lunii, reactiile de fuzitine termonucleara din Soare. fotosinteza.
Resursele biologice includ resurse genetice. organisme sau par{i din ele. populatii sau orice altc
componente biotice ale ecosistemelor avand folosin^a sau valoare efectiva sau potentials pentru umanitate.
Resursele informa^ionale ale biosferei sunt constituite din genofondurile tuturor speciilor existente pe glob.
Exploatarea resurselor semnifica, in fapt. prelevarea de elemenie matcriale sau energetice din mediu
in vederea valorificarii lor in procesele productive §i nu nurnai. De^i sistemelc vii. indiferent de nivelul lor de
organizare, sunt conditionate de resursele material existente in mediu. pu^ine se confrunta cu spectrul
epuizarii acestora, intrucat se constituie intr-una din etapele unui transfer ciclic. hazat pe utilitatea oricaror
materiale eliminate eel pu^in in raport cu o alta categoric de organisme. De asemenea. supraconsumul. prin
diminuarea accesibilit^ii resursei va reduce efectivele pana la un nivel cure asigura restabilirea unui nou
echilibru.
Sistemul economic poate secatui. intr-un timp foarte scurt materiile prime si resursele energetice ale
unei zone, continent sau chiar ale intregului glob.
Problema epuizarii resurselor. de§i este semnalata inca din primele deccnii ale secolului XX. devine
de interes public numai dupa publicarea. in 1972. a raportului "Limiielc cre^lerii". elaborat de un grup de
specialist! in diferite discipline. Dincolo de inexactitatea datelor puhlicatc. raportuI evidentia/a existen^a
limitelor §i suscita la abordarea dezvoltarilor viitoare dintr-o noua perspectiva.
Societatea industrials de consum a exploatat tara discernamant resursele minerale neregenerabile si
u§or accesibile. Ea a distrus intinse suprafeje cu soluri fertile, a pus in pericol sau a distrus via^a prin
poluarea aerului §i apei.
In ecuatia resurselor pot fi identificate numeroase variabile care inlluemeaza nivelul presiunii
exercitate de umanitate asupra fondului de resurse din mediu, printre care menponam:
- factori de ordin demografic (numarul de locuitori. dinamica popula^iei. nivelul educational etc.):
- factori natural! -climatic!, fizico-geografici. geologic! etc.:
- factori economic! -evolutia cererii. pretul exploatarii, transportului etc.:
- factori tehnologici, care tin de posibilit^ile tehnice de exploatare si veritlcare a difcritelor tipuri de
resurse.
Echilibrul planetei, capacitatea sa de a-sj reface resursele s.i dc a mentine condi^iile de via\a. depmde
de nivelul de crestere al populajiei pe glob, precum §i de intervalul de dezvoltare al diferite.lor sa[e
ansambluri.
Majoritatea problemelor de mediu. §i aproape fiecare ditlcultatc de ordin social s.i politic, sum
exacerbate §i decurg din cre^terea anarhica a populatiei umane.

10
 S-a observat o incetinire a ratei natalitatii. dar viteza de crestere a elective I or umane este actualmentc
la maximum. Daca la inceput an trebuit mai mult de 2 milioane de ani pentru ca populajia umana sa atinga
un miliard de indivizi (inceputul sec. al XlX-lea). In 1930 s-a atins pragul de 2 miliarde. adica o dublare in
aproximativ 130 de ani. In 1975 pragul de 4 miliarde a tost depas.it. adica o dublare in 45 de ani.
Depa§irea pragului de 8 miliarde de locuitori. ar putea deveni efectiva in anii 2025. iar dupa ipoteza
de baza a Najiunilor Unite, stabilizarea efectivelor nu se va produce inainte de jumatatea secolului 21. la
nivel de 7 miliarde §i jumatate.
Dincolo de aceasta perspective globala. este important sa sesizam difercntele regionale privind
cres.terile demografice.

0 2000*

!»
9
S *'
1970 »
:
"5
"s. 3- !**••
wo*
2 ,.
f
£ itf«.
0.1 1800*

0 1000 2000
Anii

Evolutia globaici a efectivelor populajiei umane (sursa: wordpress.com)

In afara de contrastul dintre Jarile dezvoltate (din Europa. Statele Unite) si {arile in curs de dezvoltare
(din Africa) se remarcS o deosebire in func^ie de important regiunilor.
Rata de cre§tere medie actuala a umanitatii. adica 1.6%, acopera discrepance considerabile - intre
valoarea de 2,9% semnalata in Africa (ceea ce corespiindeTa^ un timp de dublare a efectivelor de 24 ani) $i
cea de 0.2% in Europa (cu un timp de dublare de 82 de ani).
Evidentierea impactul antropic prin supraexploatarea unor resurse. se poate face prin anali/a
urmatoarelor categorii: solul. apa, combustibili fosili. depozitele minerale si poten^ialul turistic.
Solul nu constituie resursS in sine, neputand fi valorificat in mod direct. Reprezinta insa suportul
ecologic al ecosistemelor naturale §i antropice a caror functional itate condijioneaza vital existen\a umana.
Solul reprezinta principalul mijloc de produc^ie in agricultura. iar abundcn|a §i calitatea plantclor
superioare terestre influen^eazS regimul de hrana. ob^inerea unor materii prime pentru diferite scctoarc
economice. De asemenea, sustine ecosisteme naturale extrem de importante pentru menjinerea calita^ii
factor! lor de mediu, asigura refacerea calita^ii apelor prin filtrate, neutializea/a o parte din poluan^ii
atmosferici §i men^ine stocul energetic intr-o forma stabila - humus.
in funcfie de modul de folosire, poate avea caracter epuizabil sau regenerabil. Astfel. odata dislrus
(prin poluarea puternica. decopertare. eroziune etc.) nu se maPreface. intrucat nu so pot reproduce condipilc
§i istoria formarii lui. Pe de alta parte, utilizarea ra^ionala permite sporirea fertilitatii si. implicit a cantitatii si
calitatii producjiei obtinute.
Un alt aspect al limitarii il reprezinta eel spatial, intrucat. datorita caracteristicilor sale suprafaja
terestra nu este in intregime acoperita de sol. si o proporjie mult mai mica revine suprafejelor cultivabile.
Supraexploatarga splului este_legata. in mare masura. de cresterea cererii de prod use alimentare.
Astfel, spafiul de hran§ al planetei cuprinde terenurile agricole. respectiv terenurile arabile. fanejele. pasunile
§i planta^iile viti-pomicole. Suprafafa acestora, precum §i ponderea relativa reprezentata de fiecare a cunoscut
varia^ii semnificative odata cu intensificarea presiunii prin cresterea populate!. Pe ansamblul planetei. de

11
exemplu. in perioada 1989- 1991. tereniil agricol a crescut cu un ritni mediu de 1.8%. eel mai acccntuat in
America de Sud (12.7%), Oceania (9,9%) si Africa (5.0%).
In acela§i interval, s-a restrans suprafaja agricola in Europa. in medie cu 1.8%. in America Central;!
si de Nord cu 0.7%. iar in Federajia Rusa cu 1%.
Aceasta dinamica nu evidenjiaza §i variable calitative. de altfel nu intotdeauna avantajoase. intrucal
ponderea arabilului a crescut pe seama pas.unilor, fane^elor. iar pe ansamblu. prin reducerea celei fore si i ere.
Mai mult, fertilitatea naturala influenjeaza semnificativ producjia agricola. Uncle soluri permit objinerea dc'
doua recolte. intr-un an. altele sunt cultivate o data la doi ani. iar altele isi pierd potenjialul productiv dupa 4-
5 ani. Cre§terea productjei agricole se poate realiza extensiv. prin extinderea suprafe^ei cultivale si inlensiv
prin sporirea randamentului ca urmare aplicarii tehnologiilor modern.
in primul caz, de§i aprecierile F.A.O. arata ca la nivel planetar ar exista posibilitaji de extindere a
suprafejelor agricole cu circa 1 miliard de hectare, trebuie luate in considerare o serie de restricjjjj
-fertilitatea - depinde de condi{iile naturale de formare. iar imbunatatirea aceslora. pe lermen lung,
este de miilte ori limitata, cu atat mai mult cu cat terenurile agricole performante sunt adoptate condijiilor din
zonele temperate, fiind inetlciente in cele tropicale §i subtropicale. uncle, de altfel. cresterea populate! este
cea mai intensa;
- ecologice - sunt legate de posibilele implica^ii in "echilibrul ecosistemelor naturale. precum si de
caracteristicile acestora. In Africa mari suprafeje ar putea fi transtbrmate in pasuni. daca se re us. este
distrugerea mu§tei \e\Q sau imunizarea bovinelor fa{a de tripanozomiaza.
- economice - avand in vedere necesitatea sporirii fertilitatii solului. regularizarii regimiilui hidric
(irigatie sau"3renajejetc.
O alta resursa crucial^ pentru agriculturS. si nu numai. este apa.
•._^. ,..1,11.., t.——~^-^ r*?.. • . :.*.,.-***f

Un estimarea supra resurselor de apa eviden^iaza. in ciuda linei aparente abundenfe. o disponibilitatc
destul de redusa a acestora. Practic numai apele continental (subterane si dc suprafa^a) pot fi luate in
considerare in evaluarea disponibilitatilor. Dincolo de degradarea lor calitativa. de altfel deloc de neglijal.
prin poluare. resursele de apa suporta §i o accentuata epuizare cantitativa.
Modificarile climatice. urbanizarea, extinderea irigapilor. sunt numai capva din factor!i care conduc
spre epuizare. Adaugand la acestea marile diferen^e regionale. legate de distribuirea resurselor de apa. desi
Iraim pe tk Planeta albastra". aceasta poate deveni un factor puternic restrictiv.
Resursele de energie. Progresul omenirii este asigurat de posibilitatea cresterii consumului
energetic, de intensivizare a transferului de energie. De$i energia se prezinta sub multiple forme, pu^ine pot II
valoritlcate.in procesele productive. Acestea solicit concentrarea energiei. iar energia de diferite tipuri. desi
abundenta. este puternic dispersata. Astfel se explica structura sursclor de energie utilizate. in care
combustibilii fosili, cu un grad ridicat de concentrare. reprezinta peste 90%.
Petrolul, carbuncle §i gazele naturale sunt principal!} furnizori de energie pentru societatea acluala.
in acelasi timp, in ciuda eforturilor, din ce in ce mai ample, de investigare a noi zacaminte. precum si a
progreselor tehnologice in exploatare. rezervele pentru acestea inregistreaza o continua scadere. paralel cu o
continuitate a cresterii consumului. Situajia cea mai critica o inregistreaza petrolul. Astfel. la nivel global.
peste 400 de miliarde de barili s-au consumat s.i rezervele estimate sunt in jiifde 9T)0 miliarde de barili. Pesle
jumatate din consum s-a realizat in ultimele doua decenii. iar tendinta esle in continuare crescatoaic. pe
masura ce tot mai multe {aYi avanseazS tehnologic. resursele de petrol ridica si numcroase probleme de ordin
geopolitic.
Resursele turistice sau potenjialul turistic sunt o categoric aparte dc resurse, dar a cat or importama
este in continua cre§tere. Turismul, ca orice activitate umana. tara sa con^ina elemente intentionale. Hind un
consumator de spa^iu §i resurse turistice, participa implicit la degradarea si poluarca mediului inconjurator ^i
a potenjialului turistic. fie prin presiunea directa a turisti'lor asupra peisajului. florei si faunei sau a altor
obiective turistice pe care le poate deteriora partial sau total, fie prin concepjia gresita de valorificare a unor
zone, puncte §i obiective turistice.
Supraaglomerarea. datorata activitatii turistice sezoniere determina perturbarea proceselor naturale ^,i
degradarea peisajelor. distrugerea dotSrilor si monumentelor de arta.
Cea mai grav§ forma de supraexploatare a resurselor turislice o conslituie amenajaiea lunstj^a
necorespunzatoare^ manifestata fie prin neconcordan^a calitativa dintre resurse si " 3 o T a 7 T f i e p r i n
nerespectarea corelatiei dintre resurse si dotari.

12
 4
BIODIVERSITATEA

4.1. Clasificarea bioa'iversitafii

Conceptul de diversitate se refera la varietatea componentelor unui sisteni. fiind o masura a
heterogenitatii acestuia. Biodiversitatea defineste heterogeniitatea component elor ecosferei.
Dictionarul de biologic Oxford (1999) definite biodiversitatea ca "marc varietate de spccii
(diversitatea speciilor) sau de alji taxoni de plante. animale si micro-organisme existente intr-un habitat,
diversitatea biocenozelor dintr-o anumita regiiine (diversitate ecologica) sau variabi-litatea genetica din
cadrul unei specii (diversitate genetica)."
Ecosistemele sunt sistemele dinamice ale biosferei. si cuprind un anumit arcal geografk.
Prin biodiversitate se injelege Jotalitatea genotipurilor. speciilor si ecosistcmelor ce apar intr-un
areal. Da7T)KxiIv^^ larg. ea cupriiuand urmatoarele categorii:
Diversitatea genetica - se refera la "materialul genetic con{inut dc toate forme I e de via{a. cuprinzand
informatiile ce determina caracteristicile speciilor si indivizilor si care constituie diversitatea viepi vii"
2 Diversitatea speciilor - inseamna numarul de specii distincte de viefuitoare ce populeaza un anumit
areal, de la unul foarte restrans ( 1 mp) pan£ la intreaga planeta;
3 Diversitatea ecosistemelor -- reprezinta boga{ia dc ecosisteme existcnte pe glob. Fxemplu:
ecosisteme ierbacee. ecosisteme forestiere ecosistemele marine, ecositeme agricole etc. Pentru un anumit
areal. diversitatea ecosistemelor inseamna numarul de ecosisteme pe care le cuprinde. Cu cat este mai marc
numarul de ecosisteme a arealului considerat. cu atat biodiversitatea este mai bine reprezentata.
^ Diversitatea peisagera - este o nojiune intrata noua si ea apare in "Strategia paneuropcana a
diversitatii biologice §i peisagere". adoptata de Consiliul de Minis, tri a Ul~ in 1995. Prin peisaj sc iiHeleg
rela^iile existente in cursul unei perioade date intre un individ sau o societatc si un teritoriu definit din punct
de vedere topografic §i a carui aspect rezulta din ac^iunea. in decursul timpului. a factorilor natural! si umani
sau o combinare a acestora.
J"Diversitatea culturala umana - este component al biodiversitajii. in masura in care diversitatea
genetica sau a speciilor permite viejuitoarelor sa supravie^uiasca in medii diverse, tot asa si factorii de cullura
umana (transhumanta, agricultura traditionala) reprezinta un sisteni de conviejuire cu un niediu dat.
Aspectele culturale umane. mai ales cele tradi^ionale. reflectand cea mai buna integrare a omului in natura.

4.2. Important biodiversitafii

Studiul biodiversitatii s-a realizat in mai multe etape. Dae a la sfarsitul anilor 1960 se realizau studii
numai la nivel local (speciile din Lista ro§ie - periclitate. endemice. rare), dupa 1990 studiile au fosi
caracterizate de 0 perspectiva global asupra biodiversita\ii. S-au remarcat doua evenimente importantc:
infiintarea Fondului Global de Mediu. in cadrul Nafiunilor Unite si Summit-ul de la Rio de Janeiro din anul
1992.
Numarul total de plante si animale descoperite este c s i i m a t i v : u n i i cercetatori ailrma ca acesta esle
cuprins intre 1.4-1.8 milioane. al^ii suspn ca sunt 5-30 milioane specii. iar aHii. chiar de 100 milioane specii
(tabe!9.1).
Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor Conform deTmiiiei date in Convcntia privind diversitatea
biologica, semnata la Rio de Janeiro, la 5iunie 1992 reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora
si fauna.
Importanja biodiversitafii este considerabila pentru ansamblul vie^ii pe glob si in special pcntru om.
Aceasta are rol important ca hrana penlru om. ca baza pentru diverse industrii si are o valoare estetica si
pedagogicar
Hrana - este furnizata omului de componentele vegetale §i animale. salbatice si domesticc ale
biosferef.
Sanatatea omului-dzpinde in mod substantial de produsele biodiversitatii. in trecut medicamentele
proveneau din plante §i animale. Dintre medicamentele clasice se cunosc de mult chinina. camlbrul. efedrina.
papjiv^riirja. etc. Dupa 1940 au fost descoperip sj valorificati tiingH- ce au perm is otyinerea a 3000 t i p u r i ile
antibiotice. apoi tranchilizante. cardiotonice. corticosteroizii extras! direct din plante salbatice sau
dm molecule vegetale.
13
 Industria §i comerful - se bazeaza. de asemenea, in buna masura pe produsele biologice. Industria
alimentara. industria lemnului. textila. cosmetica etc.
Actfunea asupra litosferei - organismele genereaza solul $i il apara de eroziune. Vegetajia stabileste
echilibrele biochimice (fotosinteza). are calitatea de a absorb) poluan\ii si a mentine microclimatul. creea/a
ti diversifica peisajul.
Rolul estetic §i educativ - al biodiversita{ii devine tot mai pregnant intr-o societate modcrna.
Turismul a devenit o Industrie economics pe glob, el fiind strans legal de peisaj si de diversitatea elementelor
biosferei.
Biodiversitatea trebuie considerate un element al prioritajilor si al securitalii mondialc. pentru
asigurarea viitorului umanitatii.

4.3. Eroziunea biodiversitdfi

Biodiversitatea sufera continuu. anual zeci de specii de plante $i animale dispar. Procesul IHI esle o
noutate pentru viaja de pe Terra, caci in decursul istoriei geologice disparipile unor forme de \ia\a au fost
permanente. ele fiind o consecinja inevitabila a mecanismului evolujiei.
In urma cu milioane de ani in urma extincjie in niasa aveau cau/e naiurale. He de ordin geofi/ic
(erupjii vulcanice, modificari climatice, deriva continentelor. impact meteoric), fie de ordin biologic (lipsa
hranei. boli). Dupa 1850 se constata odata cu revolu^ia industrials impactul omului asupra biodiversity!! sc
face simjit la tpate nivelele: diversitatea genetica, a speciilor. a ecosistemclor si culturala.
Reducerea diversitafii genetice- poate lua aspecte grave, avand repercusiuni asupra economic! ^>i
societatii. Varietatea genetica arata in ce masura in care o specie se poate adapta unor conditii no! de viaja.
Lipsa acestei variability genetice poate duce la dispari^ia specie!.
Reducerea diversitafii speciilor - este cea mai pregnanta prin aspectele ei dramatice. Se considera ca
anual dispar pe cale naturala. circa 10 specii de animale. Datorita omului. intre 1900- 1987 au lost distruse
cca. 50 specii de mamifere.
Reducerea diversitajiiecosistemelor — ccosistcmclc ucvalicc sunt mcdii dc \\a\a pentru multe specii.
Schimbarile de habitat, introducerea de elemente exoticeT^oTiiarea chimica ^i termica due la reducerea
drastica a biodiversita|ii. tara a mai vorbi despre reducerea numarului de exemplare ale unei specii.
- zoneleume.de - reprezinta un alt grup de ecosisteme care au lost supuse unei accentuate distrugeri.
Este vorbadesprebSlti, lacuri pu^in adanci, terenuri inundabile, turbarii. In SUA peste 50% au fost asanale.
In Europa distrugerea lor a fost de 60 -90%. in economia Terrei. ca factor natural s.i antropic. zonele umede
sunt importante din multe puncte de vedere. Ele au rolul de a echilibra inundatiile. de a stabiliza pan/a
freatica §i viiturile, de a refine impuritafile §i ac{i6neaza ca un depoluator natural ?! protejeaza ^arrnul. Sunt
importante economic §i pentru ca in perioadele in care nu sunt inundate ofera bune terenuri de pas,une sau
teren agricol; sunt surse de materii prime. Unul din cele mai importante roluri pe care le au zonele umede se
refera la biodiversitate, sunt zone pentru ponta. pentru cuibarit pentru speciile de pasari stabile sau de pasuj.
Reducerea diversitafii culturale - poate fi o consecinja a diminuarii varietatii genetice. a speciilor
sau ecosistemelor. Culturile tradifionale sunt legate de anumite funcfii economice: agricultura. pescuil.
cresterea animaleler, artizanat. Modificarea ecosistemelor. de exemplu. de la padure la pas,une. inlocuirea
unui anumit tip de culture agricole cu altul de import, poate dclermina alterarea, daca nu chiar dispai'\\\i\ unor
culturi sau populafii. Ex. in Nona Zeelanda in Australia tni>iu:Uejn.dijiClie_simt mjpericpl. ca urmare a
neadaptarii la civilizapa modern.

Diversitatea etnoculturald in Romania

Romania se bucura de o importanta diversitate etnoculturala. Frumusetea §i mullitudinea de

obiceiuri. tradifii, ocupafii ale populate! rurale, viafa spirituala a comunitatilor. pitorescul peisajelor. lac din
tara noastra un loc unic, cu deosebita valoare §tiinfitlca §i culturala.

Cauzele diminuarii biodivci silatii

Intensitatea manifestata de impactului antropic asupra biodiversita\ii se diferen^iaza in limp. Astfel.
intr-o prim5 etapa. pe o durat^ de aproape 2 000 de ani. evolujia acestui rapoil nu aduce modilicari
semnificative, posibilitajile omului de a se interfera unor mecanisme ecologice formate in mil de ani de
evolutie fiind reduse. in a doua etapa, reprezentand ultimii 100 de ani. avantajele ofcrite de progresul
14
 tehnologic aduc controlul in afara campului de acjiune al mecanismelor ecologice. astfel ca omul dispunc dc
suficienta putere pentru a influenza constient sau nu. evolujia speciilor. existenja lor.
Biodiversitatea este evident in curs de transformare datorita inlcrventiei omului. tl lace sa clispaia
intr-un ritm rapid specii si fonduri de gene si este artizanul uncia dintrc cele mai niari extinctii biologice pc
care a cunoscut-o globul in istoria sa geologica. Transforms ecosisiemele. in general sSracindu-le prin
perturbarea biotopurilor (a reliefului. climei. hidrografici) si dezechilibrarea biocenozelor. dar si prin
modificarea funcjiei lor.
Degradarea(erodarea) biodiversita^ii apare in urnia manifestarii presiunii antropice in patru planuri:
- distrugerea §i fragmentarea habitatelor:
- supraexploatarea speciilor (vanatoare. pescuit):
/ -introducerea speciilor straine ecosistemului:
- pierderi "in cascadav. dupa principiul efectului in lanj
dedans, at in momentul in care o prima specie este afectata.

Distrugerea §i fragmentarea habitatelor sum considerate cele mai importante cauze ale erodarii
biodiversitatii. Aceasta se manifests direct prin reducerea suprafetei ocupale clc ecosistemele naturale. sau
indirect, prin efectele poluarii asupra conditiiTor de viaja alFspcciiloi.
Agricultura extensiva reprezinta eel mai important factor dc presiune sub raport spatial. LI so
*manifesta in raport cu cele mai importante tipuri de ecosistemc. care concentreaza 0 mare divcrsitatc clc
organisme - padurile si zonele umede.
Reducerea suprafetelor impadurite a devenit un fenomen mondial: din 1700 si pana in 1980 au
disparut. in favoarea terenuri lor cultivate, circa 12 milioane de knr(respectiv 20% supra fata forestiera).
Dupa acest prag, fenomenul se intensified, cu deosebire in tarile in curs dc dezvoltarc din /onclc
calde. Aici, presiunea demografica si caracteristicile naturale ale solului sunt factor! care actionea/a in
favoarea agriculturii extensive, pe seama padurilor tropicale. cunoscute ca fiincl ecosistemele cu cca nuii
mare biodiversitate. In acelasj timp. acestea suporta si presiunea comertului cu lemn. intinse supralete liind
defrisate.
Lucrarile de asanare a zonelor umede pentru a at rage noi terenuri in circuitul agricol an devenit o
practicS curenta incepand cu secolul al XlX-lea. Mlastinilc sunt ecosistemc de marc productivitatc si
diversitate. cu un rol fundamental in mentinereaechilibrului biologic natural (regularizarea cursurilor de apa.
"alimentarea" solurilor §i apelor lirorale etc.). Multe specii precum gainusa albastia dc balta au disparui din
Sardinia din cauza desecarii mlastinilor.
Schimbarile climatice globale si regionale conduc la schimbari in structura biocenotica. iar viteza la
care actioneaza anuleaza posibilitatile adaptative ale majoritatii speciilor.
Poluarea cu substante chimice cu toxicitate ridicata §i cu predispozitie de concentrare in verigile
superioare ale lanturilor trofice a afectat numeroase specii. Astfel. pasarile pradatpare constituie u l t i m a
veriga a acestor lanturi. ceea ce le expune la influenza ncfasta a pesticidelor sau altor otravuri folositc in
,'momelile din capcanele pentru vulpi. Efectivele unor specii cum sunt v u l t u r u l ncgru. acvila de camp, acvila
de stepa. codalbul, §oimul calator au scazut alarmant datoritS intoxicarii cu pesticide prgano-mercurice sau
organo-clorurate.
Supraexploatarea speciilor afecteaza mai mult de o treime din acestea. aducandii-lc in praglll
disparipei. Relajia omului cu speciile din flora s.i fauna a depasit dc m u l t t i m p limitele satisfaccrii ncvoilor
existenjiale, dar. in multe cazuri si pe cele ale mecanismelor care asigura existenta acestora. Practic. sunt
exploatate ecosistemele naturale. in care omul nu intervine pentru a contracara efectele actiunii lui. asa cum
se intampla in cazul ecosistemelor agricole.
Investitiile cauzate de refacere nu sunt suportate de nici unul din produsele obtinute. iar reinnoirea
depinde. in totalitate. de stabilitatea ecosistemelor. de capacitatca lor de a contracara un anuinit nivel al
presiunii umane. Aeeasta capacitate este de multe ori supraevaluata sau ignorata. numeroase resurse ale
biosferei devenind epuizabile sau epuizate. In fapt. aceasta inseamna disparitia sau amenintarea cu cxtinc^ia a
mii de specii de plante si animale.
yanatoarea si pescuitul contribuie intr-o proportie semniticativa. la asigurarea rcsunseloi alimenlarc.
In acelasi timp. ele constituie surse de materii prime pentru numeroase ramuri ale industriei usoare
(medicamente. cosmetice. confectii. etc.). modalitati agreate sau traditionale cle petrecere a timpului liber sau
de gasire a unei companii "exotice".

