Sunteți pe pagina 1din 4

Recenzie

Titlul cărții: Provocările pedagogiei contemporane

Autorul acestei cărți este Vasile Chiș

Anul apariției: 2002

Editura: Presa Universitară Clujeană,Cluj-Napoca

Lucrarea este împărțită pe 5 capitole și anume:

 Cap. I- De la o pedagogia ascultării la pedagogia interactivă

 Cap.II- Pedagogia interactivă-evoluţie şi proiecte

 Cap.III- Curriculum-ul - principal operator al pedagogiei interactive

 Cap. IV- Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu - studiu de caz

 Cap. V- Concluzii asupra impactului reformei de curriculum.

Autorul își propune să prezinte beneficiile pedagogiei interactive, impactul curriculumului


în viața elevilor, structurilor de învățare eficiente, școlii moderne, care sunt problemele
învățământului românesc și necesitatea unei reforme. De asemenea, Vasile Chiș abordează și
problema curriculumului încărcat, ce urmări poate avea asupra elevilor dar și faptul că în școala
românească accentul se pune pe reproducerea informațiilor și nu pe dezvoltarea unor
deprinderi/abilități.
Ideea de curriculumul operațional a apărut în România în 1996 și se referă la operatorul
pedagogic principal și pornește de la portretul personalității cerute în societatea contemporană.
După această prezentare a curriculumului, autorul se concentrează pe studiile de caz referitoare

1
la impactul pe care îl are curriculumul pentru învățământul obligatoriu, astfel aceasta reliefează
neajunsurile reformei educaționale și ale curriculumului.
Lucrarea se încheie cu concluziile finale și recomandările care reies din acestea.
Concluziile au menirea de a reliefa problemele din învățământul românesc.
În continuare voi prezenta subiectul cărții pe capitole.
Capitolul I are 8 subcapitole și prezintă „Provocările pedagogiei contemporane”,în care se
exemplifică tranziția de la pedagogia tradițională la cea modernă, bazată pe ascultare,
intereacțiunea cu elevii. Autorul scrie și despre mişcarea de înnoire pedagogică care impune o
educație nouă și anume pedagogia experimentală care cuprinde pregătirea cadrelor didactice și
formarea tinerilor pentru provocările viitoare. Noua şcoală experimentală pune accentul pe rolul
formativ al practicii pedagogice. În anumite țări, orele de curs se desfășoara adesea în săli mai
mici și mai puțin în amfiteatre pentru a facilita interacțiunea dintre elevi și profesori. O sală
mare, de multe ori poate crea deficiențe de comunicare și pune elevul sau studentul în situația
unei presiuni.

Capitolul II. Pedagogia interactivă - evoluţie şi proiecte. Acest capitol descrie cum
utilizarea tehnologiilor didactice modere poate modela procesul de predare și învățare. Totodată,
se prezintă metode de formare și instruire eficiente pentru elevi, idei despre reformarea școlii
contemporane. Aceasta din urmă ar trebui să pună accent pe flexibilitate, continuitate,
creativitate, accesibilitate. Autorul mai evidențiază tranziția de la școala tradițională în care
guvernează teama și disciplina exagerbată la o școală modernă unde creativitatea este susținută și
încurajată iar restricția de a pune întrebări este înlocuită de practici și metode noi de învățare.

Capitolul III. Curriculum-ul - principal operator al pedagogiei interactive. Acesta are 9


subcapitole. Cap. III propune o explicitare pedagogicã a conceptului curriculum şi a teoriei
circumscrise lui.
În ceea ce priveşte tipurile de curriculum,autorul arată că în literatura de specialitate există
8 tipuri de curriculum:
1. Curriculum recomandat-oferta experţilor în domeniu
2. Curriculum scris-planuri de învăţământ programe şcolare
3. Curriculum suport-cărţi îndrumătoare,resurse multimedia

2
4. Curriculum predat
5. Curriculum învăţat
6. Curriculum testat-instrumente de evaluare
7. Curriculum mascat(neintenţionat)-elevii învaţă neprogramat graţie mediului şcolar
general
8. Curriculum exclus (eliminat)-ceea ce în mod intenţionat sau nu a fost lăsat în afara
curriculum-ului.
Între aceste curriculumuri există interacțiuni mai slabe sau mai puternice.

Capitolul IV -Impactul reformei de curriculum în învăţământul obligatoriu. În acest capitol


Vasile Chiș prezintă un studiu de caz realizat într-o școală din Ardeal. Acesta a folosit ca metode
de cercetare chestionarul, interviuri, focus-grup, anchetând profesori, elevi, părinţi cu privire la
impactul reformei asupra copiilor. În urma acestei cercetări, profesorii au concluzionat că
reforma trebuie continuată însă s-a descoperit și o problemă fundamentală și anume remunerația
mult prea mică pentru responsabilitățile pe care le are un profesor. Acestea consideră că salariul
va conduce la o neatractivitate pentru aceste posturi iar cei care vor alege meseria aceasta în
viitor nu vor fi acele persoane cu capacități pedagogice deosebite.

Capitolul V-Concluzii asupra impactului reformei de curriculum. În ultima parte a cărții ni


se prezintă concluziile generale rezultate din întreaga cercetare. Analiza de caz a evidenţiat că
reforma a avut un impact mai puternic asupra şcolilor mari, reprezentative în ansamblu,
profesorii constată o relativă stabilitate a calităţii mediului şcolar, cu menţiunea că a scăzut
motivaţia învăţării la elevi. În ceea ce priveşte elevii şi reforma,la sfârşitul primului ciclu
şcolar,elevii sunt orientaţi spre performanţă,preferinţele lor acoperă aproape toate materiile
şcolare, pe când cei din clasa a VIII-a sunt interesaţi de relaţii interpersonale, apar preferinţe
pentru anumite materii de studiu determinate de natura relaţiei cu profesorii. Elevii acuză că
reforma nu a produs descongestionarea anunţată a orarului şcolar, elevii de clasa a VIII-a îşi
concentrează efortul de învăţare asupra materiilor prevăzute pentru examenul de capacitate,
celelalte materii fiind ignorate, disciplinele opţionale s-au transformat în materii obligatorii şi au
sporit ,,corvoada şcolară”.

3
Această carte mi-a oferit răspunsurile la întrebările legate de problemele din învățământ, de
ce în România există abandon școlar, absenteism sau rezultate proaste la învățătură și cum le
putem remedia. Totodată, pe parcursul lecturii mele am putut observa o doză de subiectivism în
argumentele formulate de autor, însă este un lucru des întâlnit în lucările de cercetare de asemena
amploare.