Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
secolul al XXI-lea
ESEU
1
Cuprins
Introducere.................................................................................................................3
Capitolul 1. Necesitatea și oportunitatea regândirii școlilor și a conducerii școlare.3
1.1 Impactul tehnologiei în schimbare................................................................4
1.2. Conducerea școlilor.........................................................................................5
Capitolul 2. Recomandări..........................................................................................6
Concluzii....................................................................................................................7
Bibliografie................................................................................................................8
2
Introducere
“Suntem toți prizonieri ai trecutului nostru” este un proverb care se aplică și în zilele
noastre. Este greu să regândești anumite fapte, față de modul în care ne-am raportat până acum la
ele. De multe ori avem tendința de a contesta gandirea diferită sau schimbările. Scopul acestei
lucrări este de a oferi oportunitatea de reflecție asupra provocărilor cu care se confruntă școlile și
liderii școlari.
În ultimii ani, societatea a evoluat cu pași repezi iar educația a căpătat un loc important în
viața oamenilor. Astfel, aceste schimbări au condus și la necesitate regândirii școlilor și a
conducerii acestora pentru a se adapta la noile cerințe. România a trecut de la regimul comunist
la cel democratic în 1989 și au început schimbări în toate domeniile.
Țara noastră are mari carențe la capitolul educație de aceea este necesar ca școala să fie
regândită, modernizată și programa școlară modificată astfel încât să nu mai fie atât de încărcată
iar informația să nu mai fie atât de greoaie.
În Europa, România ocupă locuri fruntașe în ceea ce privește deficiențele din educație.
De exemplu suntem pe locul 3 la abandonul școlar timpuriu, pe ultimul loc la numarul de tineri
cu studii superioare, tot pe ultimul loc îngrijirea și educația preșcolarilor, rata de angajare a
proaspeților absolvenți. Toate aceste statistice cutremurătoare arată că soluția cea mai potrivită
pentru rezolvarea acestor probleme este să modernizăm școlile iar managementul să fie
schimbat. Alocăm printre cele mai mici procente din PIB educației (3,7 %) din Uniunea
Europeană.
În lume deja se vorbește de o modernizare a educației. Unul dintre gânditorii cei mai
originali din domeniul conducerii și managementului educației în ultimii 20 de ani, a fost
profesorul Brian Caldwell de la Universitatea din Melbourne. Acesta a scris trei cărți importante
pentru a reforma școlile și modul de conducere „The Self‐managing School”, „Leading the Self‐
3
managing School” și “Beyond the Self‐managing School”. Prin aceste cărți el trasează evoluția
reformei globale în acest domeniu. În analiza sa perceptivă a reformelor din sectorul școlar, el
descrie trei „piese“ importante pentru o reformă educațională:
Aplicarea tehnologiei comunicațiilor (TIC), fost cel mai puternic agent de schimbare
în lumea învățământului în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, schimbarea aceasta în
tehnologia de învățare a îndeplinit potențialul său și este o schimbare care va uni sau va
diviza societatea noastră? Personal, aș sugera că suntem abia la început într-o călătorie de
învățare profundă și lungă.
Evaluarea dacă tehnologia va uni sau diviza societatea noastră este prea neclară în
acest moment. Este clar faptul că TIC are potențialul de a aduce atât resurse și interacțiune
educaționale în fiecare casă. Dar există o problemă, nu fiecare casă poate să-și permită, sau
să sprijine, utilizarea tehnologiei. Pericolul este că tehnologia va lărgi decalajul dintre „cei
care au“ și „care nu au acces“ în societatea noastră. Schimbarea aceasta are loc doar în unele
școli, însă nu este suficient.
Franța, Norvegia, Finlanda, Anglia sunt doar câteva exemple de țări care reușesc să-și
mențină învățământul la un nivel foarte ridicat. Sistemul de învățământ finlandez este considerat
cel mai bun din lume pentru că îi învață pe elevi să se pregătească pentru viitor și vor să
4
înlocuiască materiilor de clasă tipice cu unele mai moderne, se folosește foarte mult tehnologia
în timpul lecției. Profesorii sunt aleși cu atenție și doar 10% ajung la catedră dintre cei care își
doresc să urmeze această meserie. De altfel 70% din profesorii din Finlanda sunt formați astfel
încât să abordeze un alt tip de metode și tehnici de predare.
Cei care conduc școala sunt deschiși spre nou și nu folosesc autoritatea ca formă absolută
de conducerii a unității de învățământ, ba chiar sunt foarte îngăduitori cu elevii săi. Un astfel de
model precum Finlanda ar putea fi luat ca exemplu pentru regandirea școlii romănești pentru a fi
în acord cu noile cereri ale elevilor din secolul XXI.
La nivel național Parlamentul are în vedere vegherea unităților de învățământ din țară cu ajutorul
comisiilor speciale pentru educație. Guvernul împreună cu Ministerul Educației Naționale se
ocupă de învățământ, de asemenea.
Totodată, la nivelul țării noastre, conducerea școlilor se face de obicei prin masuri
autoritare și metode exigente și dure. Consider că acest mod de abordare își are rădăcinile în
perioada comunistă și nu mai este potrivit pentru perioada în care trăim.
5
Ne concentrăm pe provocarea cu care se confruntă liderii de școală. Ne-am axat foarte
mult în ultimii ani la leadership, uneori, în detrimentul unui bun management. Conducătorii
instituțiilor de școli trebuie să fie atât lideri buni cât și manageri buni.
Capitolul 2. Recomandări
În primul rând, educația ar trebui să fie domeniul în care investim cel mai mult de aceea
ar fi necesar ca toate România să aloce un procent cât mai mare din PIB
În al doilea rând, este clar că în lume este nevoie de o reformă a învătământului pentru a
fi regândite școlile și conducerea școlară, mai ales. Deși, în unele țări există un interes ridicat
pentru schimbare, întotdeauna vor fi aspecte care trebuie revizuite. Cei care conduc școlile
trebuie să înțeleagă mult mai bine noua generație, cerințele și așteptările lor de la sistemul de
învățământ precum și nevoia de modernizare a programei școlare.
Pe de altă parte trebuie să ne gândim ce se întâmplă în acest moment în școli și din ce
cauze s-a ajuns la anumite probleme în sistemul acesta.
O altă recomandare ar fi faptul că Ministerul Educației Naționale ar trebui să conceapă un
program prin care să coordoneze toate unitățile de învățământ și să le ofere sprijin în toate
acțiunile dar și sprijin financiar.
6
Concluzii
7
Bibliografie
Senge P., (2016). Școli care învață. A cincea disciplină aplicată în educație. București:
Editura Trei
https://www.emeraldinsight.com/doi/full/10.1108/09513540210432182
https://www.academia.edu/5500126/Suport_curs_Manag_Org_Scolare_context_descentr
alizat
https://ec.europa.eu/romania/news/20181016_monitor_european_educatie_si_formare_20
18_date_romania_ue_ro
https://www.gandul.info/stiri/cel-mai-bun-sistem-de-invatamant-din-lume-scoate-
materiile-clasice-din-programa-ce-vor-studia-elevii-finlandezi-14032831
https://eric.ed.gov/?id=ED476166
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/15391523.2005.10782438
https://en.wikipedia.org/wiki/Brian_Caldwell