15
 Exploatarea speciilor este o cauza a saracirii permanente a zestrei genetice. unde etapele sunl
marcate de extincjia totala sau parjiala a speciilor. Supraexploatarea imbraca diverse forme §i este motivata
de satisfacerea uneia sau alteia dintre nevoile din ce in ce mai sofisticate pe care cres.terea gradului de
civiliza^ie le-a general.
La aceasta s-a adaugat necesitatea eliminarii concurenjei pe care o reprezentau pentru pasuni.
terenuri agricole. recolte etc.
Cu toate ca in societatea moderna, vanatoarea §i pescuitul sunt acum limitate de reglementari
restrictive, capacitatea speciilor de a suporta presiunea acestora a scazut chiar mai mult.
Contextul economic face ca. in numeroase cazuri. veniturile substantiate care se pot otyine din
capturarea speciilor protejate sa motiveze populajia saraca pentru a incalca reglementari le si a aplica
bracanojul.
Modificarea echilibrului biocenotic prin introducerea de specii alohtone (originare din alte /one.
inexistente in ecosistem) este o alta cauza a reducerii biodiversitajii. CLI precadere in ecosistemele isolate cu
numeroase specii endemice. cu atat mai mult cu cat se suprapune distrugerii habitatelor naturale. vanatorii"
sau pescuitul ui.
In astfel de situatii. nu exista mecanisme naturale prin care efectivele speciilor "intruse" sa fie
limitate. declan§andu-se efecte in lanj care saracesc diversitatea speciilor. Un exemplu in acest sens il
constituie Australia, unde speciile noi aduse de om au beneficial de numeroase avantaje competitive f'aja de
cele locale.
Salbaticirea unor animale domestice prin parasirea acestora de catre om. a agravat efectele.
Dispari^ia unei specii sau diminuarea efectivelor sale nu este un eveniment izolat. dat fiind
intercondijioncirile complexe cu biocenoza din care face parte. Vor fi astfel afectate toate speciile de care
depinde sau pe care le susjine in plan trofic. Se apreciaza ca disparipa unei specii de plante va afecta 30 de
specii de insecte, pasari. mam i fere care depind direct sau indirect de aceasta. De asemenea. in funcjie de
rolul jucat de specia afectata. stabilitatea ecosistemului. eapacitatea lui de a sc adapta la modificarile
mediului. poate fi influen^ata negativ.
Factori direc^i, cum sunt cre§terea demografica. neadaptarea sistemelor economice. politice si
juridice Tmai ales in planul drepturilor de proprietate §i de acces la resurse). insuficien^a cuno§tinjelor.
cohtribuie semnificativ la erodarea biodiversitajii.
Ulmmuarea Dioaiversltalii este din caiize naturale si antropice: cele naturale datorandu-se unor
(modificari ale biotopului) sau unora de ordin biologic (modilicari in biocenoza).
Cauzele antropice
Cre§terea populafiei §i a exploatarii resursulor . Cre^terea popula\ici va face sa fie depasitn
capacitatea de suport de catre Pamant a acestui sistem care va fi condamnat la diminuare si disparijie. C a
atare. va trebui gasita o strategic care sa faca fa|a cresterii populate! lara sa periclite/e capacitatea de suport
a planetei.
Ingustarea continua a spectrulni produselor comercializate in Joincniul alinit'iilcir - ameninta
diversitatea genetica §i a speciilor ce stau la baza agriculturii. zootehniei si pisciculturii.
Evaluarea gre§ita a mediului $i a resurse lor sale - duce la disfunctionalitap grave, mai ales in
timpul procesului de modificare a habitatelor. Astfel. transformarea unei zone uniecle in teren agricol este
ineficienta economic §i biologic. In Delta Dunarii unde 60.000 ha transformate din stutaris. in teren agricol in
incinta Pardina a dus la distrugerea unui habitat foarte bogat si la transformarea lui intr-o zona in curs de
aridizare. deoarece agricultura da rezultate tot mai slabe.
Inechitatea in distribufia beneficiilor din protejarea §i ulilizarea resurselor naturale - detenu ina o
scadere a interesului pentru cre§terea resurselor.
Lacune in cunocqterea $tiinfifica fi economics — due la o gresjla percep^ie a impoitainei
biodiversitajii §i la distrugerea unor culturi umane ce posedau o in^elegere tradi^ionala a naturii. la dispari{ia
unor habitate de mare diversitate §i boga^ie §i la disparijia a numeroase specii.
Cadrul institutional §i legislativ neadecvat unei dezvollari durahile - a dus la distrugerea habitatelor
§i a scaderii biodiversita^ii. In unele ^ari conceptul de dezvoltare durabila nu a tost in|eles ca un nive!
superior de integrare intersectoriala al dez\'oltarii economice in limitele capacitatii de suport al teritoriului
luat in considerare. fapt care a cauzat planificari §i exploatari eronate.

5
CONSERVAREA BIODIVERSITAJH
16
 tl

5.1. Genera/itdfi
La nivel international exists un consens in ceea ce private necesitatea conservarii diversitatii
biologice. Acesta s-a format sub influenta comunitatii stiintifice si a tost exprimat printr-o serie cle
instrumente juridice: documentele Conferin^ei ONU de la Stockolm (1972). Carta Mondiala a'Naturii (1982)
si Convenjia asupra Biodiversitatii adoptata la Rio de Janeiro (1992), unde s-a lansat sub egida UICN.
PNUE, WWP. in colaborare cu FAO sj UNESCO, strategia mondiala dc conservare a resurselor vii.
Conventia privind biodiversitatea. semnata la conferinta de la Rio de Janeiro sustine astfel imul din
cele mai importante documente care a formulat masurile cadru pentru protectia biodiversitatii.
OBIECTIVELE acestei convenfii se refera la conservarea diversitatii biologice, utili/arca
rafionala a componentelor sale, imparfirca corecta si cchitabila a hcncf'iciilor care reies din utili/area
resurselor genetice, accesul la resursele genetice prin transfer adecvat de tehnologii relevante. Strategia
recomanda actiuni Internationale pentru promovarea. sustinerea si. daca estc cazul. coordonarea programelor
la nivel national, subliniind mai ales necesitatea: wwi drept international mai energic $i mai cuprinzdlor ,v/ a
unei asislenfe de dezvoltare cresculd pentru eonsen'area resurselor r/7: unor programe internationale
destinate sa promoveze masurile care trebuie luate pentru conservarea padurilor tropicale si a regiunilor
secetoase. pentru protectia resurselor genetice si pentru conservarea teritoriului public international
(atmosfera, Antarctica, suprafetele marine); unor strategii regionale pentru conservarea resurselor vii comune
mai multor state §i mai ales marilor si bazinclor fluviale internationale.
Toate tarile care an aderat la Conventie faciliteaza schimbul de informatii. de rezultate ale
cercetarilor tehnice, §tiintifice si social-economice. ca $j i n f o r m a t i i privind prognozele in domeniul
conservarii §i utilizarii rationale a diversitatii biologice si vor dezvolta cooperarea in domeniul conservarii ^i
utilizarii rationale a diversitatii biologice si vor dezvolta cooperarea.
Conform modului de abordare adoptat de Uniunea Europeana. conservarea naturii poate tl
compatibila cu numeroase activitati economice. poate crea locuri de munca printr-o dezvoltare durabila.
adica prin gasirea cailor de a imbunatati calitatea vietii fara a afecta mediul §i oamenii si fara a ingradi
posibilitatile de dezvoltare a generatiilor viitoare.
Printre modalitatile frecvent utilizate in vederea protectiei §i conservarii naturii un loc prioritar il
ocupa constituirea de arii protejate §i declararea de monumente ale naturii.

In anul 1978, Uniunea International^ pentru Conservarea Naturii ( U I C N ) a propus o clasificare a

ariilor protejate. aprobata de Congresul International pentru Parcuri Na\ionale (Bali. 1982) si imbunatatila la
intrunirile ulterioare ale UICN. Ultima varianta a lost adoptata in noiembrie 1990. dc adunarea UK N de la
Perth (Australia). In functie de ponderea relativa a obiectivelor specificc de protectie s-au diferem'iat
urmatoarele categorii de protectie:
- Categoria I - Rezervatie naturala integrata/zona de natura salbatica.
- Categoria II - Pare national.
- Categoria III - Monument al naturii,
- Categoria IV - Rezervajie de conservare a naturii.
- Categoria V - Peisaj marin sau terestru protejat.
- Categoria VI - Arie protejata de resurse naturale.
- Categoria VII - Regiuni biologice naturale.
-Categoria V I I I - Regiuni naturale amenajate cu utilizari multiple.
Rezervatiile biosferei sunt arii protejate pe plan international pentru demonstrarea principiilor de
conservare. Conceptul a fost introdus de Consiliul International de Coordonare a Progranuilui "Omul si
Biosfera" (M.A.B.) din cadrul UNESCO, in anul 1970. Scopul lor este de a conserva diversitatea ^.i
integritatea comunitatilor de plante §i animale in cadrul ecosistemelor natural proprii ^i asigurarea conditiilor
de dezvoltare a spe^ciilor din punct de vedere genetic.
In Romania regimul juridic general al ariilor protejate este stabilit prin Ordonanja de urgenta a
Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului si de O.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor natural
protejate, conservarea habitatelor naturale. a florei si faunei salbatice.
Conservarea diversitatii biologice se realizeaza prin intermediul Retelei I cologice ..Natura 2000".
infiintarea retelei Natura 2000 reprezinta ..fundamentul politicii comunitare de conservare a naturii". Toatc
statele care au aderat in Uniunea Europeana sau care aspira la statutul de membru se confrunta cu
problematica retelei Natura 2000 si cu necesitatea de a adopta Directiva Pasari - 79/409/EECI8 si Directixa
17
Habitate - 92/43/EEC19. Scopul Rejelei Natura 2000 este de a proteja biodivcrsitatca Europe! si dc a
promova activita{i economice benefice pentru biodiversitate.
Spajiul biogeografic al Romanic! cuprinde. cele trei unita^i geografice -campie. deal si munte. cu o
diversilate mare de condijii pedoclimatice si hidrologice ce diferenfiaza un numar dc circaj^egaregiuni cu o
varietate de ecosisteme terestre. acvatice specitlce zonelor de coasta si de literal al Marii Negre. zonelor de
stepa, silvostepa, deal, munte. lacurilor, cursurilor de apa §i luncilor acestora. /onelor secetoase sau a celor
umede, inclusiv celor specifice Deltei Dunarii.
Ca o consecinja a pozitjei sale geografice. Romania este o {ara cu o diversitate biologica ridicata.
exprimata atat la nivel de ecosisteme. cat si la nivel de specii.
Cu excepfia marilor zone agricole si a unor ecosisteme terestre si acvatice aflate sub impactul negativ
al unor surse de poluare. in care se inregistreaza modificari ale structurii si dinamicii diversity!! biologice.
restul mediului natural se pastreaza'in parametrii natural! de calitate. oferind condipile necesare conservarii
diversitatii biologice specifice.
Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme func\ionale cu organizare complexa. in general,
modificarile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul. dear in cazul unor accidente
ecologice majore §i pe termen scurt, ulterior, prin eliminarea factorului perturbator mediul natural se poate
reface.
Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafa\a \arii.
Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotops au fost identiTfcate" si caracteri/ate un
numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 89 de zone umede. 196 de pajis.ti. 206 de padure. 54
de mla§tina. 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii.
Au fost identificate. de asemenea. 44 de zone de important avifaunistica. cu o supra fata totala do
6.557 km 2 , reprezentand peste 3% din supfaia{a ^arii. Flora §i fauna salbatica
Nivelul ridicat al diversita^ii habitatelor retlecta sj un nivel ridicat al diversita^ii speciilor de flora ^i
fauna.
Pe teritoriul Romaniei au fost identificate:
- 3700 specii de plante. din care pana in prezent 23 )>unt declarate monumonte ale naturii. 74 sunt
extincte,l9 periclitate, 171 vulnerable §i 1253 rare. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ
37% din totalul celor existente in Romania. Exista, de asemenea. un numar dc 600 specii cje alge si pesto 700
specii de plante marine si costiere. Speciile endemice reprezintal(4%i Astfel. s-auT3entitlcat un numar d/57 j
de taxoni endemici (specii §i subspecii) §i 171 taxoni subendemici.
- 33792 specii de animale. din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate.
Dintre speciile de plante ocrotite de lege aflale in zona montana si limitrofa (Subcarpa^i) men^ionam:
zambrul (Pinus cembra). tisa (Taxus baccala). ghintura galbena (Geniiami luicu). floarea de co\\ sau siminic
(Leontopddiiim~alpmum). smardarul sau bujorul de munte (Rhododendron koisctiyi). sangele v o i n i c u l u i
(N'igrifella nigra §i Nigiilella ruhu). zada sau laricele (Ltnix tlecu/iui). stanjenel de muiite (Iris tlucicn}.
Multe dintre aceste plante endemice rare sau relicte. sunt puso sub ocrotiro in rezerva{iilc naturale din
masivul Bucegi.
In zona colinara §i de campie sunt ocrotite de lege: narcisa (\'urcissn\ stcllaris). crucea v o i n i c u l u i
(HepatfcaTranssfTvanTcajTcQ vegeteaza in kmiinisurile padurilor suBcaipatice si in padurilc montane.
In zona de campie tntalnim bujorul romanesc (Paeoniaperegrina). papucul doamnci (Cypri/h'diuiu
calceolus) - specie de orhidee intalnita si in padurile montane.
5.2. Listele ro$ii de specii $7 categoriile sozologice
Organismele §i organiza^iile guvernamentale cat si cele neguvernamentale pentru a cunoste ce specii
trebuie ocrotite este necesara intocmirea de documenta^ii ^tiin^iflce privitoare la speciile periclitate si la anile
ce necesita protecpe. Inventarul speciilor de planto si animale djsjparuto si amcnin^ate cu dispari^hi poaria
numele de lista rosie. adica o lista de atentionare.
t) lista ro§ie cuprinde urmatoarele categorii de specii: disparate sau extincte (notato cu Ex.).
periclitate (notate cu E). vulnerabile (notate cu V). rare (notate cu R). nedeterminate (notato cu I).
insuficient cunoscute (notate cu K). sea pate de pericol sau afara din pericol (notate cu O) si far a
informatie (notate cu ?).
Se considera disparate acele specii care au fost identificate. observate si publicate sau conservate in
colecjii si nu au mai fost regasite in acele locuri dupa 50 ani.
Speciile periclitate sunt speciile aflate in pericol de a disparea (deci de a trecc in categoria
precedents), a caror supra-vietuire este incertadaca factorii cauzali continua sa actioneze.
18
 Din categoria speciilor vulnerabile fac parte acele plantc si animale care sunt in pericol de a trece in
categoria speciilor periclitate. in viitorul apropiat. daca nu se inlatura cauzele care le ameninta cxistenta. in
aceasta grupa, ca si in precedenta. sunt inscrise mai ales speciile relicte si cndemicc care au arealc restranse
si sunt reprezentate prin populatii mici si puternic afectate de factor!i perturbatori de natura climatica sau
biotica (in special antropica).
Speciile rare sunt s.i ele reprezentate prin populatii mici aflate sj sub riscul disparities dar accst rise
sau amenintare nu este atat de evident^, fie din cauza ca populatii le an o vitalitate mai mare ca populatii le
categoriilor anterioare, fie ca aceste populatii au un areal mai larg.
In categoria speciilor nedeterminate intra plantele si animalele care nu pot ft repartizate sigur la una
sau alta dintre categoriile descrise mai sus.
Speciile insuficient cunoscute, spre deosebire de speciile din categoria anterioara sunt numai
suspectate ca sunt amenintate cu disparitia. fara a se putea preci/a in ce masura si deci in care dinlre
categorii se potinscrie.
Speciile din categoria afara din pericol sunt acelea care, intr-o lista rosic anterioara. au facut parte
dintr-o anume categoric, dar in prezent sunt in siguranta ca urmare a masurilor elective de conservare care au
fost luate sau a restabilirii echilibrului natural al ecosistemului in care traicsc.
Listele rosii se intocmesc periodic (la fiecare zece ani) si sc urmarestc evolutia speciilor. trecerea lor
dintr-o categoric in alta sau iesirea lor de sub amenintare cu disparitia. ori din contra intrarea allor specii pe
lista.
Listele rosii se pot face pe plan national, zonal, local etc. Listele pot cuprinde specii de plante si
animale sau numai specii vegetale sau numai animale. Ele pot II si mai inguste. in sensul ca pot include
anumite incren-gaturi sau clasc de animale si plante (ex. cormofitc si taloflte sau vertebrate si nevertcbrate
sau mamifere, pasari, pe§ti. coleoptere. etc.).

Categorii sozologice de specii (dupa uniunea Internafionalii pcntru conservarae .\aturii -ir. I.C.M.):
EX - specii disparute (extincte)
CR - spcii in mare pericol (criticaly endangered), ale caror populatii s-au red us drastic in u l t i m u l deceniu
EN - specii amen innate (endangered), cu populatii ajunsc la elective sub nivclul carora refacerea ar fi cxtictn
de dificila
VU - specii vulnerabile (vulnerable), ale caror habitate sunt degradateori potential amenintate cu degradarea
R- specii rare, fie reprezentate prin putine populatii. fie cu efective reduse
NT - specii potential amenintate (near threatened), cele care sunt supuse presiunilor antropicedirecte sau
indirecte. care le pot afecta series populatiile
K - specii ale caror statut nu este inca cunoscut (insuficieiuK know), incluclcrca acestor specii in listele rosii sc
face din precautie
LC / O - specii specii fara interes pentru lista ro§ie (least concern aut of danger)
NE - specii sau taxoni neevaluafi (not evaluated Taxa)

In Romania, din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna tarii. 72 au nevoie de masuri
de ocrotire, dintre care 57% sunt protejate la nivel national, prin Legea 462/2001 : 73% sunt incluse {n
Cartea Ro§ie, 60% sunt listate in anexele Conventiei de la Berna : 54% sunt incluse in anexele Directivei
Habitate Q2/43/CEE. iar 28% sunt mentionate in Natura 2000.
Din fauna ornitologica reprezentata de circa 400 de specii de pasari 72 fac obiectul Carpi Rosii.
inscriindu-se in prevederile legilor sau conventiilor interne si internationale. Dintre acestea 61.5% sunt
protejate la nivel national prin Legea 462/ 2001 : 18% se regasesc in Cartea Rosie : 62.75% sunt incluse in
anexele Conventiei de la Berna : 48.25% sunt incluse in anexele Directivei Pasari 78/409/CLL iar 32.5
specii sunt incluse in Natura 2000.
De asemenea 82.61% din cele 23 specii de reptile. 84.21% din cele 19 specii de amfibieni si
38,83% din cele 103 specii de ihtiofauna se gasesc in Cartea Rosie a Romanici.

19
 STRATEGII P R I V I N D
CONSERVAREA BIODIVERSITAJH

Implementarea programelor pentru conservarca biodivcrsitatii sunt strans legate de cadrul legislativ
care sa permits desfa§urarea acestor activitati precuni si un control asupra lactorilor ce efectea/a
biodiversitatea.

6.1. Acte normative privind conservarca biodiversitd(ii

- Directiva ..Habitate" nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. a lloroi si tcuinci
salbatice;
-Directiva ,.Pasari" nr.79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice:
-Directiva Consiliului nr.99/22/CE refer!toare la dejinerea animalelor salbatice in Gradinilc
Zoologice:
-Conventia privind conservarea vietii salbatice :?i a habitatelor naturale din Europa. adoptata la
Berna. la 19.09.1979 (Conventia Berna):
-Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animalc salbatice. adoptata la [Bonn la 23
iunie 1979 (Conventia Bonn);
-Conventia privind zonele umede de important international^, in special ca habitat al pasarilor
acvatice, semnata la Ramsar. 2.02.1971;
-Conventia europeana a peisajelor semnata la Florenia 20.10.2000 (Conventia Florenta):
-Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african - eurasiatice. adoptat la Maga la 16
iunie 1995:
-Regulamentul Consiliului (CE) nr. 3254/1991 de interzicere a utili/arii capcanelor de picior in
Comunitate §i de introducere in Comunitate a pieilor sau a altor bunuri manufacturate ale unor specii de
animale salbatice originare din Jari in care capturarea acestora se face prin utilizarea unor astfel de capcane
sau a unor metode ce nu satisfac standardele internationale:
-Regulamentul Consiliului (CE) nr.338/1997 referitor la protectia speciilor faunei si tlorei salbatice
prin controlul comertului cu acestea:
-Regulamentul Parlamentului European $i al C o n s i l i u l u i ( C E ) nr. 1497/2003 care amendea/ii
Regulamentul Parlamentului European sj al Consiliului nr. 338/97 referitor la protcqia speciilor de fauna si
flora salbatice prin reglementarea comertului cu acestea:
-Regulamentul Parlamentului European s,i al Consiliului ( C E ) nr. 349/2003 privind suspendarea
introducerii in Comunitatea Europeana a anumitor specii de fauna s,i flora salbatica:
-Regulamentul Consiliului (CE) nr.865/2006 al Comisiei Europene din 4 mai 2006 de stabilire a
normelor de punere in aplicare a Regulanientului (CE) nr. 338/97 al C o n s i l i u l u i privind protectia speciilor
faunei si florei salbatice prin controlul comertului cu acestea:
-Legea nr.5/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia p r i v i n d xonele umede de importnnta
internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice:
-Legea nr. 13/1993 privind conservarea vietii salbatice $i a habilatelor naturale din Europa. adoptala
la Berna la 19 septembrie 1979;
-Legea nr.69/1994 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind commeitul international cu specii
salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie. adoptata la Washington la 3 martie 1973:
-Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica. semnata la Rio de
Janeiro la 5 iunie 1992:
-Legea nr. 13/1998 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conserve-rea speciilor migratoare
de animale salbatice. adoptata la Bonn la 23 iunie 1979:
-Legea nr.26/1996 - Codul Silvic;
-Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a Ill-a -
zone protejate;
-Legea nr.89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare
african - eurasiatice. adoptat la Haga la 16 iunie 1995:
-Legea nr.90/2000 pentru aderarea Romaniei la Acordului p r i v i n d conservarea liliccilor in I'.uropa.
adoptat la Londra la 4 decembrie 1991;
-Legea nr.91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceclor din Marea Neagia.
Marea Mediterana §i din zona contigua a Atlanticului. adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996:
20
 -Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conven|iei privind accesul publicului la informajii participarea
publicului la luarea deciziei si accesul la justice in probleme de mediu semnata la Aarhus in data de
25.06.1998:
-Legea nr.622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul Romanic! $i
Comunitatea Europeana de adoptare a Acordului privind participarea Romanic! la Agenda Europeana dc
Mediu si la Rejeaua europeana de informare si observare a mediului (EIONET). adoptat la Bruxelles la 9
octombrie 2000, si a Acordului dintre Romania si Comunitatea Europeana privind participarea Romanic! la
Agenda Europeana de Mediu si la Rejeaua europeana de informare si observare a mediului:
-Legea nr. 191/2002 privind Gradinile Zoologice si acvariile publice:
-Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Con\en{iei europene a peisajului. adoptata la Florcn\a la
20.10.2000:
-Legea nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecpa mediului:
-Legea nr.389/2006 pentru ratificarea Conventiei-cadru privind proteclia si dezvoltarea durahila i\
Carpatilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003;
-Legea nr.407/2006 vanatorii si a protec{iei fondului cinegetic:
-O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale prolejate. conservarea habitalelor naUinilc. a
florei si faunei salbatice;
-O.U.G. nr.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului
asupra mediului;
-O.U.G. nr.l 14/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenja a Guvernului nr.
195/2005 privind protecU'a mediului;
-H.G. nr.230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei. parcurilor najjonale si parcurilor
naturale §i constituirea administrajiilor acestora;
-H.G. nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone:
-H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone:
-H.G. nr.l586/2006 privind incadrarea unor arii naturale protejate in categoria zonelor umcdc dc
importan^a international**:
-H.G. nr.l529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind
delimitarea rezervapilor biosferei. parcurilor nafionale si parcurilor naturale si constituirea administrapilor
acestora;
-H.G. nr.l 143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate:
-H.G. nr.l284/2007 privind declararea ariilor de protec^e speciala avifaunistica ca parte integranta a
re{elei ecologice europene Natura 2000 in Romania:
-O.M. nr.552/2003 privind zonarea interioara a parcurilor natjonale si naturale:
-O.M. nr.207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a
manualului de completare al acestuia;
-Ordin nr.l964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de important comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
-O.M. nr.755/2007 privind aprobarea modelului fisei de eviden^a a fiecarei gradini x.oologice ^i
fiecarui acvariu public, precum §i a Registrului national al gradinilor zoologice si acvariilor publice:
-O.M. nr.255/2007 privind imele masuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene p i i \ i n c l
comertul cu specii salbatice de fauna si flora:
-O.M. nr.1710/2007 privind aprobarea documentatiei necesare in vederea instituirii regimului dc arie
naturala protejata de interes national.
-H.G. nr. 1320 din 14 octombrie 2008 privind organizarea si timcn'onarea Agcnjiei Na^ionale pentru
Arii Naturale Protejate
-O.U.G. nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgcntu a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. conservarea habitatelor naturale. a florei si
faunei salbatice §i a Legii vanaiorii si a protec^iei fondului cinegetic nr. 407_2006
-Ordin nr. 203 din 5 martie 2009 privind Procedura de stabilire a derogarilor de la masurile de
protectie a speciilor de flora §i fauna salbaticaS
-Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea dc
structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care mi necesita
constituirea de structuri de administrare;

21
 -Odin nr. 410 din I I aprilie 2008 pentru aprobarca Proccdurii do autorizarc a activita^ilor do
recoltare. capturare §i/sau achizitie sj/sau comercializare. pe teritoriul national sau la export, a florilor de
mina. a fosilelor de plante §i fosilelor de animale vertebrate s.i neverlebrate. precum s,i a plantelor s,i
animalelor din flora §i. respectiv. fauna salbatice s.i a importului acestora:
-O.U.G. nr. 164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si conipletarea OrdonarHei de urgema a
Guvernului nr. 195_2005 privind protecjia mediului:
-HG 1679 din 2 decembrie 2008 privind modalitatea de acordarea a despagubirilor pre\a/ute de
Legea nr.407/2006

6.2. Modele pentru conservarea biodiversitafii

La baza elaborarii strategiilor de conservare a biodiversita{ii stau fundamentele teoretiee furnizatc de
sjiinte ca ecologia, genetica populajiilor. biogeografia. econoniia. sociologia. antropologie. etologia.
climatologiaetc.
Conservarea biodiversitatii necesita o abordare complexa. avand doua aspecte. unul politic, la n i v e l u l
factorilor de decizie s.i altul tehnic. la nivelul specialis.tilor.
La eleborarea programelor pentru conservarea biodiversitatii trebuie luale in considerare urmatoarelc
aspecte:
-cuantitlcarea diversitatii specitice sj a diversitatii gcnetice.
-identificarea §i clasificarea unitatilor operational (spccii si categorii sistematice superioare:
ecosisteme §i categorii de ecosisteme).
-estimarea §i modelarea evolufiei sistemelor biolo-gice sau ecologice in tim'p. cu o capacitate cle
prognozS cat mai buna.
Aceste aspecte sunt de actualitate §i fac obiectul cercetarilor in domeniul conservarii biodiversitatii.
In prezent exista doua directii majore de cercetare s.i modelarc in conservare (G. Caughley. 1994 citat
de Badanuc. 2007): modelul populafiei cu efective mici ("small - population paradigm") s.i modelul
populate! in declin ("declining - population paradigm").
Modelul populafiei cu efective mici are ca obiectiv men|inerea unei popula^ii cu efective sca/ute
(reduse). Acest model, considerand efectivul redus ca Hind singura cauza a dispari^iei unei populatii ofera o
estimare a perioadei in care popula^ia va mai supravie^ui in abscn^a unoi modificari radicale ale condi^iilor
de mediu. Pana in prezent, aceasta abordare nu a contribuit semniflcativ la conservarea spedilor periclitate.
dar are importan^a teoretica deoarece permite generalizarea rezultatelor. Modelul a dat rezultate in
programele de reproducere in captivitate §i in elaborarea re^elelor de rezerva^ii.
Modelul populafiei in declin este mai relevant pentru conservare deoarece abordeaza cauzele care
determina scaderea efectivelor unei populatii sj propune caile de redresare a efectivelor popula^iilor in declin
Acest model nu permite generalizari datorita complexitatii aspectelor abordate ?i. ca urmare. are o mai mien
important teoretica.

6.3. Conservarea biodiversitafii *'/"// situ " $i' 'ex situ''

Conservare "in situ" reprezinta ocrotirea si conservarea bunurilor patrimoniului natural in mediul
lor natural de geneza. existenta si evolutie: Poate sa cuprinda conservarea ecosistemelor sau conseivaieu
speciffor.
Conservare "ex situ" inseamna conservarea eomponentelor diversitatii biologice in afara habitatelor
lor naturale. Poate sa cuprinda conservarea ecosistemelor sau conservarea speciilor.
Conservarea '"ex situ" se realizeza prin colecjiile de organisme v i i in grfulim zoologice. n e x a r i i .
gradini botanice. programe de reproducere in captivitate s.i prin band de gene, band de seminte .•?! polen.
banci de ovule §i sperma. embrioni s.a.
In conservarea diversitatii biologice o atemle mare se acorda dezvoltarii ?i protectiei fondului genetic
in afara habitatelor naturale (ex situ).
Printre actiunile prioritare in acest domeniu se poate mentiona:
- inregistrarea §i evaluarea plantelor cultivate, animalelor domestice, colectiilor de plante si
microorganisme. certificarea §i asigurarea lor cu fondurile necesare;
- optimizarea capacitatilor institutional ale bancilor de gene de plante cultivate:
- conservarea speciilor in gradini botanice §i zoologice. asigurarea supravietuirii. multiplicarii ^i
reintroducerii in ecosistemele naturale. in special, a celor rare s.i periclitate.

22
 Prin asigurarea supraviet.uirii ex situ se asigura supraviejuirea /// situ s;i in acest sens, conservarea c\
situ nu este o alternative doar o etapa. un instrument de conservare. Diferentele dinire populajiile e\ situ si
cele salbatice:
-sunt mult mai reduse. eel mult cateva sute de indivizi:
-sunt divizate in multe subpopulatii. astfel dezvoltarea schimburilor intre gradini este obligatorie
pentru a evita exista riscul endogamiei;
-indivizii traiesc in conditii diferite fa|a de cele din mediul natural, astfel exista riscul unei selcctjci
nenaturale.
In Romania exista un numar important de institu\ii care aprticipaa la conservarea multor specii priii
metoda ex situ: Banca de gene din Suceava. Gradina Botanica Cluj-Napoca. Gradina Botanica ioasi. Gradina
botanica. bucurelti, Gradina botanica Targu Mures. Gradina Botanica Arad. Gradina Botania Tulcca etc. Se
adauga peste 40 de gradini zoologice sj 7 acvarii in diferite zone ale tarii Gradina Zoologica Bucurelti.
Bra§ov. Sibiu, Bacau. Braila, Piatra Neam{ s.a.

6.4 Etapele realizarii unui program de evaluare, conservarc $i valorificare durahila a

biodiversitafii (dupa Cogalniceanu. 1999)
Realizarea programului este structurata in 7 etape:
Etapa 1. Organ izarea
- elaborarea cadrului institutional
- identificarea colectivelor si persoanelor care vor participa la eleborarea programului
- utilizarea /realizarea de structure institutionalc
- stabilirea bugetului necesar pentru relizarea programului
Etapa 2. Evaluarea biodiveritapi la nivel national
- analiza informatiilor
- analiza si selectarea infpormatiilor utile din alte programe na\ionale specific
Etapa 3. Elaborarea strategiei nationale
-elaborarea unei concep^ii holistice. pe termen lung, asupra conservarii biodiversitafii
-divizarea obiectivelor majore in actiuni mai mici
- compararea obiectivelor propuse cu tendinele §i situajia momentana
- stabilirea activiplor prioritare care sa acopere lipsurile sau sa resolve problcmcle urgent
- evaluarea si dezvoltarea mecanismelor pentru cooperarc. asisten^a llnanciara. schimb de intbrmatoo
- stabilirea criteriilor §i a prioritatilor pentru selectarea celor mai importante op^iuni
- stabilirea activitajilor care sa asigure realizarea obiectivelor
Etapa 4. Elaborarea planului de actiune.
- stabilirea rolului §i reponsabilita^ii institu^iilor participante
- stabilirea metodologiei de lucru
- stabilirea calendarului de lucru
- planiflcarae. obtinerea §i distribuirea bugetului
Etapa 5. Implementarea
-punerea in practica a deciziilor din etapel§le 1 -4.
Etapa 6. Monitorizare §ii evaluare.
-stabilirea parametrilor cuantificabili §i modul in care sc va realize accasta
Etapa 7. Raportul
-stabilirea tipurilor de rapoarte. Jinta §i periodicitatca lor
- elaborarea rapoarte I or
-diseminarea rezultatelor §i a propimerilor prin diverse metode.

6.5 Ariile naturale protejate

Ariile protejate, prin valoarea lor naturala sj gradul redus al interven\iei umane pe teritoriul lor. sunt
exemple bune §i modele pentru sistemele ecologice naturale §i seminaturale.
Infiintarea ariilor protejate §i managementul acestora constituie o necesitate deoarece ariile protejate
sunt exponente ale ecosistemelor naturale si seminaturale care pot II evaluate s,i monitorizate. exprimand.
intr-o anumita masura. starea acestora la un moment dat.

23
 Pentru asigurarea masurilor speciale de protecjie sj conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural s-a instituit un regim diferen^iat de protecjie. conservare si utilizare. potrivit categoriilor do arii
naturale protejate:
a) de Interes national: rezerva{ii §tiin{ifice. parcuri na^ionale. monumente ale naturii. re/crva(ii
naturale. parcuri naturale;
b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri. /one umede
de importanta internationals, rezervafii ale biosferei:
c) de interes comunitar sail situri "Natura 2000": situri de important comunitara. arii speciale de
conservare. arii de protectie specials avifaunistica:
d) de interes judejean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unitatilor administrate -
teritoriale.
Pentru fara noastra au fost declarate la nivel international trei Ktvervatii ale Biosferei: Delta
Dunarii (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) si 5 situri Ramsar: Delta Dunarii (1991), Insula
Mica a Brailci (2001), Lunca Muresului (2006), Complexul Piscicol Duinbravi^a (2006), Lacul
Techirghiol (2006).
Refeaua mondiala a ariilor protejate cupriiule 30.350 de arii protejate, care se intind pe o
suprafafa de 13 232 275 km2, respectiv 8.83% din supra fata (crest r a a globului. Din punct de vedere al
reprezentarii tuturor biomurilor (conform clasilicarii biogeografice a lui Udvardy). in cadrul rejelei globale a
ariilor protejate trebuie subliniat faptul ca foarte multe dintre biomuri au ramas reprezentate sub pragul de
10% admisibil pentru protecfia efficients a acestora, conform cu prevederile adoptate la al-IV-lea Congres
Mondial al Parcurilor

Stabilirea marimii ariilor naturale protejate

Problema stabilirii marimii optime a arealelor destinate conservarii biodiversitatii a fost studiata dc
mai mul^i cecetStori, dintre care contributii importante au avut: Wilcox. 1980: Beeby. Primack. I99;v
Abordarea in Romania, a fost realizata de Soran §i colab.. 19%.
Suprafaja ariilor naturale protejate trebuie stabilita pe baza unor critcrii obiective. stiinjifice. Se
porne§te de la idee ca suprafejele destinate conservarii biodiversitatii trebuie stabilite astfel incat sa satisfaca
cerin^ele biologice (in special cele energetice) s.i etologice ale speciilor de mamifere mari (icrbivorc si
carnivore), situate in varful piramidei trofice in ecosistemele naturale. Aceasta. deoarece daca popularile de
mamifere mari (specii Jinta) sunt viabile, intrega re{ea trofica din care lac parte luncu'oneaza, deci sistemele
ecologice date isi pastreaza structura §i functiile..
Este necesara determinarea efectivului minim viabil si a efectivului optim pentru men\inerca unei
popula^ii §i apoi aflarea suprafe^ei de teren necesara susjinerii respectivei popula^ii.
Un sistem viu. indiferent de nivelul sau de organizare. poate sub/ista numai daca mcdiul ii ofera o
anumita cantitate de energie. intr-o forma accesibila §i relativ concentrata. La randul sau biosistemul
retrocedeaza mediului, sub diverse forme (in special sub forma de energie calorica disipata). o anumita parte
din energia interceptata. (Soran si colab. 1993)
Pentru furnizarea energiei necesare existentei unui biosistem este necesra exploatarea unui a n u m i t
fragment de mediu, denumit de Lamotte (1979) "spatiu ecologic". Marimea spa^iului ecologic este
caracteristica fiecarei popula|ii §i este dependents de valoarea schimbui ilor energetice cu mediul.
Unui dintre mijloacele cele mai potrivite pentru a surprinde bilan^ul energetic §i pentru a detenuina
marimea spapului ecologic. in cazul speciilor animale. este determinarea la nivel de individ si prin
extrapolare la nivel de populate a urmatorilor parametri: valoarea melabolismuiui bazal (Kcal/zi): cheltuiala
energetics anualS a organismului (Kcal/an); oferta trofica (Kcal/m 2 §i an); indicele energetic al biosistemului.
acesta exprimS, printr-o valoare adimensionala, raportul dintre oferta trofica a mediului si cheltuiala
energetics anualS a biosistemului.
De asemenea, este necesar a se evalua efectivul minim al unei popula{ii. necesar pentru ca aceasta sa
supraviejuiasca §i sa se perpetueze in afara instaurarii derivei genetice. in urmatorii 1000 - 2000 de ani.
Pe baza acestor parametri se poate evalua intinderea unnatoarelor categorii de suprafe^e:
aria de susfinere a unui individ timp de un an.
aria minima de supravie{uire a unei popula{ii reprezentata printr-un etcctiv m i n i m viabil.
ariile minime sj optime de ocrotire ale unor populajii dintr-o specie data.

24
 Bazandu-se pe aceasta teorie, Soran si colaboralorii an determinat ariile optime de ocrotirc pentru
unele specii de mamifere in conditiile biogeografice ale Romaniei rclajia dintre eleclivul populate! si spa^iul
sau ecologic de susjinere (tabelul 6.1).
Tabdul 6.1 Numarul optim de indivizi al unei populat'ii $\ marimea optima a ariei de protec^e
pentru unele specii de mamifere mari din fauna Romaniei (dupa V. Soran si colab.,1995)
Spajiul vital Numarul optim Marimea optima a Pozijia in piramida
Specia pentru un individ de indivizi ariei de protccjie trofica
adult (ha) (ha)

Fells linx 600- 1.000 4-10 10.000-25.000 11- 111

Ursus arctos 1.000-4.000 2-5 20.000 - 50.000 1. II. Ill
Rupicapra 15-40 400 - 1 .300 8.000 - 20.000 1
rupicapra
Capreolus 8-20 500-1000 5.000- 10.000 1
capreolus
Elemente privind managementul ariilor naturale protejate (dupa Banaduc. 2007)
I. Infiinfarea ariilor protejate (AP)
-Propunerea de infiintare
-Studii asupra ariei protejate: situan'a administrative): aspectc legate de cntitatile naturale/valorile
etno-culturale. care trebuie protejate: semniflca^ia AP in cndn.il Rc^clci Najionale de Arii Protejate ( R N A P ) :
utilizarea actuals a zonei; identificarea aspectelor problema pentru prolecjie: studii economice
-Elaborarea si votarea actului legislativ
II. Stabilirea unui plan de management
- Planificarea
-Analiza tuturor resurselor zonei
-Analiza impactului antropic
-Stabilirea obiectivelor de management
-Identificarea problemelor
-Elaborarea unor alternative pentru gestiunea zonei
-Selecjionarea unei propuneri preterate
Administrare $i intrefinere: Organigrame, organizarea echipei administrative, planificarea acti\ita|ii:
Planul pentru achizijionarea terenurilor particulare. negocierea convenjiilor pentru limitarea dezvoltarii in
AP sau in afara AP; Inventarul infrastructurii si instala^iilor care necesita intretinerc pcriodica
Gestionarea resurselor: Programe de cercetare necesare; Planuri speciale pentru protec{ie sau/^i
pentru gestionarea unor situa{ii de criza; Planuri pentru conservarea valorilor culturale si evidentierea
acestora
Educate §i con§tientizarea publicului: Programe de educate: Planuri de amenajare a centrelor
informative
III. Implementarea planului de management
Monitorizare
Imbunatafire continuud

Actiunile de conservare a biodiversitajii se organizeaza in perimetrulariilor natural de protejate.

In contbrmitate cu prevederile art. 5 alin. (I) lit. a) - c) si alin. (2) din O.l'.d. nr.5~ 2<)()~ priviihl
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habilalelor naturale. a fiord si faimei salbalice scopul $i
regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun re^eaua na^ionala de arii protejate
sunt urmatoarele:
a) Rezervafii §tiintifice
Rezerva^iile §tiintifice sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protec^ia si conservarea
unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprczcntative de interes stiintific sub
aspect floristic, faunistic, geologic, speologic. paleontologic. pedologic sau de alia natura. Marimea
rezervatiilor stiin|ifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii /onei protejate.
Managementul rezervatiilor stiinjifice asigura un regim strict de protec(ie prin care habitatele sunt pastrate
25
intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In aceste zone se interzice desfasurarea oricaror activity! uniane. cu
exceptia activitatilor de cercetare. educate si de ecoturism cu limitarile descrise in planurile de management,
cu acordul forului §tiinpfic competent si al administratorului rezervajiei stiintificc. Rezervajiile §tiin\itlcc
corespund categoriei I IUCN (Uniunea International^ pcntru Conservarea N a t u r i i ) "Rezervatie Naturala
Stricta: arie protejata. administrata in principal in scopuri s.tiintifice".

Rezervajia din Parcul National Munjii Rodnei

b) Parcuri nationale
Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri suni protecjia si conservaivu
unor e§antioane reprezentative pentru spa|iul biogeografic national, cuprinzand clemcnte naturale cu valoarc
deosebita sub aspectul tlzico-geografic. floristic, faunistic. hidrologic. geologic, paleontologic. speologic.
pedologic sau de alta natura. oferind posibilitatea vizitarii in scopuri §tiintifice. educative, recreative si
turistice. Managementul parcurilor na^ionale asigura menpnerca cadrului tlz.ico-gcograilc in stare naturala.
protec^ia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitajii biologice in condi\ii de stabilitate
ecologica. prevenirea §i excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a Iblosinlelor
terenurilor, incompatibila scopului atribuit. Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri
proprii de protecjie si conservare aprobate de autoritatile na^ionale §tiintifice §i administrative abilitate.
potrivit dispozifiilor prezentei ordonante de urgenja. In perimetrele lor vor II cuprinse ecosisteme sau
fracjiuni de ecosisteme terestre §i acvatice cat mai pu{in influentate prin activita^ uniane. Elementele cu
valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor na^ionale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protec^ie
ca rezerva^ii stiinjifice. Parcurile nationale se intind in general pe suprafete mari de teren. in perimetrul
parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona
parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile nationale
corespund categoriei II IUCN "Pare national: arie protejata administrata in special pentru protectia
ecosistemelor si pentru recreere".
Parcul national Suprafafa Judete
Retezat 35.347 ha Hunedoara
Rodna 55.800 ha Maramure^. Bistrita-Nasaud. Suceava
Domogled-Valea Cernei 60.100 ha Caras-Severin. Mehedinti. Gorj
Cheile Nerei-Beu§nita 45.561 ha Caras-Severin
Apuseni 37.900 ha Alba. Bihor, Cluj
Bucegi 35.700 ha Prahova. Dambovita
Semenic-Cheile Cara§ului 36.665 ha Cara§-Severin
Ceahlau 17.391 ha Neamt
Cozia 17.100 ha Valcea
Calimani 15.300 ha Bistrita Nasaud. Suceava
Piatra Craiului 14.800 ha Bra§ov. Arges
Cheile Bicazului-Hasmas 11.600 ha Harghita. Neamt

26
 c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunl protcc\ia s.i
conservarea unor elemente naturale cu valoare s.i semnificape ecologica. §tiin(ifica. peisagistica deosebite.
reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice ori ameninlate cu disparijia. arbori
secular!, asociajii floristice §i faunistice, fenomene geologice - pes.teri. martori de eroziune. chei. cursuri dc
apa, cascade §i alte manifestari §i formatiuni geologice. depozite fosilifere. precum s.i alte elemente naturale
cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse
in perimetrul altor zone aflate sub regim de protecpe. pentru asigurarca integritajii lor se vor stabili /.one tie
protecjie obligatorie. indiferent de destinajia s,i de depnatorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict dc protecjic care asigura pasirarea
trasaturilor naturale specitlce. In functje de gradul lor de vulnerabilitate. acccsul populajiei poate II limitat
sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoric! Ill IUCN "Monument natural: arie protejata administrata
in special pentru conservarea elementelor naturale. specillce".

d) Rezervajii naturale
Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale calor scopuri sunt protectia s.i conservarea
unor habitate §i specii naturale importante sub aspect floristic. taunistic. torestier. hidrologic. geologic,
speologic. paleontologic. pedologic. Marimea lor este determinata dc arealul necesar asigurarii integritatii
elementelor protejate.
Managementul rezerva{iilor naturale se iace diferenpat. in liinc^ie de caracteristicile acestora. prin
masuri active de gospodarire pentru a asigura men^inerea habitatelor §i/sau in vederea protejarii anumitor
specii. grupuri de specii sau comunitaji biotice. Pe langa activitaple ^tiinpfice. dupa caz. pot fi admise
activita^i turistice, educajionale. organizate. Sunt admise uncle activitaji de \aloritlcare durabila a unor
resurse naturale. Sunt interzise folosin{e ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor
atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate. rezervajiile naturale pot avea caracter predominant:
botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic. peisagistic. speologic. de zona umeda. marina, dc
resurse genetice §i altele.
Aceste rezervajii corespund categoriei IV IUCN. s.i anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor:
arie protejata administrata in special pentru conservare prin intervenjii de gospodarire.

. U C R A I H A

Localizarea Rezarva^iilor Naturale din Romania

(sursa: educa^ic-gcocities)

Rezervafia Maturaia Piatra Bulbuci

Rezerva^ia Naturala Cheile Ampoi{ei
Rezervatia Naturala Poiana cu narcise Tec§e§ti
Rezervatia Natural^ Cheile intregalde
Rezervatia Naturala Cheile Rame^ului
Rezervatia naturala" Dumbrava Vadului
Rezerva^a Natural^ Huda lui Papara

27
 • Rezervatia Naturala Cheile Manastirii
• Rezervatia naturala "Pietrosu Mare".
• Rezervatia naturala Piatra Rea.
• Rezervafia mixta ,,Pe§tera §i Izbucul Izvorul Albastru al Izei".
• Rezervatia botanica Poiana cu narcise din Muntele Saca.
• Rezervatia speologica Pestera Coba§el.
• Rezervatia mixta ,.Ineu - Lala".
• Rezervajia naturals ,,Pestera de la Izvorul Tausoarelor".
• Rezervatia naturala Izvorul Batrana.
• Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei.
• Rezervajia naturala Cheile Turzii - jud. Cluj
• Rezervatia naturala Ostrovul Mare. Islaz - jud. Teleomian
• Rezervatia botanica de la Suatu - jud. Cluj
• Rezervatia Lacul $tiucii -jud. Cluj
• Rezervatia ornitologica "Lacul si Valea Legii" - jud. Cluj
• Rezervatia naturala Padurea Troianu
• Rezervatiile Forestiere sj Botanice: Badeana. Balteni. Harboanca. Seaca_Movileni -jud. Vaslui.
• Rezervatiile Botanice: "Movila lui Burcel". "Coasta Rupturile Tanacu", "Fanajul de la Glodeni"
jud. Vaslui.
• Rezervatia paleontologica Nisiparia Hulubat - m u n i c i p i u l Vaslui.
• punct Fosilifer Malu§teni -jud. Vaslui.
• Rezervajia ornitologica Mla§tinile Satchinez - jud. Timis,
• Rezervatia Naturala "Valea zimbrilor" Varna Buzaului Jud Brasov

e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conscr\arca
unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activity!lor umane cu natura dc-a lungul timpului a creat o
zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala. deseori cu o mare diversitate biologica.
Managementul parcurilor naturale urmareste men|inerca intcractiunii armonioase a omului cu natura
prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului. promovand pastrarea folosintelor tradiu'onalo ale
terenurilor, incurajarea §i consolidarea activitatilor. practicilor si cultui ii traditionale ale populapei locale.
De asemenea, se ofera publicului posibilita^i de recreere si turism si sc incurajcaza activitalilc
stiintitlce §i educationale.
Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protcjat: arie protejata administrata in
principal pentru conservarea peisajului si recreere".

Parcuri naturale in Romania in ami I 2006 (sursa: A N P M )

QAPUSENI
•PORJILE DE FIER
DGRADI^TEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA
DBUCEGI
DBALTA MICA A BRAILEI
HVANATORI NEAMT
• LUNCA MURE?ULUI
OLUNCA JOASA A PRUTULU! INFERIOR
• COMANA
• GEOPARCUL DINOZAURILOR JARA HATEGULUI
OMUNJH MARAMURE5ULUI
EGEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI

28
 f) Rezervajii ale biosferei
Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia $j conservarca
unor zone de habitat natural §i a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete
mari §i cuprind un complex de ecosisteme terestre s,i/sau acvatice. lacuri s,i cursuri de apa. zone umede cu
comunitati biocenotice floristice §i faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din
amenajarea tradiJionalS a teritoriului. ecosisteme modificate sub influenza omului s.i care pot 11 readuse la
starea naturals, comunitap umane a caror existenja este bazata pe valorificarea resurselor naturale. pe
principiul dezvoltarii durabile §i armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinate de cerintele dc
protectie §i conservare eficiente ale mediului natural $i ale diversitatii biologice specifice.
Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente sj planuri dc protectie
s.i conservare proprii, in conformitate cu recomandarile Programului Om - Biosfera de sub egida UNHSCO.
Daca in perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinsc §i situri naturale ale patrimoniului universal.
managementul rezervajiei se realizeaza cu respectarea prevederilor C'onventiei privind protectia
patrimoniului mondial cultural §i natural, de sub egida UNE:SCO.
Pentru asigurarea protecfiei §i conservarii unor zone de habitat natural s.i a diversitatii biologice
specifice. precum §i pentru valorificarea resurselor naturale disponibile. potrivit cerintelor de consum ale
populatiilor locale §i in limitele potenjialului biologic natural de regenerare a acestor resurse. in cuprinsul
rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenfiat de protectie ecologies, de conservare si de
valorificare a resurselor. dupfl cum urmeaza:
1. zone strict protejate. avand regimul de protec^ie s.i conservare a rezerva^iilor ^tiin^ifice:
2. zone tampon, cu rol de protecjie a zonelor strict protejate s.i in care sunt admise activita^i limitatc
de valorificare a resurselor disponibile. in conformitate cu autorizajiile date dc administrapa rezervajiei:
3. zone de reconstrucpe ecologica. in care se realizeaza masuri de re face re a mediului deteriorat:
4. zone de dezvoltare durabila. valorificabile economic prin practici tradijionale sau noi. ecologic
admise. in limitele capacita^ii de regenerare a resurselor.
Rezerva{iile biosferei cu a§ezari umane sunt astfel gestionatc meal sa constituie modele de de/voltare
a comunitatilor umane in armonie cu mediul natural.
Rezerva(ia Suprafafa Judete
Delta Dunarii 580.000 ha Tulcea, Constanta
Pietrosu Rodnei 900 ha Maramure§
Retezat 2.700 ha Hunedoara

g) Zone umede de important internationala

Zonele umede de important internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este
asigurarea protecjiei §i conservarii siturilor naturale cu diversitatea biologies specifics zonelor umede.
Managementul acestor zone se realizeazS in scopul conservarii lor sj al utilizarii durabile a resurselor
biologice pe care le genereaza. in conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede
de importanta internationals, in special ca habitat al pasarilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri
sunt protectia §i conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror
valoare este recunoscutS ca fiind de importantS universala. Marimea arealului lor este determinata de
cerintele pentru asigurarea integritS{ii §i conservarii elementelor supuse accstui regim de protectie. in
cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare
compatibila cu cerintele de protectie §i conservare ale sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza in conformitate cu
regulamentele si planurile proprii de protectie §i conservare. cu respectarea prevederilor Conventiei privind
protectia patrimoniului mondial cultural §i natural, de sub egida UNESC'O.

29
 i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale caror scopuri
sunt conservarea, men^inerea si, acolo unde este cazul. readucerea intr-o stare dc conservare favorabila a
habitatelor naturale si/sau a popula^iilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de
conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a hahitatelor speciilor
prevazute in anexele nr. 2 si 3 ale OUG 57/2007.
Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate spec i lice
siturilor desemnate sau integrate in alte planuri de management si masuri legate, administrative sau
contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor. prccum si a
perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau project indirect legat sau necesar
pentru gestiunea sitului. dar susceptibil de a-1 afecta intr-un mod semnitlcativ. va face obiectul mini studiti
pentru evaluarea impactului, finandu-se seama de obiectivele de conservare a ariei. conform prevederilor art.
28 din ordonanta de urgenta.
Ariile speciale de conservare se desemneaza prin hotarare a Guvernului. dupa recunoasterca
statutului lor de catre Comisia Europeana, si vor face parte din rejeaua europeana "NATURA 2000".
j) Arii de protectie speciala avifaunistica
Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt
conservarea, mentinerea §i, acolo unde este cazul, readucea intr-o stare de conservare favorabila a speciilor
de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protecjia speciilor de pasari migratoare salbaticc. mai
ales a celor prevazute in anexele nr. 3 §i 4 A.
Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de conservare.
Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarare a Guvernului si fac parte din re^eaua
europeana "NATURA 2000".
k) Situri de importanta comunitara
Siturile de importanta comunitara reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile
biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare
favorabila a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 si care
pot contribui astfel semnitlcativ la coerenja rejelei "NATURA 2000" si/sau contribuie semnitlcativ la
mentinerea diversitajii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de
animale cu areal larg de rSspandire. siturile de importanta comunitara ar trebui sa corespunda /one I or din
areal in care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor spccii.
Propunerile de situri de importanta comunitara se stabilesc prin ordin al autoritatii publice centralc
pentru protectia mediului, pe baza criteriilor enunjate in anexa nr. 7 a OUG 57/2007.
1) Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit. alaturi de elemente de
interes ecologic, arheologic, istoric si cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse intr-un numar de situri
de important stiin|ifica, educajionala sau estetica. reprezentative pentru un anumit moment din istoria
Pamantului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafata suficient de mare si o strategic de dezvoltare
teritoriala fn folosul comunita{ilor locale, a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale si
culturale, pe principiul dezvoltarii durabile. Geoparcurile sunt zone cu ase/ari umane astfel gestionate incat
sa constituie modele de dezvoltare a comunitajilor in armonie cu mediul natural.
Geoparcul are o structura de administrate proprie care, in parteneriate locale si nationale. asigura
conservarea patrimoniului natural si cultural si propune metode noi de protectie. educatie. cooperarc in
scopul dezvoltarii socioeconomice. imbunatatirii conditiilor de \\a\a din mediul rural si intaririi identitatii
locale.
Managementul unui geoparc se realizeaza in conformitate cu strategia de dezvoltare teritoriala
identitlcata si in conformitate cu recomandSrile UNESCO si Cartei Retelei Europene a Geoparcurilor. Pentru
asigurarea managementului siturilor geologice, naturale. istorice. culturale. precum si pentru valorificarea
resurselor naturale disponibile, potrivit cerinjelor de consum ale populatiilor locale, in cuprinsul geoparcului
se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie. de conservare si de valorificare a resurselor. dupa cum
urmeaza:
1. zone strict protejate. avand regimul de protectie si conservare a rczervatiilor stiintillce:
2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si in care sunt admise activity! I imitate
de valorificare a resurselor disponibile, in conformitate cu autorizatiile date de administratia geoparcului:
30
 3. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici tradijionale sau noi. ecologic
admise. in limitele capacitatii de regenerare a resurselor.
Geoparcul reprezinta un concept lansat si susjinut de UNESCO, in parteneriat cu Rejeaua Europcana
a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua Globala (UMESCO) a Geoparcurilor. Recunoa$terea
international^ a functional unui geoparc si acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu
reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Rejelei Europene a Geoparcurilor.

Reteaua romana de arii naturale protejate (Natura 2000)

••••••••••••••••••••••••••••••^^

I \*
-^•:-..S/ I ." > V

Sursa: ANPM

6.6. Rezervafia Biosferei Delta Dunarii - RBDD

Perimetrul RBDD este organizat in 4 zone:
1. Zone cu regim de protecfie integrate:
-numar: 18 zone
-suprafata: 50.600 ha (8,7 % din total suprafata RBDD)
-cuprind:
-formafiuni fizice si biologice sau grupari de astfel de forma^iuni care au o valoare exceptional;"! din
punct de vedere §tiintjfic sau estetic
-habitatele speciilor de plante si animale care au o valoare universala din punct de vcdere $tiin{itk
sau al conservarii lo
-situri naturale care au o valoare excepjionala din punct de vedere stiin{ific §i istoric. al conservarii
sau al frumusetii lor
-activita|i permise:
-cercetare
-paza si control
2. Zone tampon:
-numar: 13
-suprafata: 223.300 ha (38,5 % din suprafata R.B.D.D.)
-cuprind:
-zone cu caracteristici biologice apropiate de ale celor precedente. indeplinind functia de limitare a
impactului activitatilor umane asupra zonelor cu regim de protectie integrals

31
 -activitafi permise: valorificarea resurselor vegetale prin aplicarca de tehnologii ncpoluanlc.
pescuit industrial cu mijloace tradijionale. pa§unat. turism ecologic. cercelare. filmari
3. Zone economice:
-suprafaja: 306.100 ha (52.8 % din suprafa|a R.B.D.D.)
-cuprind:
-teritoriul ramas dupa delimitarea zonelor cu regim de protccjie integrala §i a cclor tampon.
incluzand terenurile aflate in categoria domeniului public clc interes national §i celc aflate in domeniul prival
sau public de interes local §i judetean. in care se destas.oara activity! de valorificare a resurselor naturale
regenerabile. in limitele de suport ale ecosistemelor naturale
-activita^ permise in zonele domeniului public de interes national: pescuit industrial si
sportiv; valorificarea resurselor forestiere §i ale produselor accesorii : valoritlcarca vegeta{iei acvatice (stut.
papura, plante medicinale); valorificarea potenpalului melifer al fiorei spontane : recoltarea ciupercil:
pasunaU recoltarea tanului §i altor furaje: vanatoare
-activita|i permise in zonele domeniului public dc inetcrcs local s.i judetean: agricultura.
piscicultura. zootehnie. silviculture, turism. prestari servicii. orice alte activita^i ce nu pun in pericol
conservarea patrimoniului natural al Rezervatjei

4. Zone de reconslim-tic ecologica:

-numar: 6
-suprafa^a: 11.425 ha
-cuprind:
-suprafete unde impactul produs de activitatea umana sau de anumite tenomenc naturale a
dus la degradarea ecosistemelor naturale 5! in cadrul carora Administran'a Rezerva^iei Biosterei Delta
Dunarii desta§oara activitati de refacere a echilibrului ecologic. de renaturare a zonci afectate
-activity! permise:
-se pot desfa§ura activitaji specifice zonelor tampon sau economice din care au provenit. cu
aplicarea restric|iilor impuse de starea ecosistemului §i a normelor tehnologice stabilite de A.R.B.D.D..
aplicate in procesul de renaturare a zonei.

Modelul Planului (Je Management pentru conservarea diversitatii biologicc si dezvoltarc durabila in
Rezerva|ia Biosferei Delta Dunarii 2002-2004 (sursa RBDD 2002-2004)

Durata Valoare
Obiectiv de management Proiecte si acfiuni de management Priori- (€)
tate
Cod Den u mire Cod Denumire
1 2 -> 4 5 6 7
1. ( unoastcrca si 1.0.1 Elaborarea unor criterii de 1 2002- De estimat
evaluarea starii evaluare a starii ecologice a 2004
ecologice generate a mediului ac vatic in acord
ecosistemelor din cu cerin\ele UE.
RBDD. i
1.0.2 Identificarea. selectarea si •^ 2002-
testarea factorilor ecologici 2004
care influenteaza starea
habitatelor din RBDD.
1.0.3 Imbunatatirea metodologiei 3 2002-
§i tehnicilor de caracterizare 2006
a starii ecosistemelor prin
utilizarea indicatorilor
ecologici.
1.0.4 Model area proceselor 3 2002-
hidro-chimice din 2006
ecosistemele deltaice.
32
2. Cunoasterea, 2.0.1 Model ul hidrologic global 1 2002-
modelarea si al Deltei Dunarii. 2004
imbun5t3firea
regimului
hidrologic. . _.
2.0.2 Dinamica hidrologica a 2 2002-
complexelor lacustre din 2006
Delta Dunarii.
2.0.3 Imbunatatirea condipilor 2 2002-
hidrologice in complexele 2005
lacustre din RBDD
utilizand model ul
hidrologic ca suport pentru
asistarea deciziilor.
3. Cunoasterea 3.0.1 Evaluarea capacitajii dc 2 2002-
funcfionarii rejinere a nutrienjilor din 2004
ecosistemelor din apele de suprafa{a de catre
RBDD. zonele umede din Delta
Dun^rii.
3.0.2 Studiul fluxurilor de carbon 3 2002-
si nutrienji in Delta Dunarii 2004
si complexul lagunar Razini
- Sinoie. 1
•>
3.0.3 Fluxuri de gaze cu efect de 2002-
sera in Delta Dunarii si NV 2004
Marii Negre (CO2. N2o.
CH4, H2S) si influenza
factorului antropic.
3.0.4 Interac^iuni in planctonul si 3 2002-
bentosul unorecosisteme 2004
lacustre.
Studii comparative asupra -> 2002-
3.0.5
biocenozelor plagice si 2006
bentaledin Delta Dunarii si
complexul lagunar Razim -
Sinoie in vederea evaluarii
tendintelor de evolutie a
ecosistemelor acvatice.
3.0.6 Funcfiile ecologice ale 2 2002-
ecosistemelor forest iere 2005
naturale si antropice. din
Delta Dunarii si opjiuni de
management.
3.0.7 Acumularea si transferul 2 2002-
poluanjilor prin principalele 2004
componentelor ale rejelor
trotlce din Delta Dunarii.
3.0.8 Modificari structurale ale 2002-
ecosistemelor din RBDD 2004
datorate extinderii speciilor
alohtone.
4. Conservarea
btodjyersitajii.
4.1 Conservarea spec ii lor 4.1.1 Evaluarea florei si faunei -> 2002-
33
§i habitatelor. din teritoriul RBDD in 2006
vederea fundamcntarii
masurilor de protectie s.i
conservare.
4.1.2 Elaborarea metodelor dc 1 2002-
conservare a unor specii de 2005
animale cu populatii izolate
§i periclitate critic la nivel
european.
4.1.3 Cercetari biologice asupra 2 2002-
unor specii de pasari de 2006
interes conservativ
international.
4.1.4 Identitlcarea habitatelor 1 2002-
pentru iernare s.i evaluarea 2004
efectivelor de gasca cu gat
ro§u (Brant a rufficolis).
4.1.5 Fundamentarea masurilor 2002-
de protectie s. i redresare a 2004
popula|iilor de sturioni
marini migratori in Dunare.
4.1.6 Cercetari de citogenetica •> 2002-
asupra populatii lor de 2006
sturioni.
4.1.7 Studii §i cercetari privind 1 2002-
controlul §i refacerea 2006
genofondului populatiilor
de sturioni prin producerea
puietului de sturioni §i
popularea f l u v i u l u i
Dunarea.
4.1.8 Realizarea stajiei de 1 2003-
monitorizare a migratiei 2004
puietului de sturioni s,i
scrumbie de Dunare
4.1.9 Cercetarea structurii 1 2002-
calitative §i cantitative a 2005
principalelor componente
ale ecosistemului marin de
la litoralul romanesc.
stabilirea biodiversitatii §i
potential ului product iv al
planctonului. nectonului si
bentosului sector ului
romanesc al Marii Negre.
4.1.10 Identitlcarea tipurilor de 1 2002-
habitate din zona marina $i 2005
de coasta in vederea
alinierii la masurile de
conservare a florei §i faunei
prevazute de Directiva UF,
43/1992.
4.1.11 Proiect pentru conservarea ~1 2002- - "-
nurcii europene (Muxiela 2006

34
 I litre ola)
4.2 Implementarea 4.2.1 (Anexa) 1 2002-
strategic! de 2006
management a
stocurilor de sturioni
4.3 Managementul 4.3.1 Elaborarea planiirilor de 1 2002-
zonelor cu regim de management ale zonelor cu 2004
protecjie integrala. regim de protectie integrala
in vederea conservarii
biodiversitajii.
4.3.2 Aplicarea masurilor din 1 2002-
planurilor de management 2006
ale zonelor cu regim de
protectie integrala (Ancxe)
4.3.3 Reducerea si transferul 2 2002-
activitajilor antropice cu 2004
efecte negative din
vecinatatea zonelor cu
regim de protecU'e integrala.
4.4 Evaluarea 4.4.1 Cercetari privind extinderea 2 2003-
ecosistemelor in limitelor vestice si sudice 2006
vederea del imitarii si ale RBDD. in vederea
stabilirii zonelor asigurarii conditiilor de
functional. iernare pentru speciile de
j>asarij)rotejate
4.4.2 Cercetari pentru 2 2002-
redelimitarea zonelor 2006
funcjionak.
5. Protecfia zonei 5.0.1 Studiu privind 2 2002-
costiere a RBDD. morfodinamica litorala in 2004
zona RBDD. _.j
5.0.2 Studiul mecanismelor de 3 2002-
sedimentare si de eroziune 2006
care controleaza
morfodinamica din zona
frontala a RBDD.
5.0.3 Dinamica proceselor de 3 2002-
transport si depunere a 2006
aluviunilor la gurile
Dunarii.
5.0.4 Managementul integral al 1 2002- - "-
zonei costiere. 2006
5.0.5 Studiul sedimentologic al 3 2002-
modificarilor ambientale 2004
din Delta Dunarii si zona
litorala adiacenta
determinate de lucrarile
hidrotehnice de pe Brazil
Sf.Gheorghe.
5.0.6 Interactiunea dintre 2 2003-
fenomenele hidro-dinamice 2005
si componentele abiotice
ale ecosistemelor costiere
(delta-farm-mare).
35
 monitorizare si nietode de
management al proceselor
geomorfologice costiere.
5.0.7 Program integral de 1 2002-
monitoring fizic. chimic si 2004
bi logic al apelor marine si
al eroziunii costiere.
6. Armonizarea 6.0.1 Managementul integral al 1 2002-
funct iilor ecologice complexului lagunar Razim 2004
si economice din - Sinoie si a zonelor
complexul lagunar adiacente.
Razim - Sinoie.
6.0.2 CercetSri ecologice in 3 2002-
complexul lagunar Razim - 2005
Sinoie. in vederea redresarii
habitatelor naturale si
refacerii genotoiidului
biocenotic.
6.0.3 Evaluarea influentelor 3 2002-
antropice asupra dinamicii 2006
fluxurilor de apa, poluan^i
si sedimente in complexul
lagunar Razim - Sinoie.
6.0.4 Studiu privind oportunitatea 3 2002-
cresterii salinitafii in laguna 2006
Sinoie.
6.0.5 Metode pentru 1 2002-
imbuna'tatirea calitatii 2004
mediului marin si refacerea
populatiilor de bivalve
psamobionte si de pesti
plafi, utile din zona litorala.
Monitoringul hidrobiologic
si ameliorarea ecologica a
complexului lagunar Sinoie.
7. Valorificarea
durabila a
resurselor naturale
regenerabile.
7.1 Fundamentarea 7.1.1 Evaluarea stocurilor de 1 2002-
gestionarii durabile a pesti din RBDD. 2005
resurselor naturale.
7.1.2 Evaluarea starii resurselor 1 2002-
naturale din laguna Sinoie. 2004
solutii de reabilitare
ecologica.
7.1.3 Evaluarea stocurilor de 1 2002-
pesti migratori din sistemul 2004
DunSrii Inferioare.
7.1.4 Studiul select ivita(ii 2 2002-
uneltelor de pescuit pentru 2005
limitarea impactului negativ
a pescuitului accidental.
7.1.5 Evaluarea resurselor 1 2002-

36
 cinegetice din RBDD. 2005
7.1.6 Evaluarea resurselor 1 2002-
vegetal e naturale din 2004
RBDD.
7.1.7 Evaluarea stocurilor de 1 2002-
pesti din zona costiera 2006
marina aferenta RBDD.
7.1.8 Fundamentarea 1 2002-
managementului pescariilor 2004
marine pentru dezvoltare
durabila.
7.1.9 Dezvoltare eco-turismului 1 2002-
pentru valorificarea 2004
potenjialului turistic din
RBDD.
7.1.10 Masuri de protecjie a cailor 2 2002-
de migrate a pesjilor semi- 2006
migratori de apa dulce in
RBDD
7.2 Reglementarea 7.2.1 Armonizarea 1 2002-
utilizarii resurselor managementului pescariei 2004
naturale. din RBDD cu cerinjele UE.
7.2.2 Proiectarea si 1 2002-
implementarea unui sisteni 2004
de management panicipativ
al resursei pescaresti.
7.2.3 Reglementarea pescuitului 1 2002-
in pescariile mixte (pesti de 2004
apa dulce si marini din
golful Musiira.
7.3 Reglementarea a 7.3.1 Elaborarea regulamentului 1 2002-
activitatilor de desf&surare a activitatilor 2006
economice din din RBDD
RBDD
7.3.1 Elaborarea regulamentului 1 2002-
de practicare a agriculturii 2004
ecologice in exploatatii
mari (incinte indiguite)
7.3.2 Elaborarea regulamentului 1 2002-
de practicare a pisciculturii 2006
in RBDD
8. Reconstructia si
ameliorarea
ecosistemelor.
8.1 Reconstruc^ia 8.1.1 Solutii pentru reconstrucpa 1 2002-
ecosistemelor ecologica a unor zone 2004
deteriorate. modificate antropic din
RBDD.
8.1.2 Evaluarea func^iilor 2 2002-
ecologice si a valorilor 2004
economice restaurate in
zonele renaturate din
RBDD.
8.1.3 Studiu privind starea i 2002-
37
 actuala si pretabilitatea la 2004
agriculture si pisciculture a
incintelor amenajate din
RBDD. in vcdcrca
reconstruc{iei ecologice a
u suprafetelor degradate.
8.1.4 Perdele forestierc dc 1 2002-
protectie a brajelor si 2004
canalelor Deltei Dunarii.
8.2 Imbunatajirea 8.2.1 Refacerea regimului salin in 2 2002-
conditiilorde mediu lacul Saraturi - Murighiol. 2004
din ecosistemele
naturale acvatice si
terestre.
8.2.2 Studiul regimului apelor 1 2002-
treat ice in zonelc tercstre cu 2006
regim de protectie intcgrala
(Letea si Caraorman) si
elaborarea masurilor de
redresare a echilibrului
ecologic
8.2.3 Evaluarea efectelor 1 2002-
lucrarilor de imbunatan're a 2003
condijiilor ecologice in
.complexele lac ust re
8.2.4 Evaluarea efectelor 1 2002-
lucrarilor hidrotehnicc 2004
privind reducerea
proceselor de sedimentare
din complexele lacustre
8.2.5 Imbunata^irea conditiilor de 1 2002-
mediu in zonele de 2008
reproducere natural a a
speciilor de pesti autohtoni
din RBDD (Matija-Merhei.
§ontea-Furtuna. Gorgova-
Uzlina. Razim-Sinoie.
Dunava|-Dranov. Somova-
Parches).
8.2.6 Executarea periodica a 1 2002-
lucrSrilor de intretinere a 2010
canalelor pentru asigurarea
regimului hidrologic optim
din ecosistemele acvatice.
8.2.7 Reconstruc|ia ecologica a - "-
incintei agricole Furtuna
8.2.8 Reconstruqia ecologica a
complexului Rosu-Puiu
privind imbunatatirea
regimului hidrologic si
refacerea potentialului
piscicol
8.2.9 Reconstructia ecologica a - "-
zonei Magearu-Cardon

38
 8.2.10 Reconstruct ecologies a
ostroavelor rezultate prin
rectificarea bra{ului Sf.
Gheorghe
8.2.11 Reconstruct ecologica a
amenajarilor piscicole din
zona Holbina-Dunavaj
9. Evaluarea $i 9.1.1 Evaluarea efectului 2 2002-
limitarea substantelor poluantc din 2004
fenomenelor de apa asupra starii dc sanatalc
poluare. si a structurii genetice a
speciilor de pesti cu valoare
economica.
9.1.2 Identitlcarea surselor si 3 2002-
cailor de scurgerc in zoncle 2004
naturale a poluamllor din
incintele amenajate pentru
agricultura din RBDD s.i
din zonele agricole
limitrofe.
9.1.3 Cercetari privind calitatea 3 2002-
sedimentelor din Dunarc. 2006
Delta Dunarii §i zona de
nord-vest a Marii Negre in
scopul stabilirii unui sistem
de standarde chimice.
10. Diminuarea 10.0.1 Elaborarea planului de 1 2002-
efectelor negative acjiune pentru limitarea 2004
produse de efectelor negative produse
hazardele naturale de hazardelor naturale si
§i antropice. antropice. I
10.0.2 Vulnerabilitatea 2 2002-
amenajarilor hidrotehnicc 2006
din cuprinsul §i din afara
RBDD si impaclul
previzibil al degradarii lor
asupra mediului.
11. Dezvoltarea 11.1.1 Dezvoltarea bazei integrate 1 2002-
Sistemului de date a RBDD. 2003
Informational al
RBDD.
11.1.2 Dezvoltarea Sistemului 1 2002-
Geografic Informational 2006
(GIS) §i a tehnicilor de
interpretare a imaginilor i

11.1.3
satelitare.
Reglementarea sistemului 1
L2002-
de colectare §i acces la 2006
datele privind RBDD. -
12. Monitoringul
integrat al RBDD.
12.1 Elaborarea §i 12.1.1 Elaborarea §i 1 2002-
implementarea implementarea sistemului 2003
sistemului de de monitoring integrat al

39
 monitoring integral al RBDD.
RBDD.
12.2 Achizi^ia de date §i 12.2.1 Monitorizarea factori lor 1 2002-
monitoringul abiotici (aer. apa. sol) din 2006
factori lor abiotic i teritoriul RBDD.
12.2.2 Monitorizarea proceselor I 2002-
morfologice si a 2006
ecosisteinelor costiere
12.2.3 Program integral de 1 2002-
monitoring fizic. chimic si 2006
biologic al apelor marine si
al eroziunii costiere.
12.3 Achizi{ia de date si 12.3.1 Monitorizarea spec ii lor de 1 2002-
monitoringul flora si fauna de inleres 2006
biodiversity conservativ conform Planul
de monitorizare a pasariloi
din RBDD.
12.3.2 Realizarea unor 2 2003-
observatoare ornitologice 2004
pentru studiul coloniilor
mixte de pasari acvatice
12.4 Achizit-ia de date si 12.4.1 Monitorizarea valorificarii 1 2002-
monitorizarea resurselor naturale (peste. 2006
resurselor stuf. plante medicinale.
etc).
12.5 Monitorizarea 12.5.1 Monitorizarea activitaplor 1 2002-
sistemelor socio- economice din sistemelor 2006
economice antropice
12.5.2 Monitorizarea populatiei si 1 2002-
asez^rilor umane din 2006
RBDD
13. Dezvoltarea
cooperarii cu
organizafiile interne
§i externe §i, in
special, cu cele
Internationale.
13.1 Dezvoltarea 13.1.1 Paticiparea la proiectelc si 1 2002-
cooperarii cu programele dezvoltate de 2006
organ izajii MAB-UNESCO.
Internationale la care Patrimoniul Natural
ARBDD sau Universal. UNESCO.
Romania au aderat RAMSAR. EUROPARC.
EUROSITE. etc.
13.2 Dezvoltarea 13.2.1 Participarea la proiectele sj 1 2002-
cooper^rii regionale programele dezvoltate 2006
privind protec|ia bilateral sau trilateral
mediului si
reconstucjia
ecologies din Bazinul
Dunarii §i Marea
NeagrS in cadrul
Programului
"Coridorul Verde al
40
 Dunarii Inferioare"
(Romania. Bulgaria.
Republica Moldova 5!
Ucraina) §i in cadrul
Euro-Regiunii
"Dunarea de Jos"
(Romania. Republica
Moldova §i Ucraina)
13.3 Dezvoltarea 13.3.1 Consfatuiri periodice cu 1 2002-
cooperarii cu organizajiile 2006
organiza{iile neguvernamentale cu
neguvernamentale activitate in §i despre
RBDD.
13.4 Dezvoltarea 13.4.1 Elaborarea Planului de 1 2002-
cooper<irii management in Rezerva^ia 2006
transfrontaliere. Biosferei transfrontaliera
bilaterale §i trilateral Delta Dunarii. Romnnm-
in regiunea Deltei Ucraina.
DunSrii §i Prutului
Inferior
13.4.2 Elaborarea Planului de 1 2002-
management in rezervatia 2006
naturala Delta Dunarii sj
Prutul Interior dintre
Romania. Republica
Moldova §i Ucraina. I
13.0.3 Continuarea s,i extinderea 1 2002-
programelor de colaborare 2006
bilaterala cu alte /.one
umede protejate (Broads -
Marea Britanie. Camargue
- Franta. Biesbosch -
Olanda. Marquanterre -
Fran|a)
13.0.4 Coordonarea sprijinului 1 2002- - "-
international acordat pentru 2006
implementarea Planului de
Management
14. Informarea §i 14.0.1 Modernizarea sistemului de ; 1 2003-
educafia ecologica a informare §i imbunatatirea 2005
publicului $i a informatiilor oterite
populate! locale. vizitatorilor privind RBDD.
14.0.2 Implementarea strategies de i 2002- - "k -
con§tientizare 2006
14.0.3 Real i zarea Centrului de 2 2005 - "-
informare Sf. Gheorghe
14.0.4 Realizarea Centrului de 2 2005
informare Istria
14.0.5 Realizarea de pliante. 1 2002-
postere s.i materiale de 2006
popularizare pentru
vizitatori
14.0.6 TipSrirea lucrarilor de 1 2002- - "-
important deosebita. 2006

41
 Atlasul §i Monografia
RBDD
14.0.7 Elaborarea $i tiparirea de 2 2004-
matcrialc didacticc pentru 2006
$coliledin RBDD
14.0.8 Extinderea program til LI i do 2 2003-
educate de mediu in 2005
comunitatile locale prin
imjDlicarea agenplor ecologi
14.0.9 Organizarea actiunilor de 1 2002-
celebrarea a zilelor de 2006
referinta pentru protec^ia
mediului inconjiiralor (ziua
zonelor umede. ziua
parcurilor. ziua mediului.
ziua RBDD. ziua
program ului MAB-
UNESCO. ziua
biodiversitajii. etc.)
14.0.10 Elaborarea §i tiparirea 1 2002-
anuala a sintezclor privind 2006
starea RBDD
14.0.11 Editarea §i publicarea unor 2 2002-
bro§uri cu specii rare de 2005
flora §i fauna din RBDD
14.0.12 Modernizarea sistemului de 1 2003-
semnalizare ^i marcare a 2006
RBDD
14.0.13 TipSrirea Planului de 1 2002-
management al ARBDD §i 2003
distribuirea lui catre toti
factor! i implica^i ^i
interesaji
15. Cunoasterea, 15.0.1 Studiul evolutiei 2 2002-
conservarea §i structurilor etnice 2004
valorificarea
valorilor etno-
culturale ale
populafiei locale din
RBDD.
15.0.2 Stimularea §i valorificarea 2 2002- - "-
tradi^iilor culturale 2005
15.0.3 Punerea in valoare a 2 2002-
identitapi etno-ciilturale a 2005
fiecarei comunila^i prin
realizarea unor pliante.
bro§uri, etc
16. Sprijinirea 16.0.1 Fundamentarea strategiei 2 2002-
activitatilor dezvoltarii durabile a 2004
economice sistemelor socio-econom ice
traditionalc ale din RBDD.
populafiei locale *.i
protecfia intereselor
economice ale
42
 acesteia.
16.0.2 Evaluarea gradultii cic 2 2002-
armonizarea a sistemele 2005
socio-economice cu
utilizarea capitalului
natural.
16.03 Introducerea unui rcgini do 2 2005
"Marca inregistrata" pentru
produsele realizate in
RBDD i
16.0.4 Evaluarea percept iei 2 2002-
populajiei locale privind 2005
obiectivul fundamental al
rezervajiei biosferei:
conservarea s.i protejarea
ecosistemelor deltaice.
16.0.5 Utilizarea unor noi tehnici 2 2002-
de consultare a 2005
comunitajilor locale privind
implementarea conceptului
de dezvoltare durabila.
16.0.6 Maxim izarea beneficiilor 2 2002-
locale din utili/area 2006
durabila a rcsurselor
naturale.
17. Stabilirea $i 17.0.1 Periodic. ARBDD. va 1 2002-
aplicarea masurilor promova acpuni sau/§i 2006
rezultate din proiecte care vor urmari
obligafiile Romaniei punerea in aplicare a
ca parte semnatara prevederilor coin enliilor
a coin enliilor internationale la care
Internationale Romania este parte. privind
conservarea diversitatii
biologice §i dezvoltarea
durabila.
18. Intarirea capacitafii
ARBDD de
supraveghere §i
control.
18.1 Infiinjarea Garzii de 18.1.1 Constituirea §i organ izarea 1 2002
Mediu pentru RBDD Garzii de Mediu din RBDD
18.1.2 Organizarea instruirilor 1 2002-
periodice a agentilor 2006
ecologi
..
18.2 Imbunatatirea 18.2.1 Perfecjionarea activitatii 1 2002-
functionarii Grupului de Monitorizarea 2006
grupurilor de lucru aPasarilordinRBDD.
pentru monitorizarea
diversitajii biologice.
18.2.2 Infli n^area grupurilor 1 2002-
special izate pentru 2003
monitorizarea sped i lor
periclitate conform
prevederilor acordurilor
43
 internajionale.
18.2.3 Infiin{area grupurilor de 1 2002-
lucru specializate pentru 2003
evaluarea resurselor
naturale exploatahile din
RBDD. j
18.3 Intarirea si 18.3.1 Suport financiar intern si 1 2003-
perfectionarea international pentru 2006
capacita|ii asigurarca permancnta a
manager! ale a resurselor umane si a
personaluilui din logistic! i necesare. conform
ARBDD si din alte normelor si experience!
institu^ii nafionale de Internationale, pentru
protll in domeniul implementarea obiectivelor
gestionarii ariilor de management.
protejate si a zonelor
umede de important
international!
18.3.2 Infiintarea si tunctionare 1 2003-
Centrului National Uzlina 2005
de instruire si perfec^ionare
in domeniul gestionarii
ariilor protejate si a zonelor
umede. i
18.4 Implicareatinerilor si 18.4.1 • Infiintarea grupurilor de 2 2003-
a societajii civile in agenji ecologi voluntari 2005
sprijinirea actiunilor functionand pe baza
de supraveghere a protocoalelor de colaborare
ecosistemelor dintre ARBDD si
naturale din RBDD. organizatiile
neguvernamentale care
sustin functionarea
acestora.

Biodiversitatea in RBDD
Delta Dunarii. comparativ cu alte delte ale Europe! s.i chiar ale Terci. a pastrat o biodiversitate
ridicatci. respectiv, un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unitati sistematice. incepand de In
plantele inferioare (unicelulare) si pana la cele superioare (cormofite). de la animate unicelulare (protozoan*)
si pana la vertebratele cele ma! evoluate (mamifere). RBDD frupenza inca prin densitatea ridicata cle
exemplare la multe specii. care in zilele noastre sunt rare sau lipscsc din alte regiuni ale continentului. cu
toate ca datorita unor influence antropaice din ultimele decenii (poluarea apelor. transformarea unor suprafe\e
naturale in terenuri silvice. piscicole s.i agricole etc.). n-a prod us o diminuarea pana la dispari^ie a unor specii
de plante si animale.
Au tost inventai'iate 1642 specii de plante si 3768 specii de animale. dintre care circa 1530 specii de
insecte. 70 specii de melci. 133 specii de pesti. 1 1 specii de reptile. 7 specii de broaste. 325 specii de pasari si
44 specii de mamifere.
Diversiatea mare de ecosisteme acvatice. palustre. terestre. fluviale. lluvio-maritime si costiere a
creat posilbiliatea popuiarii regiunii cu o diversitate ridicata de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile
postglaciare cuaternare. cu preponderen{a din cele mediteraneene §i estice. Datorita mortbgenezei recente.
acest teritoriu este slab reprezentat in endemite terestre, comparativ cu alte tarii. mai ales cele montane, care
au pastrat multe relicte preglaciare. Endemitele danubiene sunt ceva mai numeroase. iar cele pontice.
respectiv ponto-caspice si mai bine reprezentate.
Numarul speciilor din principalele categorii sistenutlicc inclusc in Lista Ro$ie a RBDD iJupCi
criteriile IUCN-1990)

44
 Bogajia sj valoarea diversitatii de specii semnalatc pe tcritoriul Re/er\atiei Biosferei Delta Dunarii.
prezenja multor specii cu valoare ridicata. prin gradul de raritate sau chiar unicilate. gradul ridicat do
periclitare pentru un numar important de specii. valoarea stiinjifica si cstctica a multor specii. au condus la
intocmirea primei LISTE RO$II pentru aceasta zona
Lista de specii se bazeaza pe date recente. folosibnd 10 categorii do periclitare (dupa "IIJC'N Red
List of Threatened Animals" din 1990 si 1994). si prczentare pe grupc m a i l do specii: plante vascularo.
moluste. insecte, pe§ti, amfibieni, reptile, pasari. mamitcrc.

Legenda:
Categoria Ex E V R 1 1? K Nt
numar specii
Plante superioare 36 23 45 96 127 40 II s

Moluste 4 5 6
Insecte •> 3 4 1 1
Pesti 4 *) 4 13 5 12 19
Amfibieni -> H
Reptile 7 4
Pasari S 4 124 27 j 99 46
M ami fere 2 1 14 -> 6 3

Ex(disparute) = specii care nu s-au mai regasit in habitatele naturale. dupa repetate investigalii in
zonele in care s-au Tnregistrat anterior sau in cele in care s-a prosupus ca an existal.
Ex? = nu a trecut mai mult de 50 ani de la ultima imegistraie a speciei. dooi este posibil a fi rcgfisita
in viitor
E(in pericol iminent) = specii in pericol de disparijie iminont. daca factorii cauzali continua sn so
mentina. Populatiile acestei specii au ajuns la un nivel critic din punct do vedere numeric
V(vulnerabile) = specii in declin numeric, care pot trece in categoria I daca factorii cau/ali nu sc
inlatura
R(rare) =specii care nu fac parte din categoriile E sau V. dar oxista riscul trecerii in acestea. prin
faptul cS arealul lor de raspandire se reduce la zone geografice si habitate I imitate, sau specia in cauza poato
fi raspandita pe o arie mai larga. dar in populatii reduse.
Ustatut indecis) = specii Ex., E, V. sau R. dar nu oxista sullciente informatii pentru a se putea
nominaliza intr-una din aceste categorii. Se utilizeaza mai ales pentru specii semnalate anterior dar neregasite
la ultimele evaluari, existand semnale (din surse neautorizate) ca s-au mai observat.
?: = specii menjionate anterior, neregasite. a caror prezen^a. osto nosigura.
K = insuficient cunoscute
nt(nepericlitate) = specii periclitate pe plan european (inclusc pe listele convenjiilor interna^ionale ca
necesitand masuri de protecfie si consei-vare), care in teritoriul RBDD nu sum periclitate tlind frecvente ^i
abundente.
O (ie§ite din pericol) = specii care anterior au fost periclitate. dar actualmonto. prin masurilo luate. nu
mai exista acest pericol
Plante ocrotite in Rezervafia Biosferei Delta Dunarii
In RBDD sunt 4 specii de plante endemice §i o subspecie ocrotite: (.'cniuurca pontictt. Cciitaiirca
Jcinkae, Ornilogallum ump/iiho/uni, Ornilogtilliini on'oitk's, Elynni* f\vciiiinlliiis ssp. Jclkiiciis. Mai exista 14
specii periclitate sau vulnerabile, Centuurcu ponlica. Ccnunircu jankuc. A\ frugal us Jolicop/iy/lii^.
Astragalus versicarius pseudoglaucus.Anacamptis pyramklulis, Orclii* corfu/diora fragrant. PlahintlK'n.1
bifolia, Cephalanlhera longifolia, Dactylorliira incurnafa.
Specii din fauna declarate monumente ale naturii existentc in Kczervafia Biosferei Delta
Dunarii
45
 Nr. Specia Cad nil Prezenta Posibil Disparuta
crt. legislativ disparuta
REPTILE / REPTILES
1 Broasca {estoasa de uscat / JCM +
(Testudo graeca ibera) I42/ 1938
PASARI
2 Califarul alb HCM +
(TaJornci UiJonni) 16257 1955
3 Califarul ro§u HCM +
( Tadorna ferniginea ) 16257 1955
4 Corbul JCM +
(Corvus corax) 7347 1933
5 Dropia femela JCM +
(Of is larda} 6007 1933
6 Spurcaciul femela (Otis JCM +
tetrax) 6007 1933
7 Pelicanul comun JCM +
(Pelecanus onocratulm ) 6007 1933
8 Pelicanul crej (Pelecanus JCM +
crispus) 6007 1933
9 Piciorongul HCM +
(Himantopus himantopus) 16257 1955
10 Starcul lopatar HCM +
(Plata lea leucorndia) 1625/1955
11 Egreta mare JCM +
(Egretta alba} 6007 1933
12 Egreta mica JCM +
(Egretta ganetta) 6007 1933
13 Vultur hoitar JCM +
(Neophron percnopterus ) 6007 1 933
14 Vulturul ple§uv sur (Gyps JCM +
fulvus) 6007 1933
15 Vulturul plesuv brun JCM +
(Aegipius monachus} 6007 1933

6.6. Conservarea biodivcrsitafii agricole

Biodiversitatea este elementul principal care asigura echilibrul. stabilitaloa $i capacitatea de suport ii
sistemelor ecologice.
Biodiversitatea agricola sau agrobiodiversitatea ca pane componcnta a biodiversita^ii arc o marc
important pentru echilibrul ecosistemelor §i pentru asigurarea hranci. l a este re/.ultatul activitatii omului in
domeniul studierii §i utilizarii resurselor biologice. Agrobiodiversitatea se manifcsta la nivel de ecosistcm. lu
nivel specific si mai ales la nivel intraspecific.
La nivel ecosistemic. Sistemele de agricultura au detenu mat formarea mai multor categoiii de
ecosisteme agricole (ecosisteme cerealiere. ecosisteme CLI plante prasitoarc. ecosisteme legiunicole.
ecosisteme popicole. ecosisteme viticole. etc)
Fiecare tip de ecosistem agricol caracterizandu-se printr-un anumit nivel de diversitate. in fuc\ie de
complexitatea agrocenozelor.
Diversitate specifica. Speciile de plante si de animate cu potential pentru producpa agicola sunt
foarte numeroase. dar din punct de vedere al suprafetelor cultivate si al efectivclor de animale. interesul
economic este pentru un numar mult mai redus de specii.
Fitocenozele agricole sun reprezentate alaturi de planta de cultura si de multe specii segetale.
De exemplu int.o fitocenoza de grau se pot intalni urmatoarcle specii: Adonis aesiivalis - cocosei de
camp. Agrostemma githago - neghina. Anthemis arvensis - romani^a. Amuninihus relrojlexus - stir.
46
Anagalis arvensis — scanteiuta, Avena fatura - odos. Apera v/>/ t </ re//// - iarba v a n t u l u i . Agroslis sp. - colilie.
Agropyron repens — pirul tarator. Bifora radians - buruiana puturoasa. Hnissica rapa - m us, tar. Cainelina
microcarpa- camelina. Capsella bursa-pastoris - traista ciobaiuilui. ('ardaria draha (sin. Lepidium draha) -
urda vacii. Centaureea cyaints — albastrifa. Chenopodium alhiini - loboda. Cirsium arvense — palamida.
Comolida regalis (sin. Delphinium consolida) - nem(i§or dc camp. Convolvulus arvensis - volbura.
Erodium cicutarium - pliscul cucoarei. Fumaria officinalis - fumarita. Ualeopsis tetrahit - lungurica.
Galium sp. - turi^a, Lamium sp. - sugel. Matricaria sp. - mussel. Melampyrwn arvense - ciormoiag. graul
prepeli|ei. Myosotis arvensis - mi ma uita. rapaver rhoeas - mac. Polygtnuuu convolvulus - hri^ca
urcatoare, Raphanus raphanistrum - ridiche salbatica. Rununclus arvensis - piciorul coco^ului. Kuhus
caesius - rugul de miri§te. Rumex ucustosa - macri§. Sinapis arvensis - mu^tar salbatic, Sonchus sp. - susai.
Scleranthus annum - buruiana surpaturii. Stellaria media - rocoina. Thlaspi arvense - pungnli^a. I'eronica
sp. -§oparlija, Vicia. sp. -mazariche. Viola tricolor - trei fra{i pata^i.
Diversitatea genetica. Agrobiodiversitatea genetica cste bine rcprczenlata. mai ales pentru specific cu
importanta economica (grau. porumb. orez, soia. taurine. pasari).
Jara noastra este inca una dintre pu^inele \ar\ europene in care agrosistcmelc traditionale reprc/inta
rezervoare semnificative din punct de vedere al diversitajii §i mai ales a celei genetice a plantelor de cultura
§i a animalelor domestice. care s-au conservat la locul de tbrmare 5! dezvoltare (in situ). Conservarea uiuir
specii sau rase locale de animale domestice. sau varieta^i de plante care sunt in pericol de disparijie devine o
necesitate §i prioritate. In catalogul mamiferelor domestice sunt inclusc 7C) de rase (din care 26 sunt inca
active. 19 in potential pericol sj 34 disparute). Trebuie prcci/at lotus.i ca nuillc rase locale de animale
(Jurcana. T'gaie. Capra Carpatina. Sura de Stepa etc.) an un sistem de reproduc^ie in comunitav locale
(izolare reproductiva pe o anumita arie. fara controlul ollcial al produc^iei. selec^ia Hind lacuta la intamplaro
sau dupa preferinta proprietarilor). La plantele cultivate (ccrealc. legume, pomi. vita de vie etc.) exista
populapi locale la specii atlate pe cale de disparipe si distribuile in m u l t e regiuni.

6.7. Conservarea biodiversitafii forestiere

Romania dispune de o important diversitate forestiera. suprafa^a totala a fondului foreslier national
este 6.4 mil. ha. in fondul silvic existand inca zone neafectate de factorul antropic. Compozi^ia padurilor din
|ara noastra este format din: rasjnoase 29,9%. fag 31.50/o,stejar 18%. altc specii tari 15.7%. alte specii moi
4.9%.
Multe dintre aceste paduri au rol important pentru mediu. ca /one de agrcment §i valoare economic
prin materiile prime furnizate.
In ceea ce prives.te relatia dintre paduri §i managementul biodiversita^ii. Romania este una dintre
piijinele Jari europene care inca define suprafeje importante de paduri virgine - aproximativ 300.000.ha.
prezente in cea mai mare parte in zona montana. Padurile detin func(ii multiple, sunt habitate importante
pentru fauna salbatica (mai ales acolo unde exista poten{iale situri Natura 2000). asigura functia de protec^ie
in bazinele torentiale. dar detin §i alte functii de protectie $i asigura. de asemcnca. importante servicii de
mediu cu impact pozitiv asupra comunitatilor umane. Acolo unde aceste valori sunt considerate de
importanta mare padurile pot fl clasificate ca avand valoare inalta de conservare.
Peste 9% din suprafata forestiera (574.878 ha) este sc gaseste in arii naturate protejate.
managementul acesteia vizand conservarea biodiversitatii (sursa: Regia Nationala a Padurilor - Romsilva.
2006).

B1BLIOGRAFIE

1. Andrew Porteus. 2000 - Dictionun of en\ iromental science and technology. I hird edition\\ ilc\.
2. Barbault R..1995 - F-lcologic gencrale. Structure el runctionncment de la hioslere.rcl.Masson.Van Nostrand Keinhold. Ne\\
York.
3. Babeanu Narcisa, 2008 - Ecologie si Protec^ia Mediului - Hd. Dominor. Bucuresti
4. Berca M.. 2000 - Hcologic gencrala si Protccjia Mediului l ; d.Ceres liucuresti.
47
 5. Berkes F.. 1999 - Sacred Ecology-Traditional Ecological Knowledge and KCMXIK.V Management.
6. Botnariuc N.. 1999 - Fvolutia sislcmclor biologicc supraindi\ idualc. I d . I imersitulii. Bucurcsti
7. Botnariuc N.. Vadineanu A.. 1982 - Fcologie. lid. Did.si Pcd. Bucurcsti.
8. Bran Fiorina, loan lldiko. 2001 - 1 cosfera si politici ccologicc. I d ASK
9. (.hirila C.. 2001- Biologia buruicnilor. l:d. Ceres. Buctncsii.
10. Chirita C.. 1981- Padurile Romanic!. F.d. Academiei Bucuresli
11. Cogalniceanu I).. 1999 - Gcstiunca resurselor naturalc. I n i \ . ( ) \ idius. Constanta
12. Cristea DM. 2006- Biodivcrsitatea. F.d. Cores. Bucurcsti
13. Ghinea L. §i col.. 1987 - Ffectele rtviduale ale erbicidelor. I d . Academic! Romfmc - Bucuresli.
14. Grinnell.!.. 1917 - The niche - relationships of ihe California l rasher Auk
15. Gruia E.s.i col.. 1979 - Apa si poluarea. Fid. St. sj Encielopedica. Bucuresli.
16. Lacatu§u R.. Rauta C.. Nedea C.. Medrea N.. 1991- Ffcctul poliuirii cu nieiale grclc asupra sislcmului sol-planla-animal
din uncle /one ale Romanici. Rc\. Mediu.
17. Marin D.I.. 2008. Principii dc ecologie. I'd. Alpha MDN. Bu/au.
18. Marin D.I.. Babcanu Narcisa. 2005 - Ideologic. Kd. C'crcs. Biicwvsti.
19. Mohan G.. Ardelean A.. Georgescu M.. 1993 - Re/er\alii §i Monumentc ale \.ilurii d i n R . 1 d. Scaiul. Bucnresli.
20. Peters. R.L.and Lovejov. I.E. lids. 1992 -Global Wanning and Biological D i v e i M i v . Yale I : n i \ e r s i t \ Press. Nc\\ l l a \ c n
Cl.
21. Puia I.. Soran V.. si col.. 2001- Agroecologie sj F.code/\oltarc: I d . \cademicprcs. C ' l u j - \apoca.
22. Puia I.. Soran V.. 1981 - Agroecosislcmele si alimenta\ia omenirii. Fd. Ceivi-Bucuresti.
23. Rojanschi. V.. Bran Fiorina. Diaconu Gheorghila. losif G.N.. Todcroiu I . 1997 - I cononiia si prolcctia mediului. Fd.
I ribuna cconomica. Bucure^ti.
24. Rusu Teodor. Ghcrc§ Marinela. 2008 - Fconomia Mediului. I d . Uisoprint. ( luj-Vipoca
25. Sima Cristiana. Marin G.. 1999 - Fcologic si prolcctia mediului. I ' d . IndepcndciUa cconumica. Braila.
26. Smith. W.IF. 1989- Effects of acidic precipitation on forest ccos\stcim in \oilh America. In Acidic Precipitation.Vol.II
(D.C. Adriano and A.H. Johnson. Eds.), pi65-188. Springer-V'crlag \e\\ York.
27. Stugren B..1965 - Eeologie generala. EDP. Bueurcsti.
28. Wcstman. W.I-:.. 1979 - Oxidant effects on Calilbrniaii eoaslal ^age sank Sciennces .'05. 1001 -03.
29. Wucbblcs. D.J.and Fduards.!.. 1991 -Primer on Greenhouse Gases. l.e\\is PublisheiN. ( helsa. Ml.
30. /amllr Gh.. 1975 - Poluarea mediului ambiant. 2. vol. I d . Junimea.
31.***IUCN. Species S u r v i v a l C'ommission: 1994- ll'C'N Red I ist categories
32.*** Monitorul Oficial al Romaniei (aele normative)
33.*** UNEP. Global Biodiversity Assessment. Cambridge I'lmersilv Press.
34.***vv\vAv.anpm.ro
35.***vv\v\v.ddbra.ro
36.***vvvvvv.minediu.ro
37.***\vvv vv.rctC7.at.ro
38.***vvvv\v.romsiva.ro

\\t:\f:
. \cte normative

Rucure§ti. 29 iunie 2006.

Nr. 265.
( i u v e r n u l Romanici
Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 0(>, 2007
Publical in Monitorul Olleial. Park-a I nr. 442 din 29 (><» 2007
privind regimul ariilor naturalc protcjatc, conscrvarca habilalclor naturulc, a flnrci si faunci salbaticc
Avand in vcdcre ncccsitatca §i urgenta compatibili/arii dcpline a legislatici nalionalc cu cea a Uniunii Europene in
domcniul protectici naturii si liiuind conl de faptul ca prevcderilc Directivei 79/409 Cl I priv ind eonservarea pasarilor salbaticc si ale
Directive} 92/43/CEE privind eonservarea habitatelor naturalc si a speciilor de flora si fauna salbatice irebuic Iranspuse in Icgislatia
nationala. iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CF.) nr. 348/81 p r i v i n d regulile comunc pentru importul produselor
deri\ate din balene sau din alte cetacee. a Regulamentului Consiliului (CF.) nr. 3.254 9| p r i v i n d inter/icerea ulili/arii capcanelor de
picior §i a importului de blanuri si produse obtinule din animate caplurate prin utili/area capeanclor de picior sau a allor lipuri de
capcanc care nu sunl conformc cu slandardele Internationale si a Regulamentului Consiliului ( C F l nr. 33897 p r i v i n d proiectia
speciilor de flora §i fauna salbalica prin reglemenlarea comei'tului cu acestea. cu modillearile si complctaiile ulterioare. trebuie creal
cadrul institutional si sanctiunilc pentru incalcarea prevcderilor commute in acestea.
48
 Avand in vedere ca potrivit angajamentelor asumate de Romania prin documcnui! dc po/i\ic complcmcniar - capitolul 22
"Mcdiu". pentru domcniul "protcc{ia naturii" nu cxista pcrioadc dc tran/itie. transpunerea si implcmentarea prcvederilor comunitare
trebuind sa fie depline la data aderarii.
luand in eonsiderare faptul ca statclor membre le sum aplicale sanctiuni in ca/ul tiaiispunerii incomplete sau al
implcmcntarii nccontbrmc a prcvcdcrilor comunitare.
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constilutia Romanic*, republican!
Guvcrnul Romanic! adopta prcxcnla ordonanja dc urgcnta.
CAPITOLUL I
Dispozitii generate
Art. I. - Scopul prc/cntci ordonaiHe de urgcnla il constitute garantarea conseruiiii ^i u t i l i / a r i i durabile a p a t r i m o n i u l u i
natural, obiectiv de interes public major si components fundamentals a slratcgiei rationale pentru clc/\oltare durabila.
Art. 2. - Prezenta ordonan{a de urgent,a reglcmenteaza:
a) asigurarea divcrsilaiji biologicc. prin conscrvarea habitatelor naturale. a florci $i faunei salbatice pe teritoriul Romaniei:
b) mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habilalelor naturale si a spcciilor din llora si fauna
salbatica:
c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de prolcc\ic. pentru consenarea si utili/arca
durabila a acestora;
d) categoriile de arii naturale protcjatc. tipurile de habilate naluralc. spceiile de flora si fauna salbatica si alte buiuiii ale
patrimoniului natural ce se supun regimului special de protcc{ie. conser\are si utili/are durabila:
c) constituirca. organi/.arca si de/voltarea re^elei na\ionale de arii naturale protcjate. precum si a regimului accsteia:
0 regimul de administrarc a ariilor naturale protejate si proecdurile de instituire a reginuilui de protectje pentru alte arii
naturale si bunuri ale patrimoniului natural:
g) masurile pentru protccjia si consenarea spceiilor dc animale si plante salbatice periclitate. vulnerabile. endemice si sail
rare, precum §i cele pentru protectia tbrmatiunilor geomorfologice si peisagistiec de interes ecologic. siiinijfic. cstctic. cultural-istonc
si de alta natura. a bunurilor naturale de interes speologic. paleontologie. geologic, antropologic si a altor bunuri naluralc cu \aloare
de patrimoniu natural, existente in perimetrele ariilor naturale protejate si sau in afara acestora:
M responsabilitatile si atributiile pentru puncrea in aplicare a prcvederilor pre/enlei ordonantc de urgcnla.
Art. 3. - Nu fac obiectul rcglcmcntarii pre/.entci ordonanlc de urgent.a:
a) parcurilc §i gradinilc publice sau private de agrement. cu e\cep\ia ca/urilor in care acestea au elemente si himuri cu
v aloare de patrimoniu natural:
b) rc/crvatiile seminccrc agricole si silvicc cu scop productiv. ic/ervajiile dc resurse geneliec vegetale sj animale tereMre >i
acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale in scopuri cconomicc. rc/crvatiile destinatc unor scopuri s t i i n t i l k c
sectoriale existente pe terenurile unor institujii publice sau private de cercelare si produclie. precum si iillelc asemenca. organi/atc si
gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali. cu excep\ia ca/urilor in care acestea au elemcntc cu \aloare de patrimoniu
natural:
c) gradinile botanicc. parcurilc dcndrologicc. gradinilc /oologice. acvariile. terariile. cu cxceplia ca/urilor in care acesica
dctin specii dc plante $i animale salbalicc allatc sub regim special de protecjie si conseixarc ca bunuri ale patrimoniului natural:
d) colec^iile muzeistice. cu exccp^ia celor care de{in picsc a caror \aloarc dc palrimoniu natural cstc atcstaUi dc a u t o r i t a t i i c
§liiiHillcc competcnte:
e) zonele de protec^ie speciala - sanitara. hidrologica. hidrogeologica si altcle asemcnea - cu pcrimclrc delimitate si
gcstionale ca /one de prolec^ic spcciala penlru diverse obiecli\e. potrivit unor reglementari spcciale. cu e\ccp{ia cazurilor in care pe
accstc tcrcnuri cxista bunuri ale patrimoniului natural:
f) adminislrarca ariilor naluralc protejalc dc interes judc(can sau local.
Art. 4. - In sensul prc/.cntci ordonanlc de urgeiHa. lermenii $i expresiile de mai jos au urmatoarele semnilicatii:
1. conservare - ansamblul de masuri care se pun in aplicare penlru meiHinerea sau icfacerea habitatelor naturale si a
populatiilor de specii de fauna si tlora salbatice. intr-o stare favorabila. in sensul pet. 5 si ^:
2. habitate naturale - zonele terestre. acvaiice sau sublerane. in stare naturala sau seminalurala. ce sc dilercnlia/a prin
caractcristici geogratlce, abiolice si bioticc:
3. tipuri de habitate naturale dc interes eomunitar - aeele lipuri de habilate care:
a) sunt in pcricol dc dispari\ic in arcalul lor natural:
b) au un arcal natural rcdus ca urmarc a rcstrangcrii acestuia sau datorita faptului ca in mod natural supra fata sa este red lisa:
c) sunt cbantioanc rcprcxcntatiNC cu caractcrislici tipice pcntru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeograllce
specifice pentru Romania: nlpinn. continentala. pnnonica. stepica §i pontica.
Aceste tipuri de habitate sunt pre\izute in anexa nr. 2:
4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habilate naturale allatc in pcricol dc dispari\ie. penlru a caror conscrxare
Comunitalea Europeana are o responsabilitate deosebita. dalorila proportici rcduse a arcalului acestora pe teritoriul I niimii
Kuropene.
Aceste tipuri de habitate sunt indicate prinlr-un aslcrisc in anexa nr. 2:
5. slare de conservare a unui habilal natural - totalitalea faclorilor ce actjonea/a asupra iiiuii habitat natural si asupia
spcciilor caractcristicc acestuia si care ii pot alccta pc termcn lung distribu^ia. struclura si func\iilc. precum si supra\ iemirea specii lor
ce ii sunt caracteristice. Starea dc conscrvarc a unui habitat natural sc considcra favorabila atunci cand sunt indcplinitc c u m u l a t i v
urmaloarele c o n d i t i i :
a) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul accslui areal sum stabile sau in crestere:
b) are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pc termen lung, iar prohahilitatca mcnlinerii acestora in
\iilorul prc\i/ibil esle mare:
c) speciile care ii sunt caracteristice sc aria intr-o slare de conservare favorabila. asa cum cstc detinita la pet. l ):

49
 6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotic! si biotici. in care traicstc o specie in oricc stadiu al ciclului
biologic:
7. specii de interes comunitar - speciile care pe tcritoriul Uniunii luiropene sunt:
a) periclitate. cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita dc distribute in areal si care nu sunl nici periclitate.
nici vulncrabilc in regiunca vcst-palcarctica:
b) vulnerabile. speciile a caror incadrare in categoria cclor periclitate cstc prohabila intr-un viitor apropial daca actiunca
factorilor perturbatori persista:
c) rare, speciile ale caror populatii sunt reduse din punctul dc vcdere al distribulici sau si numeric si care chiar daca nu sunt
in prezent periclitate sau vulnerabile risca sa devina. Aceste specii sunt Iocali/atc pe arii gcogralice rcstransc sau sunt rar dispersaic
pc supralctc largi:
d) endemice si care necesita o atcnjie speciala datorita caracteristicilor speciliec ale habitatului lor si sau a impactului
potential pe care il are exploatarea accstora asupra stai ii lor dc conservare:
8. specii prioritare - speciile vi/.ate la pet. 7 lit. al pentru a caror conscrvare C'onumitatca 1 uropeana arc o rcsponsabilitale
speciala datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii I uropenc.
Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 3:
9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce netionea/a asupra unei specii si care pot inlhicnin pe icrmcn
lung distribujia si abundenta populatiilor specie! respective. Starca de consenarc \ a fi considerata lavorahila daca sunt intruniic
cumulaliv urmatoarclc condi^ii:
a) datele privind dinamica populatiilor specici respective indica faptul ca aceasla se mentine si are sansc sa se mentina pe
Icrmcn lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural:
b) arealul natural al specie! nu se reduce si nu exista riscul sa se recluea in v iitorul pre\ i/ibil:
c) exista un habitat suficicnt dc \asl pentru ca populabile specici sit se mentina pe termcn lung:
10. sit/arie - /ona dcfinita gcografic. exact delimitata:
11. sit de important^ comunitara - situl/aria care, in regiunea sau in regiunilc biogcograllcc in care exista. contribuie
semnificutiv la mentinerea or! restaurarea la o stare de conscrvare favorabila a habilateloi naluralc picva/utc in ancxa nr. 2 sau a
speciilor de interes comunitar prevazute in anexa nr. 3 si care contribuie scmnilicativ la cocrcnta nuclei "Nalura 2000" si s;ui
contribuie semnitlcativ la mentinerea diversity!! biologice in regiunea ori icgiunile biogcograllcc respective. Pentru specific dc
animale cu areal larg de raspandirc. siturilc dc importanta comunitara trcbuie sa corespunda /onelor din areal in care sunt prc/enli
factor! abiotic! fi biotici cscn\iali pentru c.xistcnta si rcproducerea accstor specii:
12. arie speciala de conservare - situl de importanta comunitara dcscmnat printr-un act statutar. administrate si sau
contractual in scopul aplicarii masurilor dc conscrvarc necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare dc conservare favorabila
a habitatelor naturale §i/sau a populatiilor speciilor pentru care situl cstc dcscmnat:
13. exemplar - orice planta sau animal in stare vie ori moarta sau oricc parlc ori dciival din accslca. precuin si once allc
produse care contin parti sau derivate din acestea. asa cum sunt specificate in documcntelc care le insotcsc. pc ambalajc. pc miirci ori
etiehete sau in orice alte situatii:
14. inediu natural - ansamblul componcntclor. structurilor §i proccsclor li/ico-geogratice. biologicc si biocenoticc naturale.
tcrcstre §i acvatice. avand calitatca de pastrator al vietii si generator de resurse necesare accslcia:
15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor §i structurilor fi/ico-geograllcc. lloristicc. launisticc si biocenoticc ale
mcdiului natural, ale c&ror importanta si \aloarc ecologies, economica. stiintifica. biogenii. sanogcna. peisagistieii si reereatua <tu o
semnificatie relevanta sub aspectul consenarii dixersitatii biologice tloristicc si faunistice. al intcgritatii lunctionalc a ecosistcmelor.
conscrvarii patrimoniului genetic, vegetal §i animal, precum si pentru satislacerea ccrintelor de \iala. bunastare. cultura si civili/atie
ale gcneratiilor prc/cntc §i viitoarc:
16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesita un regim special dc protcctic. conscrvare
si utili/.are durabila in bencficiul gcncrajiilor pre/.cnte si viitoarc:
17. peisaj - partea de teritoriu perceputa ca atare de catre populalic. al carei caractcr cslc re/tiltalul actiunii si interactiunii
factorilor natural! §i/sau umani:
18. arie naturala protejata - zona terestra. acvatica si/sau subtcrana in care cxista specii tie plantc si animale salbatice.
elemente si forma^iuni biogeografice. peisagistice. geologice. paleontologicc. speologicc sau dc altii natura. cu valoare ecologies.
stiintifica ori culturala deosebita. care arc un regim special de proleetie si conservare. stabilit conlorm prevederilor legale:
19. conservare "in situ" - protcctia si conscrvarca bunurilor patrimoniului natural in mccliul lor natural de gene/a, cxistcnta
si cvolutic:
20. coridor ccologic - /.ona naturala sau amcnajata care asigura ccrintele dc deplasare. reproducere si refugiu pentru speciile
salbatice terestre §i acv atice §i in care se aplica uncle masuri dc protcctic $i conscrv arc:
21. retea nat.ionalii de arii naturale protejate - ansamblul arii lor naturale protcjatc dc interes national:
22. retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul dc arii naturale protcjatc. impreuna cu coridoarclc ecologicc:
23. retea ecologica "Natura 2000" - rctcaua ecologica curopcana de arii naturale protcjatc si care cuprinde arii de protcctic
speciala uvifaunistica. stabilitc in conformitatc cu prevcderilc Directive! 79,409/CLI. privind conservarea pasarilor salbatice si arii
spccialc dc conservare desemnatc dc Comisia Europeana §i ale Directive! 92/43CHH privind conservarea habitatelor naturale. a
faunci si llorci salbatice:
24. specii indigene - speciile de plante si animale salbatice care se regasesc in mod natural in Romania si nu ca urmare a
introducer! i accidentale sau fortate de catre om de-a lungul secolelor:
25. specii protejate - speciile periclitate. vulnerabile. rare sau cndcmicc. care bcneficia/a dc un statut legal dc protcctic:
26. specii alohtone - speciile introduse/raspanditc. accidental sau intcntionat. din alta rcgiune geografica. ca urmare dirccla
ori indirecta a activita{ii umane. lipsind in mod natural dintr-o anumita regiunc. cu o cvolutic istorica cunoscuta intr-o arie de
raspandirc naturala. alta decat /.ona dc interes. care pot 11 in compctitie. pot domina. pot avea un impact negaliv asupra speciilor
native, putand chiar sa le inlocuiasca:

50
 27. specii invazive - speciile indigene sau alohtonc. care si-au cxtins arcalul dc distribute sau an lost inlrodusc accidental
ori intentional inlr-o aric §i/sau s-au reprodus inlr-o ascmcnca masura si atat de agrcsiv incat influcnlca/a negath domina inloeuiesc
unele dintre speciile indigene, determinand modificarca structurii cantitatixc si sau caliiaiivc a bioeeno/ei nalurale. caraclerislita u n u i
anuinil lip de biolop:
28. /.one inlerioarc ale ariilor naturale protejate - /.onclc definite si delimitate prin planurilc dc management, in care <c
stabilesc masuri speciale de management:
29. activilati cu impacl ncgaliv semnificali\ din vccinatatea ariilor naturale protejate - activitatile din aiara limitei unei arii
naturale protcjalc. care pot genera un impact ncgaliv semnificativ asupra habilatelor naturale sau speciilor salbatice pentru care ;iu
tost desemnate: nu se aplica in cazul ariilor naturale protejate vizate de pet. 22:
30. comunitati locale - comunitatilc umanc situate in intcriorul sau in vccinatalca arici naturale protejate care dejin
proprielati ori destasoara diverse acti\ itati pe teritoriul sau in vecinalatea ariei naturale protcjale:
31. aclivitati traditionale - activilatile de ulilizare durabila a rcsurselor nalurale si specilice xonci respective.

C'APITOLUK II Rcgimul ariilor nalurale protejate

SECJIUNEA 1 Categorii de arii nalurale protejate

Art. 5. - (1) Pentru asigurarea masurilor speciale dc protectie $i conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural ^e
inslituie un regim differential de prolectie. conservare si ulili/arc. polrivit urmatoarclor eategorii de arii nalurale protejate:
a) dc interes national: rczervatii s.tiinlifice. parcuri nationale. monumenle ale nalurii. rezcrvatii nalurale. pareuri naturale:
b) de interes international: situri nalurale ale patrimoniului natural universal, geopareuri. /one umede de important-!
international^, rezervatii ale biosferci:
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": siluri de importania comunilara. arii speciale de conservare. .irii de
protectie speciala avifaunistica:
d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public privat al unitalilor adminislrativ-tcrilorialc. dupa ca/.
(2) Scopul §i regimul de managemenl al catcgoriilor dc arii naturale protejate. stabilite la alin. ( I ) lit. a)-c). sum prc\a/utc
in anexa nr. I .
(3) Prin aplicarca prcvcdcrilor alin. ( I ) si (2) sc asiglira regimul corcspun/alor dc protectie. conscnare si ulili/arc pentru:
a) cele mai representative liabitalc naturale ale spatiului hiogeograllc national, cu diversitatea hiologica tloiisticii ji
launistica specillca. inclu/.and /one marine, dc litoral si de coastii. /one cle campic. de deal si de munle. /one umede. aride si /one de
ecolon. cursuri dc apa cu zone dc lunca si lacuri naturale. asigurandu-sc protecti.) si consei\area patrimoniului natural floristic ? i
taunistic. de resurse genetice vegetale si animalc §i mcntinerea echilibrului ceoKigie:
b) habitatele lerestre. acvatice si/sau subterane in care traiesc permanent sau temporal specii dc planlc si sau animale
salbatice periclitate. vulnerabile. endemice ori rare, specii de plante §i animalc salbatice allatc sub regim special de protcctie. spceii
cu valoare sliintifica §i ecologica deosebila. precum si pentru acelc hahilale in care exista si alte bunuri ale patrimoniului natural ce
neccsita masuri dc protectie §i conscr\ arc in situ;
c) /onclc cu resurse biogcografice importanlc sub aspect biogenelie. ecologic. stiintille. educational, sanogen si recreativ:
d) elementele si formatiunile naturale geomorfologice. peisagisliee. geologiee. speologiee. palconlologicc. pcdologicc M
allclc ascmenea. cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural:
e) tipurile de habitate naturale. precum s.i pentru speciile de plantc si animalc dc interes comunitar. prc\a/.utc in ancxelc nr.
2-5:
0 coridoarcle ecologice dcllnite si identillcate pe baza de sludii sliintillce a\ i/alc de Academia Romana.
(4) Catcgoriile de arii nalurale prolcjale. prcvazute la alin. ( I ) lit. a)-c). se pot modilica si complela prin hotaiare a
Guvcrnului. la propunerca aulorilatii publice centrale pentru protectia mcdiului. cu a \ i / u l Acadcmiei Romane. luandu-se in
considerare recomandarile organizatiilor inlernationale autorizate.

SECJIUNEA a 2-a Instituirea rcgimului de arie naturals protejala

Art. 6. - Instituirea regimului de arie naturala protejata esle priorilara in raport cu orice alle i»biccti\c. cu cxccptia color care
prixcsc:
a) asigurarea sccurita\ii nationale:
b) asigurarea sccuritatii. sanatatii oamcnilor si animalclor:
c) prcvenirea unor catastrofe naturale.
Art. 7. - Regimul de protectje se stabileste indiferenl de destinatia lerenului si dc dctinator. iar respcctarea accsiuia cslc
obligatorie in contbrmitate cu pre\ r ederile prezentei ordonante de urgenta. precum §i cu alte dispo/iiii legale in maiei ie.
Art. 8. - (1) Instituirea regimului de arie naturala protejata sc face:
a) prin lege. pentru silurile nalurale ale patrimoniului natural universal si pentru re/ervatiile hioslcrci:
b) prin hotararc a Guvcrnului. pentru parcuri nationale. parcuri naturale. geopareuri. /one umede de importania
intcrnationala. arii speciale dc conservare. arii de protectie speciala avilaunistica. ie/er\atii stiintiliee. monumentc ale nalurii.
rc/crvatii naturale:
c) prin ordin al conducalorului aulorilatii publice centrale pentru protectia mcdiului. pentru propunerile de situri de
important comunitara. cu avizul Academiei Romatie. al autoritatii publice centrale cu competent in domeniul adminisiratiei
publice. al autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dczvoltarii rurale si al auloritatii publice ccnlrale in domeniul
transporturilor. al autoritatii publice in domeniul amenajarii tcriloriului $i al autoritatii publice in domeniul turismului:
d) prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii nalurale protejate. dc interes judctean sau local.
(2) Propunerile pentru instiluirca rcgimului dc aric nalurala proicjata se pot face din initialiva oricarei pcrsoane li/iee sau
juridicc §i sc inainteaza Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate. in vcderca avizarii accstoia.

51
 (3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabilcstc lista siturilor dc imporlania comunitara si a ariilor dc
protcctic spcciala avifaunistica. pc care o transmitc Comisici Kuropene.
(4) Zonele s.i siturile naturale care intrunesc criteriile dc sit al patrimoniului naliiral unixorsal. /ona umcda de important;)
internationala, geoparc. rezervajie a biosferei s.i ariile specialc de conserxarc dobandesc accst rcgini conform proccdmii prc\;"i/uic In
alin. (1) lit. a) s,i b). pe ba/a documenta^ici solicitatc dc organismclc intcrna(ionalc autori/atc si cu conditia recunoasterii !<>i
prealabile de catre aceste organisme.
(5) Propunerea dc instituirc a rcgimului dc arie naturala protejata pentru ca/urile prexa/ute la alin. ( I ) lit. a)-c) ^e I'acc pc
ba/a documentatiei preva/.utc la art. 11 alin. (I).
(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru ca/urile prexii/ule la alin. ( I ) lit. d) sc ba/ea/a pc <>
documcntatie stiinlifica ce sc inaintca/a la consiliilc judctcnc sail locale, dupii ca/. in \ederca anali/ei si luiirii hotararii de dcclaraie.
Art. 9. - Pentru urgentarea masurilor de protectic si conserxarc cc sc impun. regimul de arie naturala protejaia din
categoriile prevazute la art. 5 alin. ( I ) lit. a)-c) se poate institui. cu caracier pro\ i/oriu. in ba/a documcnlalici prcva/ute la art. 1 1 alin.
(I) s.i (3) §i cu axizul autorita^ilor publicc cenlrale intcresate. prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului. pana la declarare. conform prevederilor pre/entei ordonante de urgcnta.
Art. 10. - Modul de constituirc s.i de administrare a ariilor naturale protejate \ a lua in consiJerare interesele conumitatilor
locale, facilitandu-se participarea reprezentan^ilor accstora in consiliilc consultatixc pentru aplicarca masurilor de protec\ic.
conservare $i utilizare durabila a resurselor naturale. incurajandu-sc men\inerca practicilor si cunostintclor traditionalc locale in
xalorificarca accstor resursc. in hcnellciul comunitatilor locale.
Art. II. - (1) Documentatia necesara in \ederea instituirii reginuilui de arie naturala protejata dc intcrcs national Irebuie .-a
euprinda:
a) studiul dc fundamentarc §tiintillca:
b) documenlalia cadastrala cu limitclc arici naturale protejate. cu e\ ideiHierea calcgoi iilor de IblosiiHa a terenurilor:
c) avi/,ul Academic! Romano.
(2) Normativul de con^inut al documentatiei necesarc in \cderca instituirii regimului dc arie naturala protcjata de intcres
national se stabile§te de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si se aproba prin ordin al conducatorului acesleia.
in termen de 90 de zile de la data intrarii in \ igoare a prezcntci ordonante de urgcnta.
(3) Pentru propunerile dc situri de importanta comunitara si pentru ariile dc protectic specials avifaunistica sc complctca/a
1'ormularul Standard Natura 2000 stabilit dc Comisia liuropcana prin Dcci/ia 97 266C I si adoplat prin Ordinul ministrului mediului
^i gospodaririi apclor nr. 207/2006 privind aprobarea confinutului Formularului Standard Natura 2(100 si a manualului de compleUnc
al acestuia.
Art. 12. - (1) In momcntul primirii documentatiei necesarc instituirii regimului de arie naturala protejata. autoritatile
competcnte pentru protectia mediului trebuie sa instiinteze dc^inatorii si administratorii dc tcrenuri si sa inilic/c consullari cu loti
tactorii interesati.
(2) Pana la tinalizarca procedurii de instituire a regimului dc protcctic a ariilor naturale protejate. dctinatorii bunurilor cu
valoare de patrimoniu natural, indifercnt de destina^ia terenurilor. \or aplica si \-or respccta masurilc dc protcctic. conscrxarc >i
ulili/arc stahilite cu caractcr pro\ i/.oriu dc autoritatile competentc pentru protcctia mediului. in conditiile pre/entei ordonante dc
urgcnta.
Art. 13. - Rezervatiile §tiintifice. parcurile nationalc. monumcntclc naturii. rc/ervaliile naluralc si parcurilc naturale. ariile
specialc dc protcctie avifaunistica. precum si cclelaltc bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protec\ie si eonsenare dobandit
pana la intrarea in \igoare a prezentei ordonante de urgenta. prin legi sau prin alte actc cu caracier normati\ cmisc dc autoritatile
administratici publice centrale sau locale. i§i pastrca/a acela§i regim.
Art. 14. - (I) In vedcrca imbunatatirii cocrentei ccologice a rctelci dc arii naturale protejate de intcres national si comunitar.
trcbuic idcntilicatc §i stabilit managemcnttil corespunzator al coridoarelor ccologice si al peisaielor. ca zone de importanta majora
pentru fauna §i flora salbatica. Aceste zone sunt cele care, datorita structurii lincare ^i continue, cum sunt raurile cu malurilc lor. sau
datorita functiilor de refugiu. cum sunt perdelele forestiere. tutari^urile naturale. \cgcta(ia naturala dc pc tcrcnurilc marginalc ale
culturilor agricole. de-a lungul cailor de comunicatie rutiera §i feroviara. supralctc mici dc padurc ori dc /one umede. sunt esentialc
pentru migrarea. dispersarea speciilor salbatice §i pentru schimburile gencticc dintrc populatiile acelorasj spccii.
(2) Coridoarele ecologice identificate sunt descmnate prin ordin al conducatorului aulorita\ii publicc cenlrale pentru
protcc\ia mediului. cu a\izul Acadcmici Romanc. al autoritatii publice centrale cu competcnte in domeniul administratiei publicc. al
autoritutii publicc centrale in domeniul agriculturii $i dczvoltarii ruralc. al autoritatii publice centrale in domeniul traiisporturilor. al
auioritnu'i publice in domeniul amcnajarii tcritoriului $i al auloritalii publice in domeniul tin ismullii
Art. 15. - Ariile naturale protejate si coridoarcle ecologice vor 11 evidentiale in mod obligutoriu de catre Agenda Nationala
de Cadastru §i Publicitate Imobiliara in planurile nationale. zonale §i locale dc amcnajarc a tcritoriului §i de urban ism. in planurilc
cadastralc ;i in cart,ile funciare.

SEC'flUNEA a 3-a Administrarca nuclei dc arii naturale protejate de intcres national

Art. 16. - (I) Ansamblul ariilor naturale protejate. desemnate conform prevederilor pre/entei ordonante de urgenta. conform
categoriilor definite in anexa nr. I. constituie reteaua nationals de arii naturale protejate.
(2) Administrarea rezervatiilor biosferei. a parcurilor nationale. a parcurilor naturale si. dupii ca/. a geoparcurilor. a >iturilor
de importanta comunitara. a ariilor speciale de conserxare s,i a ariilor de protectie special;") a\ ifaunistica se rcali/ea/a dc cairc struciuri
de administrare special constituite. cu personalitate juridica.
(3) Rezenatiile stiin^ifice. rezerxatiile naturale. monumentcle naturii si. dupii ca/. gcoparcurilc. siturile de important;)
comunitara. ariile speciale de conservare ^i ariile de protectie spcciala avifaunistica. care mi nccesita sau care nu an struciuri dc
administrare special constituite. sc administrea/a prin preluare in custodie. potrix it art. IX alin. (41.
(4) Modalitatilc dc administrare a ariilor naturale protejate 5! a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim spcci.il
dc protectic $i conservare. se stabilcsc avandu-se in xedcre:
52
 a) categoria ariei naturale protejate:
b) intinderea ariei naturale protejate:
c) posibilitatile de asigurare a resursclor financiare pcntru asigurarea unci tlinc(ionari corcspun/atoarc a adminisinitici >i
pentru atingerea obiectix elor de conservare.
Art. 17. - (1) Responsabilitat.ile de adminislrare a ariilor naturale protejate si i\ altor bunuri ale patrimoniului natural, pibe
sub regim special de protectje si conservare. rev in:
a) Agentiei Nationalc pcntru Arii Naturale Protejate. pentru ariile naturale protejate. dcclaratc prin lege. prin hotararc a
Ciiivcrnului sail prin ordin al autoritatji publicc centrale pentru protcc^ia mediului:
b) Administrate! Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" pentru Re/erva\ia Biosfcrci "Delta Dunarii":
c) autoritatilor administrate! publice locale, pentru ariile naluralc protejate. dccluratc prin hotarai i ale acestora.
(2) In vederea realizarii unei administrari imitare s,i eficiente a ariilor naturale protcjaic se infiinica/.a Agenda Na\ionaia
pentni Arii Naturale Protejate. institute publica. cu personalitate juridica. care funct.ionca/a in subordinea autorilaiii publice cenlialc
pcntru protec{ia mediului. finant.ata din vcnituri proprii §i subventii acordate dc la bugctul de stat.
(3) Structura organizatorica. numarul de personal, atributiilc si competence Agcnlici Nalionalc pcntru Arii Naturale
Protejate se stabilesc prin hotararc a Guvcrnului. la propuncrea autoritalii publice centrale pentru protcctia mediului. in termcn de d
luni de la intrarea in \ igoare a prezentei ordonanje de urgcnta.
Art. 18. - ( 1 ) Administrarea ariilor naturale protejate s.i a celorlaltc bunuri ale patrimoniului natural allate in ivlcami
nationals dc arii naturale protejate se lace, potrivit legii. prin:
a) structuri de administrare special constituite. cu pcrsonalilatc juridica. in subordinea Agenlici Naiionalc pentru Arii
Naturale Protejate:
b) structuri de administrare special constitute, cu personalitate juridica si allate in subordinea unor regii autonome.
companii si socictati na\ionalc s.i comcrciale. autoritati ale administratiei publice locale, servicii deseentrali/ate ale administru(iei
publice centrale. insiim\ii stiintificc dc ccrcetare si dc invatamanl din sectorul public sj privat. mu/ce. organi/a^ii neguvcmamentale.
constituite potrivit legii §i aflate in coordonarea metodologica a Agcmjci Nationalc pcntru Arii Naturale Protejate:
c) persoane fizice §i juridice care an calitatea de custodc s.i se alia in coordonarea metodologica a Agcnliei Najionale penlni
Arii Naturale Protejate:
d) sen'iciile regionale din structura proprie a Agentiei Nationalc pentru Arii Naturale Protejate. pentru re/er\a\iile
;iiin\ificc. rc«:rvatiilc naturale. monumcntclc n a t u r i i si. dupa ca/.. a gcoparcurilor. a siturilor de important,;) comunitara. a ariilor
spccialc dc conservare. a ariilor dc protcc{ic spcciala avifaunistica ^i ale celorlaltc bunuri ale patrimoniului natural supuse u n u i regim
special de protcc^ie $i care nu an lost preluate in custodie:
c) Administra^ia Rczcna^ici Bioslcrci "Delta Dunarii" allata in subordinea autoritati publice centrale pentru protectia
mediului. pentru Rezena^ia Biosferei "Delta Dunarii".
(2) In cazul rezerva^iilor s,tiintjfice. rezenaliilor naturale. monumcntelor naturii. siturilor dc imporlanla comunitara. ariilor
speciale de conservare. ariilor de protectje speciala a\ itaunistica s,i ale celorlaltc bunuri ale pairimoniului natural supuse unui regim
special de protec^ie. care nu sunt cuprinse in perimetrelc rezenariilor biosferei. ale parcurilor na(ionalc sau ale parcurilor naluralc.
administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalitatilc prc\ a/,utc la alin. ( I ) . dupa ca/.
(3) In cazul rezervatiilor §tiintillce. rezer\a\iilor naturale. monumentelor naturii. siturilor de importanta comunitara. ariilor
speciale de conservare. ariilor de protec^ie speciala a\ itaunistica §i ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse u n u i regim
special dc protecjie. care sunt cuprinse total sau partial in perimctrele re/ervatiilor biosferei. ale parcurilor nationale $i ale parcurilor
naturale. administrarea se asigura de catre structurile de administrare ale aeestora.
(4) Modul de atribuire a administrari i. respectiv custodiei ariilor naturale protejate se stabiles.te printr-o metodologie care ^c
claborea/a de autoritatea publica centrala pcntru protcc^a mediului s.i se aproba prin ordin ul conducatorului autorita\ii publiiv
centrale pentru protectia mediului in termcn de 60 de /ile de la intrarea in \ igoare a pixventei ordonante de urgen\a.
Art. 19. - (1) Structurile dc administrare special constituite au personalitate juridica ji se stabilesc pentru asigurarea
administrarii ariilor naturale protejate. potrivit prevederilor art. 18 alin. ( I ) lit. a) s.i b).
(2) Pe langa structurile de administrare special constituite sc inliin(ea/a consilii consulij|i\e dc administrare. alculuilc tlm
reprexentan^i ai insiiiuiiilor. oryani/;i\iilor economice. organiza^iilor ncguxemamcntnlc. auloi il.H.ilor ^i comunitalilor locale, caic
detin cu orice titlu suprafete. bunuri sau au interese in perimetrul ori in \ecinatalea ariei naluralc protejate s,i care sunt implicate ?i
inlcrcsate in aplicarca masurilor de protectic. in conservarca si dc/xoltarea durabila a /onci.
(3) Componcnta §i regulamentul dc organi/arc iji functionarc a eonsiliilor consuluilivc de administrare se propun de catre
administratia ariei naturale protejate si se aproba de Agenda Nalionala penlru Arii Naturale Protejale.
(4) Structurile de administrare special constituite sunt indmmatc dc un consiliu stiiiuiUc. cu rol de automate stjjntilica. pc
teritoriul ariei naturale protejate.
(5) Component §i regulamentul de organizare §i functionare a eonsiliilor stiimificc se propun dc cat re administra\ia ariilor
naturale protejate. cu avizul Academiei Romano, si se aproba de Agenda Nationals pcntru /\i ii Naluralc Protejate.
Art. 20. - (I) Custozi pot tl persoane tlzice sau juridicc care au calillcarca. inslruirea §i mijloacele neccsarc pentru a slabili
§i aplica masurile de proteclie §i conscrx are a bunurilor incredintate. atestate dc Agenda Nationala pentru Arii Naturale Protejate.
(2) Calitatea de custodc sc stabilc§te prin inchcicrea de convcmji intre par^i. conform legii. in care se stipulca/a obligatiilc
§i drcpturilc aeestora. Convcntia dc custodie §i Icgiiimatia dc custodc rcprc/inta documcnte valabilc in fa\a autorita^ilor publice s.i a
altor persoane intcresate.
(3) Modalitatea incheierii coinentiilor de custodie s,i eliberarca Icgilimaliilor dc cuslodc sunt in competciHa dc icglcmcntaic
a Agen^iei Na^ionale pentru Arii Naturale Protejate.
Art. 21. - ( 1 ) Planurile de management si regulamentele rezer\a{iilor biosferei. parcurilor nati»>nale §i naturale se elaborea/a
de catre administratorii aeestora. se avizeaza de catre consiliile §tiin\illcc. consiliile consultati\c dc administrare s.i dc Agcntm
\jtionalfi pentru Arii Naturale Protejate §i se aproba prin hotarare a Guvcrnului. la propunerca autoritatii publicc centrale pentru
protcc(ia mediului.

53
 (2) Pentru celelalte categorii de arii naturalc protcjalc. planurilc de management si regulamentcle se elaborea/a clc catre
administratorii accstora. se avizca/a dc catrc Agenda Nationala pcntru Arii Naturalc Protcjatc >i se aproba prin ordin al autoritatii
puhliee centrale pentru protectia mediului. cu avizul autoritatilor publiec ccntralc interesate.
(3) Masurile prevazute in planurile de managcnient al ariiloi naturalc protejatc sc elaborea/a aslfcl incal sa \\ni\ com dc
cxigcnjclc cconomicc. socialc §i culluralc. precum si dc particularita^ile rcgionale si locale ale zonei. prioritate avand insa ohicctixvle
care an dus la constituirea ariei naturale protejate.
(4) Respectarea planurilor dc management si a rcgulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturalc
prolcjatc. precum §i pentru pcrsoanelc ll/icc si juridice care dcijn sau care adminisirca/a tcrciiuri >i alic bunuri si sau care dcslasoara
activitati in pcrimetrul si in vecinatatea ariei naturalc protejatc.
(5) Planurilc dc amenajarc a teritoriului. celc dc dezxoltare locala si nationals, precum sj oricc altc planuri clc
exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturala protejala vor !i armoni/atc dc cairc autoi italic emitcnte cu prc\cdcrilc
planului de management.
(6) Autoritatile locale si nalionalc cu competent si responsabilita\i in rcglcmentarea activita^ilor din ariilc naturalc
protejate sunt obligate sa instituie. de comun acord cu administratorii ariilor naturalc piolcjatc si. dupa cax. cu Agenda Na\ionala
pcntru Arii Naturale Protejate. masuri speciale pentru conserxarea sau utili/area durabila a resurselor naturale din ariile naturalc
protejate. conform prevederilor planurilor de management.
(7) Ariile naturale protejate de intercs comunitar sunt create pcntru impuncrca unor masuri speciale in vcderca conserxarii
unor habitatc naturalc §i/sau spccii salbaticc de intercs comunitar. in cazul suprapuncrii lor in ariile naturalc protcjatc dc intercs
national, managementul acestora va fi inclus in planul de management al respcctivclor arii naturalc protcjatc. cu rcspeclarca cclci mai
restrictive limetii dc protectie.
Art. 22. - (I) Zonarca intcrna a ariilor naturale protejate dc intercs national sc face prin planul dc management, prin
dcfinirca si dclimitarca. dupa ca/. a: zonclor cu protcclic stricta. zonclor dc protectie intcgrala. /onclor-tampon. /.onelor dc dczxoltare
durabila a activitatilor umanc.
(2) Zonele cu protectie stricta stint zonclc din ariilc naturalc protcjatc. dc marc important stiintilica. cc cuprind /one
salbatice in care nu au existat intervenes antropicc sau nivelul acestora a lost loartc rcdus.
(3) In zonele prexazute la alin. (2) se interxice desfa^urarca oricaror aclhitiHi umanc. cu exceptia aclixila^ilor dc ccicclarc.
educatie §i ecoturism. cu limitarile descrisc in planurilc de management.
(4) /onclc dc protcc\ic intcgrala cuprind cclc mai \aloroasc bunuri ale patrimoniului natural clin intcriorul ariilor naturalc
prolcjate.
(5) In /onelc preva/utc la alin. (4) sunt intcr/isc:
a) orice forme de exploatarc sau utilizarc a resurselor naturale. precum si oricc tonne dc tblosirc a tercnurilor.
incompatibile cu scopul de protectie §i/sau dc conser\ are:
b) activitatile de constructii-investitii. cu exceptia celor dcstinate administrarii ariei naturalc protejatc si sau acti\ ilaiilor ilc
cercetare stiintitica ori a celor destinate asigurarii siguran^ei na\ionale sau prcvcnirii unor calaniita\i naturalc.
(6) Prin excep{ie de la prevederile alin. (5). in zonclc dc protecjic intcgrala. in alara pcrimctrelor rc/cr\atiilor sliintilicc cu
rcgim strict dc protectie. sc pot dcstas,ura urmatoarelc acti\ itati:
a) §tiintificc si cducatixc:
b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea dc construclii-invcstilii:
c) utili/arca rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domeslice. proprictatca memhrilor
comunitatilor care detin pasuni sau care detin dreptul de utili/.arc a accstora in oricc forma rccimoscuia prin Icgislatia naiionala in
\igoarc. pc suprafetcle. in pcrioadclc §i cu speciilc si clcctixclc axizatc dc administratia parcului. asttcl incat sa nu fie afcctaic
habitatclc naturale §i speciilc dc llora si fauna prc/cntc:
d) locali/area §i stingcrca opcratixa a incendiilor:
c) intcrx'cntiilc pentru mcntincrca habitatelor in vederca protcjarii anumilor specii. grupuri dc spccii sau comunilati bioticc
care constitute obiectul protec^iei. in baza aprobarii autoritd\ii publiec centrale pcntru protcclia mediului. a planului de acliunc
provizoriu. elaborat in acest scop de consiliul stiin^illc si xalabil pana la intrarea in x igoarc a planului dc management:
f) interxensile in scopul reconstruc^iei ecologice a ecosistemclor naturalc si al reabilitarii unor ccosistcmc
necorespunzatoare sau degradate. lu propunerea administra^iei §i cu a\ i/ul consiliului stiiniilic. in ba/u aprobarii dc catrc autoritatca
publica central^ pcnlru protcc^ia mediului:
g) aqiunilc dc inlaturarc a cfcctclor unor calamitu^i. la propunerea aclministratici ariei naturalc protejate. cu axi/ul
consiliului stiin^itlc. in baza aprobarii aulorilatji publiec centrale pentru protec^a mediului In ca/ul in care calamita^ilc alcctca/.i
siiprafc\c dc padurc, ac^iunilc dc inlaturarc a cfcctclor accstora se fac la propunerea administrate! ariei naturalc prolcjate. cu a\i/ul
consiliului stiintitlc. in baza aprobarii autoritatii publiec centrale care raspunde de sih icultura:
h) actiunilc de prevenire a inmuliirii in masa a daunatorilor foresticri. care nu necesita cxtragcri dc arbori. >i ac\iunilc dc
monitorizare a acestora:
i) actiunile de combatere a inmuliirii in masa a daunatorilor foicsticri. care necesita cxacuarca matcrialului Icmnos din
padurc. in ca/ul in care apar focarc de inmuliirc. la propunerea administrate i ariei naturalc protcjatc. cu ax i/ul consiliului stiintilic >i
in ba/.a aprobarii autoritatii publiec centrale care raspunde de silviculturii.
(7) Zonele-tampon. in parcurile nationalc denumite zone de conserxare durabilii si in parcurilc naturalc denumite /one de
management durabil. nu se includ in zonclc cu protectie intcgrala. stricta sau dc dczxoltare durabila a activitajilor umanc si care tin.
trecerea intre zonele cu protectie integrals si cele de dezxoltare durabila.
(8) In zonele de conservare durabila se pot deslasura urmatoarelc actix itali:
a) stiintitlce si educatixe:
b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea dc constructii-inxcstilii:
c) utili/arca rationala a pajistilor pcntru cosit §i/sau pasunat pc suprafetcle. in pcrioadclc si cu speciilc si clcctixclc a x i / a t e
dc administratia parcului natural, astfcl incat sa nu lie afcctatc habitatelc naturalc si speciilc dc llora si fauna prczcnle:
d) locali/arca si stingcrca opcratixa a incendiilor:
54
 e) interventiile pentru mentinerea habitatclor in vederea protcjarii anumilor spccii. grupuri de spccii sau comunitali hioiice
care constiluic obiectul protectiei. cu aprobarca autoritatii publicc centrale pentru protcejia mediului. a planului do ac\iunc pro\ i/oriu.
elaborat in acest scop de consiliul s.tiim;ific al parcului si valabil pana la intrarca in \ igoarc a planului dc management:
0 interventiile in scopul reconstructici ccologice a ccosistemclor naturale s.i al rcabilitarii unor ccosistcmc
ncwrcspun/aioare sau dcgradaic. la propuncrea consiliului stiintilic al ariei naturale protcjate. eu aprobarea autoritatii puMice
centrale pentru protecjia mediului:
g) actiunilc dc inlaturarc a cfcctelor unor calamitati. cu aeordul adminislratici ariei naturale protejate. emis in ba/a aproharii
nuiontntii publicc centrale pentru protcctia mediului. in ca/ul in care caluinita(ile ateclca/a suprafele de padure. acliunilc dc
inlaturarc a efectelor acestora se fac cu acnrdul administrate! ariei naturale protejate. cmis in ba/a aprobarii aulorila(ii publicc
centrale care raspunde de silvicultura:
h) activita{ile de protectie a padurilor. actiunile de prexenire a inmul\irii in masii a daunatorilor Ibreslieri. care nccesita
evaeuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc piexederile amcnajamenteloi. se lac cu aeordul admimsiialici
ariei naturale protejate. cmis in ba/a aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvieultura:
i) activitati traditionale de utilizare a unor resurse regencrahilc. in limita capacitalii productive s.i de suporl a ecosislcmclor.
prin tchnologii cu impact rcdus. prccum recoltarea de IVucle de piidure. dc ciuperci si de plante mcdieinale. eu respeclarea
IKirmativelor in \igoare. Acestea Se pot desta§lira llltmai dc catrc pcrsoanele li/ice sau juridice care dctin adminislrca/a teivnuri in
interiorul parcului sau de comunitatile locale, eu aeordul administratici ariei naturale protejate:
j) lucrari de ingrijire s.i conduccrc a arboretclor. lucrari speeiale de conservarc eu accent pe promovarea regenerarii naturale
s,i tara extragerea lemnului mort. cu exceptia cazurilor in care se manilcsta ataeuri clc daunatori ai padurii ee se pot cxtindc pe
supralctc intinse. in primul rand dc parcelc intregi limitrole xonelor eu protee\ie stricta sau integrala. in restul /onei-lampon Hind
permisa aplicarea dc tratamcnte sihice care promovca/a regenerarea pe calc naturala a arboretelor: tratamentul taierilnr de
iranslbrmarc sprc gradinarit. tratamentul taicrilor gradinaritc §i cvasigradinaritc. tratamentul taicrilor progrcsixe clasiec sau in
marginc dc masiv cu pcrioada dc rcgcnerarc dc minimum 10 ani. TratamcnteIc silvicc sc \or aplica cu restrict.!! impusc dc plamirile
de management al parcurilor §i de ghidurile de gospodarire a padurilor in arii protejate.
(9) In zonele de management durabil se pot desla§ura urmatoarele activita(i:
a) ^tiintifice ^i educative:
b) activitati de ecoturism care nu neeesita realizarca de construct.ii-in\estitii:
c) utilizarea ra\ionala a paji§tilor pentru cosit si/sau pa^unal numai cu animalc domestice. de eatre proprietarii care de^in
pa§uni sau care dc{in dreptul de utili/arc a acestora in orice forma recunoscuta prin legisla^ia nationala in \ igoare. pe supralctclc. in
pcrioadclc §i cu spcciile §i etcctivclc avixate dc administratia parcului. astfcl incat sa nu lie alectate habitatele naturale ^i speciile oe
flora ?i fauna prczcnte:
d) localizarea §i stingerea operati\ a a inccndiilor:
e) interventiile pentru mentinerea habitatelor in \ederea protcjarii anumilor spccii. grupuri de spccii sau comunita\i hioiice
care constituie obiectul protec^iei. cu aprobarea planului de actiune pro\i/oriu dc calrc auloritalca puhlica ccntrala penlru protectui
mediului. plan elaborat in acest scop de consiliul §tiin}ific al parcului s,i valabil pana la intrarca in \ igoarc a planului dc management:
0 intcrvcnjiilc in scopul rcconstructici ecologicc a ccosistemclor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme
nccorcspun/atoarc sau degradatc. la propuncrea consiliului s.tiintific al ariei naturale protejate. cu aprobarea autoritatii public e
centrale pentru protectja mediului:
g) actjunilc dc inlaturare a cfcctelor unor calamitatj. cu aeordul administratiei ariei naturale protejate. emis in ba/a aproharii
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. in ca/ul in care calamitatilc alcctca/a siipralcte dc padure. ac\iunile tic
inlaturarc a cfcctelor acestora sc lac cu aeordul administratiei ariei naturale protejate. cmis in ha/a aproharii autoritatii puhlice
centrale care raspunde dc silv icultura:
h) activitatile de protcctic a padurilor. actiunile de prexenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri. care neeesita
cvacuarca materialului lemnos din padure in cantitati care dcpa§ese pre\ederile amenajamentelor. se lac cu aeordul administratiei
ariei naturale protejate. emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de siK icuhura:
i) activitati tradijionale de utilizare a unor resurse regencrabile. in limita capacitalii produelixe si de suport a ccosislemelor.
prin tdinologii cu impact redus. prccum rccoltarea de fruete dc padure. de ciuperci si dc planle mcdieinale. eu respcctarca
normativelor in vigoare. Acestea se pot desfasura numai de persoanele ll/ice 5! juridice care detin administrca/a tcrcnuri in interiorul
parcului sau dc comunitatilc locale, cu aprobarea administratiei ariei naturale protejate:
j) activitati traditionalc dc cultivarc a tcrcnurilor agricole §i dc cre^terc a animalclor. precum si alte acti\itati traditionalc
el'ectuatc de eomunitalic locale:
k) lucrari de ingrijire §i conducere a arboretelor s.i lucrari de conservarc:
I) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arborclclor: tratnmcnlul taic'rilor dc
transformare spre gradinarit. tratamentul taierilor gradinaritc si cvasigradinaritc. tratamcntul tuierilor progrcsi\c clasiec sau in
margine de masiv. tratamentul taierilor succesive clasice sau in marginc de masiv. tratamentul taierilor in erang. in salcamcle si in
za\-oaie de plop §i salcie. In cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica si tratamenlul liiierilor rase in parehetc mici. iar in
arborctelc de molid. taieri rase pe parcclele de maximum I ha:
m) activitati de \inatoarc:
n) activita^i de pescuit sportiv.
(10) Zone de dezvoltarc durabila a activitatilor umanc sunt zonclc in care se permit activitati de investitii de/\oltarc. cu
prioritate eele de interes turistic. dar cu respectarea principiului de utili/.are durabila a resurselor nalurale si de prcvcnirc a oriearor
efecte negative semniticative asupra biodiversitatii.
(11) in zonele de dezvoltare durabila se pot destasura urmatoarele activitati. cu respectarea prexcderilor din planurilc de
management:
a) activitati de vaniitoare. in zonele de dezxoltare durabila din parcurile naturale:
b) activitati traditionalc dc cultivarc a tcrcnurilor agricole s.i dc cresterc a animalclor:
c) activitati de pescuit sportiv. industrial §i piscicultura:
55
 d) activitati de exploatare a resurselor minerale ncregcnerahile. daca aceaslii posibilitale cstc pre\a/uta in planul de
management al parcului §i daca rcprczinta o activitatc traditionala:
e) lucrari de ingrijire si conducere a arhoretelor §i lucrari dc consen are:
0 aplicarea de tratamente silvice care promo\eaza regenerarea pe cale naturala a arhoretelor: tratamcntul taicrilor dc
iranslormarc sprc gradinaril. traiamcntul laicrilor gradinaritc si cvasigiadinarite. tratamentul taicrilor progresive clasicc sun in
margine dc masiv. tratamentul taierilor succcsive clasicc on in marginc dc masi\. iratamcntul taicrilor in crang in salcamete ji
/avoaic dc plop §i salcic. In zonelc dc dc/voltarc durabila din parcurilc nationale sc poi aplicj traiamcntul taicrilor rase in arhorctclc
dc molid pc suprafctc dc maximum 1 ha. preeum si tratamcntul laicrilor rase in parchctc mici in arhorctclc dc plop euramerican. In
xonele de dezvoltare durabila din parcurilc naturale se poale aplica si tratamcntul taicrilor rase in parchctc mici in ai'horclclc dc Iliolld
pc suprafetc dc maximum 1 ha si plop euramerican:
g) activitati specifice modului de productie ccologic dc cultivarc a tcrenului agricol si creslerea animalclor. in conlbrmitaie
cu legislatia specified din sistemul de agriculture ecologica:
h) altc acti\ ita\i traditionalc eiectuatc de conuinitalic locale.
Art. 23. - (1) in rezervatiile §tiin{itlce sunt interzise orice activitati umanc. cu c\ccp\ia acli\ itaplor dc ccrcetarc. educate si
dc ccoturism. cu limitarilc dcscrisc in planurilc de management, cu acordul Academic! Romane si al administratorului.
(2) In rezervapile naturale nu sunt permise acti\ita\i dc utili/are a resurselor naturale. Prin exccptie. sum permise numai
acele intervent,ii care au drept scopuri protejarea §i promovarea obiectivului pcntru care au lost consiituilc si uncle aciKiiati dc
valorificarc durabila a anumitor rcsursc naturale.
Art. 24. - (1) Amenajamentele silvice ale unitalilor dc productic proprielalilor cc mini in componenl.a ariilor naiurale
protcjate \or II rcvi/.uitc in mod obligatoriu in termen de 12 luni de la aprobarca planunloi dc management. Pan;! la rc\i/uiua
aincnajamentelor silvice nu se vor aplica de catrc administrator!i fondului Ibrcsticr din accstca dccat acele prevederi care simt
conlbrmc legislate! specifice ariilor naturale protcjate si planurilor dc management in \ igoarc.
(2) Planurilc dc dc/.voltarc pentru /onele inclusc in arii naturale protcjate se modified de catrc aiitnrita(ile responsahile in
conformitate CU prevederile planurilor de management, respectiv cu ohiccti\ele dc conscnaic a ariilor naluralc pioicjalc care 1111
dispun de plan de management.
Art. 25. - Evaluarea manageinentului ariilor nauiralc protcjale sc lace eel putin o dala pe an. pc ha/a monilori/arii si
controalelor efectuate in teren de catre autorita^ilc competente pcntru prolecjia mediiilin.
Art. 26. - (1) Pcntru tcrciuirilc din arii naturale protcjate. de\inutc in rcgim dc proprietate pri\ata sau concesionatc.
propriciarii ori conccsionarii vor prim! compcnsat,ii pentru rcspcctarca pre\cderilor restrictive din planul de management ill .irioi
naturale protcjale. Modalitatea de solicitarc. de calcul si de acordare a compcnsatiilor se stabilcstc prin hotarare a Cjincniului.
(2) Pana la aprobarca planurilor dc management, potrivit prevederilor art. 21 alin. ( 1 ) sj (2). administratorii ariilor naturale
protejate respective au obligatja sa stabileasca tin set dc masuri dc conservarc. pcntru care este nccesara acordarca dc compcnsatii. si
sa transmita aceste intbrmatii Agentiei Natjonale pcntru Arii Naturale Protejate. in icrmcn dc (i luni dc la prcluarca administrarii arici
naturale protejate.
(3) Proprietarii de terenuri extravilane situate in arii naturale protcjate supusc unor rcstric\ii dc utili/arc sunt scuii^i dc plata
impo/itului pc tercn.
(4) Scutirea dc la plata impo/itului pc tercn sc acorda in ba/a unci confirmari cmisc de administraija arici naturale protcjale
sau de Agenda Nationals pentru Arii Naturale Protejate.
(5) Pentru uncle bunuri iloristicc §i faunisticc ale patrimoniului natural, existenlc in gradini si in pareuri de agrcmcnl. in
gradini zoologice. preeum §i in colectii mu/cistice. ca bunuri ale palrimoniului natural Holistic, taunistic. geologic, palconiologic.
mincralogic si de alta natura. masurilc nccesarc de protectic §i conser\are \or II luatc dc catrc administratorii sau detjiiatorii acestora.
Art. 27. - (1) Scoatcrea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de lerciuiri de pe ra/.a ariei naturale
protcjate. cu exceptia celor allatc in zonele dc dczvoltare durabila. sc poate face numai pentru objective care vizeaza asiguiaixa
securitatii nationale. asigurarea sccuritatii. sanatatii oamenilor §i animalclor si prevcnirca catastrotclor naturale sau pentru obiectivcle
destinate cercetarii §tiintiftce §i bunei administrari a ariei naturale protcjate.
(2) Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe ra/a arici naturale proicjate. conibrm
alin. (1). se face numai cu acordul administratorului sau. dupa ca/. al custodelui arici naturale protcjate. cmis in ha/a aprobarii
autoritatii publice centrale pentru proteetia mediului si a autoritatii puhlice centralc in domeniul agriculturii si sau silviculllirii.
Art. 28. - (1) Sunt intcr/.isc actixitatilc din perimetrelc ariilor naturale protejale sau din \ccinalatea acestora care pot s;i
gcncrc/.c tin impact negativ seinnilkaiix asupra speciilor salbaticc si habitatclor naturale pcntru care au lost dcscmnatc. in lip^-a
actclur do rcglcmcntare specifice.
(2> Planurilc fi/sau proicctclc publice ori pmatc pcnlru care trcbuie stahilila nccesitatea etectuarii e\nkuirii de
mediu/evaluarii impactului asupra mediului sunt cele care sunt rcali/alc in cadnil unci arii naturale prolcjatc. indirect Iciiiitc lie
accasta sau necesare pentru managementul arici naturale protcjate. §i care, lie individual, lie imprcuna cu altc planuri proiectc. pot
a\ea efecte negative semnificatixe asupra ariei naturale protejate. avandu-se in \cdcrc ohiectixclc dc consen are.
(3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele sj/sau planurilc prc\a/ute la alin. (2) sc emit numai daca
proicctul/planul nu afccteaza in mod negativ integritatca ariei naturale protejate respcctixe.
(4) Prin exceptie dc la prevederile alin. (3). in cazul in care evaluarea de mediu evaluarea impactului asupra mediului rele\ a
cfcctc negative semnificative asupra arici naturale protejate si. in lipsa unor solutii alternative, proiectul planul trehuie totusi reali/al
din considcrcntc imperative de intcrcs public major, inclusix din ratiuni de ordin social sau economic, autoritatea compctentii pcntiu
protectia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai dupa stabilirca masurilnr compcnsatorii nccesarc pentru a proteja
coerenta retelei nationale de arii naturale protejate sau cea glohala a retelei "Natura 2<MMi". in ca/ul siturilor dc intcrcs comuniiai.
(5) In situa(ia in care siturile inclusc in rcteaua "Natura 2000". idcntilicate conform legislalici in vigoare. adapostcsc un lip
de habitat natural prioritar §i/sau o specie prioritara. singurelc considcrentc care pot ft invocatc sunl cele pri\ ind:
a) sanatatca sau siguranta publica;
b) anumite consecin^c benefice dc important/! inajora pcntru mediu:
c) altc motive imperative de intcres public major asupra carora s-a otyinut punctul dc \cdere al C'omisici luiropene.
56
 (6) Autoritatea publica centrala pentru protec^ia mcdiuliii informca/a C'omisia luiropcaiui asupra masurilor compcnsatorii
adoptatc pentru a protcja coercnja globala a rciclci "Natura 2000".
(7) Emiterea actelor de reglementare pcntru planuri/proiectc/activ ila\i in ariilc nalurale protcjaie si. dupa ca/. in vetinataica
accstora se realizeaza numai cu avizul administratorilor. rcspectiv al custo/.ilor ariilor naturalc protcjaic.
Art. 29. - (I) Construcjiilc. doUSrile §i altc amenajari cxistcntc in pcnmctrul ariilor naturalc protejate legal constitute,
realizate din imestitii puhlice pe terenuri ce apar{in domcniului public. vor ti dcsiinalc. cu prioriiate. acliviiatilor administrative ?i
stiintificc ale celor care Ic asigura managcmentul. precum si altor acti\ itati in legatura cu buna administrare.
(2) In toate situatiilc in care managcmentul ariilor naturalc protcjaie este rcalizat pnn structuri proprii dc administrare.
accstea vor dispime de un sediu administrativ asigurat. cu prioritatc dintrc eclc prcva/utc la alin. (I).
(3) In ariilc naturalc prolcjatc in care cste perm is ecoturismul. constructiilc. dotarile si amenajarile preva/ute la alin. 1 1 ) pot
ti destinate §i acestui scop, precum §i acth itajilor dc educate si instruire ccologica cc se organi/ea/a in eooperarc cu autoritaiiic
locale, institutiile de invatamant s.i cu organizajiile neguvernamentale angajatc in acti\ itap de protcctie s.i educate ccologica.
Art. 30. - (1) Administrator!) ariilor naturalc protejatc an obligatia sa cvaluc/c costurilc necesare implcmentarii planurilor
de management §i sa le comunice autoritatii publice ccntralc pcniru proteclia mcdiuliii.
(2) Rcsursclc financiarc necesare bunci administrari a ariilor naturale protejate de intcres international, comunitar si
national se asigura din bugetul Agenjiei Nationale pentru Arii Naturale Protcjaic. liind dcstinatc pcntru implcmcnuirca pkinurilor de
management si/sau a masurilor de conservare. precum §i pentru iunclionarca adminisiraiiilor din subordinc.
(3) Pentru completarea rcsurselor financiare necesare bunci administrari a ariilor natuiale protejate. potrivit planurilor de
management si regulamentelor. administrator!! acestora pot institui un sistem dc tarife. cc sc stabilcstc dc adminislralorul arici
naturalc protejate. cu avizul Agcn\iei Nationale pentru Arii Naturalc Protejate.
(4) Tarifele prevazute la alin. (3) se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate si se pot institui
pcntru vizitarea sau pcntru facilita\ilc. scrviciilc §i activita^ilc spccilicc dcsla^urate in ariile naluralc protejatc. in conformiiatc cu
prcvedcrile rcgulamcntului arici naturalc protejate.
(5) Sumele provenite din aceste tarife se utih/ea/a dupa cum urmea/a:
a) 75% se fac venit la bugetul administrate! arici naturale protejatc. pcniru reali/arca obicclivclor din plantil tic
management:
b) 25% se fac venit la Agenda Nationala pentru Arii Naturalc Protejate. pcntru a complcta subxciHiilc dc la bugetul dc Still.
(6) Pentru siturile "Natura 2000" autoritatca publica centrala pentru protec\ia mcdiuliii trcbuie sa transmita Comisiei
l:.uropcnc costurile estimate pentru aplicarca masurilor de conservarc a spcciilor si habitatelor de intcres comunitar. in vcdeixa
cofinan^arii.

CAPITOLDL III
Conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice dc flora si fauna
Art. 31. - (1) Protec^ia §i conservarea habitatelor naturalc §i a spcciilor salbatice dc intcres comunitar. cu c\ccp\ia pasarilor.
existente pe teritoriul Romaniei si preva/ute in anexele nr. 2 $i 3. se fac prm dcclararca dc situri de important comunitara si arii
SpCCialC dC COIlSCnarc. SClCClalC si dcscmnalC in conlormitatc cu critcriilc stabilitc in ancxa nr. 7 si cu prevcdcrilc art X alin. < I > lit.
b) si c) §i alin. (4).
(2) Protecjia si consenarea speciilor salbatice de pasari. cxistcntc pc teritoriul Romaniei s,i prevaxute in anexa nr. 3. precum
si a cclor migratoarc sc fac prin dcclararca dc arii dc protcctic specials a\ ifaunistica. in conlormitatc cu prevedcrile art. X alin. ( I ) lit
b).
(3) Protectia §i conservarea habitatelor naturale terestre. acvatice si/sau suhtcrane de intcres national, precum $i a spcciilor
protcjale dc plante s,i animate salbatice se fac prin declararca dc arii naturale protejatc dc intcres national.
Art. 32. - (I) Autoritatca compctcnta pcntru protcctia mcdiuliii stabilestc sistemul dc monitori/arc a starii dc conservarc a
habitatelor naturale si spcciilor dc flora si fauna salbatica de interes comunitar.
(2) Pe baza rezultatelor evaluarilor starii de consenare a habitatelor naturalc si a spcciilor dc llora si fauna salbatica dc
interes comunitar. se poate propune modificarea listei najionale a siturilor "Natura 2000".
Art. 33. - (1) Pentru speciiie de plante §i animate salbatice terestre. acvatice si subtcranc. cu exccptia spcciilor dc pasari.
inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B. precum si speciilc inclusc in lista rosic na\ionala si care traicsc atat in ariilc naluralc
protejatc. cat §i in afara lor. sunt intcrzise:
a) orice forma dc rccoltarc. capturarc. ucidcre. distrugcrc sau valamarc a cxcmplarclor atlatc in mediul lor natural, in
oricarc dintre stadiile ciclului lor biologic:
b) perturbarca intcntionata in cursul pcrioadei dc reproduccre. dc crestere. dc hihernare si dc migratic:
c) deteriorarea. distrugerea si/sau culegerea intenjionatS a cuiburilor si sau oualor din naliira:
d) deteriorarea §i/sau distrugerea locurilor de reproducere ori dc odihna:
e) recoltarea florilor §i a fructelor. culegerea. taierea. dc/radacinarca sau distrugerea cu intense a accslor planlc in
habitatele lor naturale. in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic:
f) detincrea. transportul. comcrlul sau schimburilc in orice scop ale exemplarclor luate din natura. in oricare dintre stadiile
ciclului lor biologic.
(2) Pcntru toatc speciilc dc pasari sunt intcrzisc:
a) ucidcrca sau capturarca intcntionata. indilcrcnt de inctoda unh/aia:
b) deteriorarea. distrugerea §i/sau culegerea inten^ionata a cuiburilor §i sau oualor din natura:
c) culegerea oualor din natura ?i pastrarea acestora. chiar daca sunt goalc:
d) perturbarea intentionata. in special in cursul pcrioadei de reproduccre. de crcs.lcre si dc migrate:
e) detinerea exemplarclor din speciiie pentru care sunt intcr/ise \anarca si capturarca:
f) comcrcializarca. dclinerca §i/sau transportul in scopul comerciali/arii accstora in stare v i e ori moarta sau a oricaror piirti
ori produsc provenite dc la accstea. usor de identificat.

57
 (3) Speciile de pasari prcvazute in ancxa nr. 5 C' sunt acccptatc la vanatoarc. in afara pcrioadclor dc rcproduccrc si crestcie
a puilor.
(4) In cazul speciilor de pasari migratoare preva/.ute in ancxa nr. 5 C. csic intcr/isa vanarca accstora in pcrinada lor de
reproducers sau pe parcursul rutei de intoarccre spre zonelc dc cuibarit.
(5) Activitat.ilc prcva/utc la alin. (2) lit. 0 nu sunt intcr/isc in ca/ul speciilor preva/ute in ancxa nr. 5 I.), cu conditia sa li
tost capturate sau ucise ori obtinute prin mijloace legale.
(6) Pcntru spcciile indicate in ancxa nr. 5 I:, acliv italic prcva/utc la alin. (2) lit. I) pot fi pcrmise in ha/a unei autori/atii
spccialc clibcrate dc catre autoritatca publica ccntrala pentru protectia mediului.
(7) Autorizatia prevazuta la alin. (6) se acorda dupa consultari cu C'omisia I uropeana. iar prnccdura dc Clllilcrc a acc.Mcia >C
stahilc?tc prin ordin al conducatorului autoritatii publicc centralc pentru protcctia mediului. in tcrmcn de 90 dc zile dc la intrareu in
vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(8) Pentru asigurarea protectiei. managemenlului s,i utili/arii durabile a populatiilor speciilor dc pasari al caror area I natural
dc distribute include tcritoriul Romanic! cstc ncccsara rcali/area dc studii si cereetari avand ea subiect tcmele prcva/utc in ancxa nr.
8.
Art. 34. - ( I ) In vcdcrea protcjarii habitatclor naturalc si a speciilor indigene, introdueerca dc specii alohtone. intcrvcntiile
asupra speciilor invazive. precum §i reintroducerea speciilor indigene preva/ute in anexele nr. 4 A si 4 B se regie men tea/a pun onlm
al conducatorului autoritatii publice centrale pentru proteclia mediului. in lermcn de 90 de /ilc de la data intrarii in \igoare a
prc/cntci ordonante de urgenta.
(2) Pentru speciile salbaticc alohtone introdusc este obligatorie cfectuarea unei cvaluari a impactului accslei introducer!
asupra speciilor dc flora 5! fauna indigene, re/ultatclc acestor evaluari trebuind sa lie transmisc pentru informare Comisiei I uropcnc
(3) Introdueerca speciilor dc pasari salbaticc alohtone se poatc face doar dupa consultarea prealabila a Comisiei I;uropene.
Art. 35. - (1) Autoritatea publica ccntrala pentru protectia mediului reprexinta autorilatca administrativa desemnata pentru
aplicarca prevederilor Regulamentului Consiliului (CF.) nr. 338/97 privind protectia speciilor de llora si fauna salbatica prin
reglementarea comercializarii acestora. cu modificarile si completarilc ultcrioarc. ale Regulamentului Consiliului (C'L) nr. 348 81
priv ind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alle cetaccc. cu modificarile si completarilc ultcrioarc. sj ale
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind inter/iccrca utili/arii capeanelor dc picior. cu modilicarile si completarilc
ulterioarc. precum §i pentru rela^ia cu C'omisia Ivuropeana.
(2) Autoritatilc §tiiiHificc naU'onalc desemnate pentru aplicarea prexcderilor Regulamentului Consiliului (( 1 ) nr V>8 97
privind protcc\ia speciilor de flora §i fauna salbatica prin reglementarea comerciali/arii acestora. cu modificarile si completariie
ultcrioarc. ale Regulamentului Consiliului (CK) nr. 348/81 privind regulile commie pentru importul produselor din balene sau din al'e
cclaccc. cu modificarile si completarilc ultcrioarc. si ale Regulamentului Consiliului (( I ) nr. 3.254 91 privind inter/iccrea utili/arii
capeanelor de picior. cu moditkarile §i completariie ulterioare. sunt. dupa ca/:
a) Academia Romana:
b) Institutul de Cercetari si Amenajari Silv ice:
c) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii".
(3) Inslrucuunilc de aplicare a reglcmentarilor privind protccoa speciilor de flora sj fauna salbatica s.i a altor hmuiri ale
palrimoniului natural sc aproba prin ordin comun al conducatorului autoritapi puhlice centralc pentru protec^ia mediului si .il
eonducatorului autoritatii publice centrale din domeniul tlnantelor. in tcrmen de 90 dc /ile de la inlrarca in v igoare a prc/cntci
ordonan^e dc urgenta.
Art. 36. - (1) Autoritatea competenta pentru protcctia mediului organi/ea/a sisicmul dc monitori/arc a capturilor ?i
ucidcrilor accidentale a speciilor strict protcjatc prcva/utc in anexele nr. 4 A ^i 4 IV
(2) Sistcmul de monitori/are preva/ut la alin. (1) sc stubile^le prin hotarare a (.iuvernulni. la propunerea autoritatii publicc
cenlrale pentru protcctia mediului. in termen de 90 de /ilc dc la data intrarii in v igoare a prc/cntci ordonante de urgenta.
Art. 37 - (1) Prelevarca din natura §i exploalarea exemplarelor de plantc si animalc salbaticc aparfinand speciilor preva/ute
ill ane\a nr. 5. precum §i altor specii CU acela§i regim de protectie se \or face in conditii compatibile cu mentinerea accsloi specii
intr-o stare de conservare favorabila. luandu-se. dupa cax. urmatoarele masuri:
a) reglementarea accesului in anumite /one $i'sau anumite perioadc.
b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii §i eapturarii aiuimitor specii:
c) reglementarea perioadelor. a modurilor si a mijloacelor de rccoltare caplurarc:
d) instituirca unui sistern de autorizarc a recoltarii/capturarii. transportului si comerciali/arii. inclusiv stabilirca de cote:
c) iiicurajarea cultivarii 5! cre?tcrii in captivitate. in \cderca reduccrii presiunii asupra populatiilor naturnle:
ft e\ aluarca masurilor adoptatc.
(2) Pentru capturarea sau uciderca speciilor de fauna salbatica prcva/utc in anexcle nr. 5 A. 5 B. 5 C . 5 I) $i 5 1 51 ill ca/lll
exeeptiilor prevazute la art. 38. pentru prclevarea. capturarea sau uciderea speciilor preva/ute in anexcle nr. 4 A si 4 B cslc inter/isa
folosirea metodelor sau mijloacelor prevfeute in anexa nr. 6.
Art. 38. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 33 alin. (l)-(4t si ale art. 37 alin. < I). uuloritatea publica ccnirala pentru
protcctia mediului stabileste dcrogari. prin ordin al conducatorului acesteia. cu avi/ul Acadcmiei Romane. cu conditia sa nu cxiste o
altcrnativa acccptabila. iar masurile dcrogatorii sa nu fie in detrimental mcntincrii populatiilor speciilor respective intr-o stare ilc
conservare favorabila in arcalul lor natural §i numai in urmatoarele situatii:
a) in intcresul protcjarii faunei si llorei salbaticc si al conservarii habitatelor naturalc:
b) pentru prevenirea producerii unor daune importante. in special asupra culturilor apricolc. animalclor domestice.
padurilor. pescariilor. apelor si altor bunuri:
c) in interesul sanatatii si securitatii publice sau pentru altc ratiuni dc intcres public major, inclusiv de natura sociala sau
economica. si pentru consecinte benefice de importanta fundamentala pentru mediu:
d) in scopuri de cercetarc stiintitlca si educatic. de rcpopulare si de rcintroduccrc a acestor specii. precum si pentru
opcratiuni dc rcproduccrc ncccsarc in accst scop, inclusiv pentru raspandirea artiliciala a plantelor:

58
 e) pentru a permite. in conditii strict controlate. intr-o manicra sclcctixa si imr-o masura limitata. prindcrca sau delinerca
unui numar limitat §i specillcat dc cxemplare din specific prevazute in ancxele nr. 4 A si 4 B.
(2) Procedura de derogare se stabileste prin ordin al autoritatii puhlicc centralc pcnlru protectia mcdiului. in tcrmcn dc 90
de zile de la data intrarii in vigoarc a prezentci ordonan^c dc urgenta.
(3) Autoritatca competenta pentru protccpa mcdiului transmitc Comisici I uropenc rapoarte privind derogarile aplicate.
dupa cum urmeaza:
a) anual. pentru derogarile aplicatc speciilor de pasari salbatice prc\a/utc in anc\a nr. 4 A:
b) la fiecarc 2 ani. pentru derogarilc aplicate speciilor salbatice. cu cxccptia pasari lor. preva/iite in anexa nr. 4 A.
(4) Rapoartele prevazute la alin. (3) vor confine informal!! privind:
a) speciile care fac obiectul derogarilor si motivul derogarii. inclusiv naturu riscului. cu. dacii cslc ca/ul. indicarca s o l u t i i l o i
alternative care au tost respinse §i datelor stiintifice de tlmdamcntare:
b) mijloacele. dispozitivele sau mctodcle autorizate pentru capturarcu sau ucidcrea speciilor animate si motixatia u t i l i / a r i i
acestora:
c) circumstantele de timp s.i de loc in care accste derogari sum acordate:
d) autoritatca abililata s;a declare $i sa controle/e daca suiit intrunilc coiuliliilc necesare si sa decida care Illijloacc.
dispositive sau nictode pot tl utilizatc. intre ce limite si prin ce institu(ii serx icii si cc persoane Ic \ o r ducc la indeplinirc:
e) masurile de control aplicate sj re/.ultatele obtinutc.
Art. 39. - (1) Pentru cxemplarclc cu dizabilitati. pui orl'ani sau cxemplarele confiscate ce apartin speciilor prexa/utc in
anexele nr. 3. 4 A. 4 B. 5 A. 5 B. 5 C. 5 I). 5 E si in ancxelc la Regulamentul C o n s i l i u l u i (C I ) nr. 338 97 p r i \ i n d proteclia speciilor
de flora si fauna salbatica prin rcglcmentarea comcrcializarii acestora. cu modilicaiilc ^i complctarilc ullerioare. se pot i n l l i n i u centre
de reabilitarc ?i/sau ingrijirc.
(2) Procedura dc infiin\are a ccntrclor prc\azutc la alin. ( I ) se stabilcsje pnn ordin al auloriu'nii puhlicc ccntralc pentru
piotcc\ia mcdiului. in tcrmcn dc 120 dc 7i\c dc la data intrarii in \ igoaic a prc/cntci 01 donate dc iirgcii(a.
Art. 40. - (1) Alltoritatea competenta pentru protcc\ia mcdiului transmitc C'omisici I'.uropene rapoartc p r i x i n d
illlplementarea prcvederilor Directivei 79/409/CEE. la inter\alc de 3 ani. inccpand cu data dc I ianuarie 2010.
(2) Autoritatea competenta pentru proteciia mcdiului transmitc C'omisici I uropcnc rapoarte privind implcmcniaixa
prevederilor Directivei 92/43/C'EE. la intervale de 6 ani. incepand cu data dc I ianuarie 2013.

CAPITOLUL IV
t'onscrvarca altor bunuri ale patrimoniului natural
Art. 41. - Tipurile gcomorlblogiec deosebite. de relief po/.itix sau ncgativ. cum sunt colincle. deprcsiunile. dolinelc. $eile.
\aile carstice. ponoarele. izbucurile si altele. se conserva in cadrul ariilor naturalc protcjatc existcntc sau in cadrul unor arii nalura'e
de interes geomortblogic. corespunzator delimitate ?i puse sub rcgim special de proleejic. potri\ it prc\cderilor art. 8.
Art. 42. - (1) Bunurile patrimoniului natural, rcspecth pcstcri. dcpo/itc Ibsililere. lormaliuni geologicc. mineralogies.
arbori secular! ori reprezentativi izola^i §i altele asemenea. vor 11 protejate prin stabilirca unor /one dc protec\ie corcspun/atoarc c;i
intindcre scopului de conservare a bunuriior naturale. eonlbrm prexedcrilor art. 8.
(2) Pentru pe§teri. zona de protectjc se stabile^te in functie de caracteristicile ^i clasa pe$terii. a§a cum cste detlnita la art. 13
alin. (5). cu avizul Academiei Romane.
(3) Proprietarii sau administrator!! terenurilor ce cuprind intrari in pe§teri au obligat.ia dc a permite accesul sprc aceslc
intrari.
(4) Benefician.il line! lucrari de in\esti(ii are obligatja de a aiuinta descoperirca oricarci pe§teri in frontuI unci lucriiri
miniere sau al unei cariere cclei ma! apropiate institu^ii abilitate. rcspectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protcjatc.
agcntici judc^cne pentru protcctia mcdiului sau reprezentan^ilor autorita\ilor administra^iei publiee locale.
Art. 43. - (1) Bunurile patrimoniului geologic si speologic. ca bunuri naturale ale subsolului. sunt. in conditiilc icgii. bunuri
proprietate publics a statultti.
(2) Nominalizarea bunuriior preva/utc la alin. ( I ) sc face prin hotararc a G m e r n u l u i .
(3) Pestera este un cavernament de origine geomorfologiea naturala. ale carui dimensiuni conlcra inleriomlui o ohscuritale
absoluta.
(4) Resursclc pc§tcrii sunt reprczentatc dc obiecte. materiale. substance §i tonne dc \ialii care cxista sau se Ibrmea/a in mod
natural in pc§tcri: forma\iuni mincralc. roci. scdimcnlc. dcpozite palcontologice. situri arheologicc. spccii salbatiee. aeumulari de arc
sublcrunc.
(5) Pesterile se clasifica dupa cum urmeaza:
a) clasa A - pesteri de valoare exceptionala. care, prin interesul stiintillc sau unicitalca rcsurselor. sunt reprc/cntative pentru
patrimoniul speologic national §i international:
b) clasa B - pesteri de important^ nationala. care se disting prin marime. rai ilatca rcsurselor §i prin potential turislic.
c) elasa C - pe§teri de important^ locala. protejate pentru scmnificalia lor geologiea. pcisagistiea. hidrologica. istorica.
potential turislic sau pentru dimensiunile lor:
d) clasa D - pesjerilc care nu intruncsc conditiile pcntm a 11 inclusc in clasele A. B si C.
(6) Incadrarea/reincadrarca pesjerilor in clasele A. B si C se face prin ordin al condiicatorului autoritatii publiee ccntrale
pentru protectia mediului. pe ba/a unor documentatii stiintifice a\ izatc dc Acadcmia Romana.
(7) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificari a factorilor natural! sau amenajari. cu exceptia ccloi
destinate protejarii pe§terii §i a celor temporare necesare explorarii lor sj/sau cxacuarii \ictimelor in caz dc accident. Kle pot face
ohiectul explorarilor speologice. cercetarii stiintilicc. turismului speologic speciali/at sau al activitatilor dc documentare. pc ba/a dc
autorizatii emise de Academia Romana §i de administratorii/custozii ariei naturalc protcjaic. in limitcle stabilitc prin regulamcntclc si
planurile de management.
(8) Pe§terile din clasa A sc constitute ca rezcrvatii stiintifice.

59
 (9) Pe$terile din clasa B pot face obiectul cxplorarilor speologice. al acli\ ilajilor dc documcntare. ccrcclarii sjimtilicc >i
turismului spcologic speciali/at. pc ba/,a autori/atiilor cmisc dc administratorii/custo/ii atiei naturalc prolejate. in limilele siabiliic
prin regulamentele §i planurile de management.
(10) Pe§terile din clasa B se constituie ca monumentc ale naturii sau re/en a\ii naturalc. dupa ca/.
( 1 1 ) Pc$tcrile din clasa C pot lace obiectul cxplorarilor spcologicc. activitatjlor dc documcntarc. cercctarii $tiintilice.
amenajarilor turistice sau al altor forme de valorificare. cum ar tl spcoterapia sau captarca apci sublcraiic. pe ba/a aulori/atiilor cmisc
dc Acadcmia Romana. cu avi/ul adminislratici/custodelui ariei naturalc proiejatc in care sunt inclusc.
( 1 2 ) Pcs.terilc care mi sunt clasilicate. dar care sunt incluse in arii naturalc protejatc \or 11 incadrate in clascle de
management prevazute la alin. (5). prin planul de management al ariei naturalc protejatc in care sunt inclusc.
Art. 44. - In scopul e\ itarii cfectelor negative asupra bunurilor patrimoniului spcologic sc inter/ic:
a) colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic d