Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Facultatea de Drept și Științe Sociale

PARTAJUL SUCCESORAL

Profesor Coordonator: Student:

Tudorașcu Miruna Ureche Marius Ioan

Alba Iulia
2020
 Cuprins

I. Noțiune................................................................1
II. Tipuri...................................................................1
III. Obiectul...............................................................2
IV. Speță....................................................................3
V. Concluzii.............................................................6
VI. Bibliografie..........................................................8
 I. Noțiune
Partajul sau împărțeala este modalitatea prin care se realizează ieșirea din
indiviziunea succesorală. Mai exact, este operațiunea juridică care pune
capăt stării de indiviziune prin împărțirea, în natură și/sau prin echivalent, a
bunurilor aflate în coproprietate și care are ca efect înlocuirea retroactivă a
cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale
fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în
materialitatea lor. Procedura împărțelii este reglementată de codul civil,
codul de procedură civilă, Legea 36/1995 a notarilor publici, dar și de alte
acte normative.

II. Tipuri1
Partajul poate fi provizoriu sau definitiv. Partajul definitiv este, la rândul
său, total sau parţial.
a). Partajul provizoriu (sau împărţeala de folosinţă) este acela prin care
coindivizarii (coproprietari sau coposesori) cad de acord asupra unei împărţeli
temporare a folosinţei bunurilor care compun masa indiviză sau a unora dintre
ele. Dacă între coindivizari există neîntelegeri cu privire la folosinţa bunurilor
indivize şi partajul folosinţei nu se poate rezolva prin acordul lor, împărţeala
folosinţei se poate solicita în instanţă. Asadar, acţiunea în justiţie nu trebuie
neapărat să aibă ca obiect împărţeala definitivă, aşa cum practica judecatorească
şi chiar doctrina a statuat multă vreme în trecut. Partajul folosinţei pronunţat de
instanță nu poate fi considerat incompatibil cu starea de indiviziune, iar
soluționarea neînțelegerilor privind folosința bunurilor prezintă interes din punct
de vedere practic. Astfel, este justificată posibilitatea realizării partajului de
folosință pe cale judecatorească, dacă împărțeala este posibilă în fapt fără
vătămarea intereselor coproprietarilor și dacă nici unul dintre ei nu cere ieșirea
din indiviziune (partajul proprietății). Numai cererea de ieșire definitivă din
indiviziune a unui coproprietar împiedică partajul folosinței pe cale
judecatorească, deoarece nimeni nu poate fi obligat sa ramână în indiviziune. 
Totusi, deoarece în cazul împărțelii provizorii nu se pot îndeplini formele
de publicitate imobiliară, aceasta îngreunează circulația bunurilor succesorale
imobile. Iar, în caz de deces al unora dintre coindivizari, când se realizează
transmisiuni succesorale succesive care se suprapun, creează dificultăți în

1
Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând
ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare
care prevăd altfel.

1
stabilirea drepturilor succesorale ale fiecărui copărtaș și în realizarea împărțelii
propriu-zise (de proprietate) a moștenirii. 
b). Împărțeala definitivă a proprietății este cea care pune capăt, cu efect
retroactiv, stării de indiviziune. Partajul definitiv al proprietății, indiferent dacă
se realizează prin înțelegere sau pe cale judecatorească, poate fi total - când are
ca obiect întreaga masă indiviză, sau parțial - când are ca obiect numai unul sau
anumite bunuri succesorale și comoștenitorii și-au manifestat expres sau tacit
voința să ramână în indiviziune asupra celorlalte bunuri.
Cand există trei sau mai mulți coindiviziari, partajul poate fi parțial și în
raport de persoane. De exemplu, dacă numai unul (sau unii) dintre ei cere
despărțirea părților la care are dreptul, iar ceilalți doresc să rămână în
indiviziune asupra bunurilor rămase după satisfacerea solicitanților.
Partajul parțial este inadmisibil când toți coindivizarii solicită ieșirea din
indiviziune sau partajarea tuturor bunurilor indivize.
Condițiile generale de fond ale împărțelii moștenirii vizează calitatea
persoanelor care o pot cere, capacitatea lor de exercițiu și, rareori, necesitatea
unei autorizații.

III. Obiectul
Împărțeala este asimilată unui act de înstrăinare (de dispoziție) și nu de
administrare a patrimoniului, chiar dacă partajul produce efecte declarative de
drepturi și nu translative. Faptul că, totuși, partajul este asimilat unui act de
instrăinare se datorează consecințelor pe care le are acesta asupra patrimoniilor
coindivizarilor.
Toti coindivizarii participanți la împărțeală (inclusiv în cadrul procedurii
succesorale notariale) trebuie să aibă capacitate deplină de exercitiu. Ocrotitorul
legal va trebui să reprezinte, respectiv să asiste persoanele lipsite de capacitate
sau cu capacitate de exercițiu restrânsă la încheierea actelor de partaj, nefiind
suficientă o încuviințare prealabilă. În cazul contrarietății de interese între
ocrotitor și cel ocrotit (ex. dacă ambii ar avea calitatea de coindivizari) este
necesară numirea unui curator special în conditiile art. 105 și 132 din codul
familiei. Dacă sunt mai mulți incapabili cu interese contrarii, pentru fiecare se
va numi un curator. Autoritatea tutelară va trebui să numească un curator și în
cazul în care unul dintre coindivizari este dispărut.2
Încuviințarea prealabilă a autorității tutelare este necesară în cazul
persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercițiu restrânsă numai
2
Dispozițiile art. 669-686 din codul civil se aplică și partajului succesoral în măsura în
care nu sunt incompatibile cu acesta.

2
dacă împărțeala se face prin buna învoială, chiar și în cadrul procedurii
succesorale notariale în condițiile art.81 alin. 3 din Legea nr. 36/1995. 
Încuviințarea autorității tutelare nu este necesară în cadrul partajului
judiciar deoarece, în acest caz, interesele incapabilului vor fi ocrotite de
instanță. De altfel, refuzul autorității tutelare de a da încuviințarea nu ar putea
împiedica împarțeala pentru că nimeni nu poate fi obligat să ramână cu bunurile
în stare de indiviziune. Totuși, învoiala dintre părți, realizată în cursul judecății
(tranzacție judiciară), necesită autorizație, deoarece aceasta este o împărțeală
prin buna învoială, iar instanța nu mai judecă, ci doar verifică legalitatea
înțelegerii.
Pentru partajul folosinței bunurilor indivize părțile trebuie să
îndeplinească doar condițiile prevăzute de lege  pentru încheierea actelor de
administrare a patrimoniului. Prin urmare, în acest ultim caz, părțile nu trebuie
să aibă capacitate de exercițiu deplină.3
Ieșirea din indiviziune prin buna învoiala sau pe cale judecatorească nu
este condiționată, potrivit legii, de obținerea în prealabil a unei autorizații
administrative, numai dacă în masa succesorală se găsesc construcții și
împărțeala lor în natură potrivit propunerilor de partaj necesită modificari
arhitectonice, va fi necesară obținerea autorizației potrivit Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea
locuințelor. În lipsa autorizației, lucrarea nu va putea fi executată cu respectarea
legii, putând fi desființată, aplicându-se și alte  sancțiuni prevăzute de lege. Nici
hotarârea instanței nu poate să țină loc de autorizație.
Ieșirea din indiviziune cu statul sau unitățile administrativ-teritoriale nu
necesită o autorizație specială, partajarea facându-se potrivit dreptului comun.
Însă partajarea bunurilor (imobilelor) aflate în indiviziune cu domeniul public
sau privat al comunelor, orașelor sau județelor se poate face numai cu
participarea sau reprezentarea consiliului local sau județean (art.76 din Legea
nr.69/1991 privind administrația publică).

IV. Speță
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21.03.2018
reclamanta MA  a chemat în judecată pe pârâţii:  TM, TM, SM și SN, solicitând
instanţei să se stabilească masa succesorală a def. MN jr. (decedat la data de
13.10.1928 - care se compune din: cota de 2/12 părți din imobilele înscrise în
3
Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate de exercițiu deplină, partajul se
poate realiza prin bună învoială, în forma și prin actul pe care părțile le convin. Dacă
printre bunurile succesorale se află imobile, convenția de partaj trebuie încheiată în
formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

3
CF nr. 30033 Z, nr. top. 711 1/2 M de 3.956 mp-Răstoaca lui Sandru; cota de
2/12 părți din imobilele înscrise în CF nr.30040 Z, nr.top.1.250/1/2 M de 4.179
mp-Grind Grădină; cota de 2/12 părți din imobilele înscrise în CF nr.30034 Z,
nr. top. 896 M de 2.158 mp; cota de 5/12 părți din CF nr. 32898 Z cu acelasi
nr.top-Casa cu nr.112 M, cu teren împrejmuit de 360 mp. 
Se învederează de către reclamantă că este nepoată de fiu a defunctului M
N jr - decedat la data de 13.10.1928 - în cotă de ½ parti; numiții T, Mi și M sunt
sucesori testamentari ai def. MF-casatorită I, fiica defunctului MN jr –decedat la
data de 13.10.1928. 
Reclamanta precizeaza că numita MF-casatorită I și sotul IN-sunt decedați
și fără copii. 
În continuare, reclamanta arată că masa succesorală a def.MN-decedat la
data de 12.04.1994 a cărui succesoare este,  în calitate de fiică, se compune din:
cota de ½ părți din masa succesorală moștenită de la tatăl său MN jr.-decedat la
data de 13.10.1928, cota de 3/12 părți din CF-urile nr.30033 Z, nr. 30040 Z,
nr.30034 Z , cu excepția CF-ului nr.32898 Z -casa cu nr. 112 M ,cu teren
împrejmuit de 360 mp. 
Mai arată că ea, în calitate de fiică, în cota de 1/1 părți este succesoare a
defunctei M E-casatorită M și decedată la data de 27.03.1971 și masa
succesorală a acesteia se compune din: cota de 2/12 părți din bunurile imobile
menționate în CF nr.30033 Z, 30040 Z, 30034 Z si CF nr.32.898 Z. Succesoare
este atât ea în cota de ¼ părți-în calitate de strănepoată de frate cât și numiții
TM și M –în cotă de ¼ părți-moștenitori testamentari. De asemenea, numiții SM
și SN-în cotă de ½ părți-moștenitori testamentari. 
Se arată  că defuncta ME-căsătorită cu MM-nu au avut copii. 
Reclamanta menționează că, prin sentința civilă nr. 3830/2006 pronunțată
de către Judecatoria Caransebeș în dosar nr. 3466/208/R/C/2006 –rămasă
definitivă la data de 27.12.2006, s-a dispus anularea certificatului de moștenitor
nr. 237/23.11.2004 și s-a validat testamentul nr. 3446/30.09.1993. S-a respins
capătul de cerere privind dezbaterea succesorală. 
In fine, reclamanta mai arată că s-a adresat notarului public pentru
dezbaterea succesorală conform sentinței mai sus enunțate, însă dezbaterea
succesorală nu s-a putut realiza întrucât nu s-au prezentat la notar –toate părțile
și astfel s-a văzut nevoită să promoveze prezenta cerere în instanță. 
În drept s-au invocat dispozițiile art.953 Cod civil, art.18 și art.193 alin.3
Cod proc.civilă, art.108 din Legea nr. 36/1995 actualizată. 
În probatoriu, a solicitat proba cu interogator, înscrisuri, martori, anexarea
dosarului succesoral nr. 56/2017 conexat la dosar nr. 57-58-59-60-61/2017. 

4
 Alăturat cererii reclamanta a depus: acte de stare civilă, certificat Camera
Notarilor Publici, adeverință notar, extrase CF, sentința civilă nr. 3830/2006,
testament, încheiere suspendare procedură succesorală –, certificat fiscal
impozitare. 
Pârâţii TM ți TM-legal citați –au depus la dosar –Întâmpinare, (nu şi
cerere reconvenţională), prin care au învederat instanței că sunt de acord  cu
cererea reclamantei, iar pârâta SM, prin declaraţia autentică de la fila 78 a
dosarului a fost de acord cu dezbaterea succesorală.. 
Prin încheierea de ședința din 27.09.2018 reclamanta și-a precizat cererea
de chemare în judecată în sensul că a solicitat scoaterea din cauză a numitului
SN, învederând că acesta din urmă nu este beneficiarul testamentului.
Pârâţii TM și M au depus o precizare a întâmpinarii prin care au arătat că
sunt de acord cu cererea reclamantei pentru dezbaterea masei succesorale a
defunctului MN junior, decedat în anul 1928 de sub B 2 si B 6, asupra
imobilelor din CF nr. 452 –reconstituit, după cum urmează: % intravilan cu casa
nr. 192, 896 Poiana Fanete, 1250 ½ Grind gradina, 228 Piatra alba arabil, 771 ½
Rastoaca lui Sandor Fanete, Rand de Moara de ¼ părți. Au  precizat că în CF-ul
452 reconstituit apar ca proprietari, astfel: B.1 – MS născută Ionescu 3/6 părți,
MN jr.1/6 părți, minorul MS 1/6 părți, ME 1/6 părți. 
Tot paratii TM și M au mai precizat că, în baza deciziunii de predare-
primire nr.G 518-4/1922 încheiată de notar, asupra porțiunii de 3/6 părți de sub 
B 1 a numitei SM-născută I (mama numiților frati MN jr, minorul MS si ME),
se întăbulează drept de proprietate cu titlu de drept de moștenire în favoarea
numiților MN Jr de sub B 6 1,5/6 părți, MS de sub B 7 1,5/6 părți. 
Pârâții TM și TM  înteleg să solicite instanței a se ține seama de
dezbaterea masei succesorale  din sentința civilă nr. 3830/2006, de CF-ul nr.
452-reconstituit cu toate imobilele  menționate în acest CF, respectiv după
numitul MN Jr-decedat în anul 1928,ca moștenitori sunt: MN-decedat în anul
1994, MF (născută M) decedată în anul 1993, după IF (născută M)-decedată în
anul 1993. De asemenea a se ține cont de faptul că ei sunt succesorii
testamentari-conform Testamentului nr. 3446/30.09.1993. 
Ulterior, aceştia au solicitat respingerea acţiunii reclamantei. 
La dosar au fost administrate probe cu înscrisuri și s-a comunicat instanței
de BNP -copii,conform cu originalul ale actelor din dosarul  succesoral cu nr.
56/2017 conexat la dosar nr.57,58,59,60,61/2017 și dosar nr. 2/2018 –conexat
cu dosarele nr.3,4,5/2018, iar de către BNP R, în copie, dosarele succesorale 20-
22/2004 şi 375/2004. 
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele: 

5
 Prin Sentinţa civilă nr. 3830/16.11.2006 din dosar nr.  3466/208/R/C/2006
al Judecătoriei Caransebeş (definitivă la 27.12.2006) de la fila 13 dosar, s-a
admis, în parte, acţiunea civilă introdusă de reclamanţii TM şi TM împotriva
pârâţilor MA, MS, MM şi MN, s-a anulat certificatul de moştenitor nr. 237 din
23.11.2004 eliberat de BNP R  şi s-a validat testamentul autentificat de fostul
Notariat de Stat Local Caransebeş prin încheierea de autentificare nr.
3446/30.09.1993. S-a respins capătul de cerere privind dezbaterea succesorală.
După rămânerea definitivă a sentinţei, a îndrumat notarul să continue dezbaterea
succesorală privind considerentele acestei hotărâri. Pârâţii au fost obligaţi, în
solidar la 600,00 RON cheltuieli de judecată către reclamanţi. 
Din înscrisurile de la dosar, rezultă că MN jr. (decedat la 13.10.1928) este
fiul defuncţilor MN şi MS, că MN (decedat la 12.04.1994) este fiul lui MN jr. şi
S M decedată la 14.10.1957, iar ME (căsătorită M, decedată la 27.03.1971) este
sora lui MN jr. şi MS (decedat la 13.04.1993, toţi fiind copiii lui MN căsătorit
cu MS). 
Reclamanta este fiica lui MN (decedat la 12.04.1994), MF (căsătorită I,
decedată la 06.10.1993) a testat averea sa pârâţilor TM şi M, iar VS (fiica lui
MS) a testat averea sa pârâtei SM. 
 MS, căsătorită cu MM, nu a avut copii. 
Având în vedere starea de fapt de la dosar şi disp. art. 650 şi urm. Cod
Civil vechi  ( art. 953 şi urm.  Noul Cod Civil), instanţa  admite, ca întemeiată şi
dovedită, acţiunea reclamantei şi  obligă pârâţii TM şi M la plata cheltuielilor de
judecată, întrucât aceştia s-au opus la cererea reclamantei. 
Pentru considerentele expuse, va admite acţiunea civilă formulată şi
precizată de reclamanta  MA în contradictoriu cu pârâţii: SM, TM şi TM, cu
obiect de succesiune. 

V. Concluzii
Constată că masa succesorală a defunctului MN jr. (decedat la 13.10.1928)
se compune din următoarele bunuri: 
- cota de 2/12 părţi de la B1 şi 3/12 părţi de la B2 din imobilul evidenţiat
în 
CF 30033 Z nr. top. 771 1/2 M de 3956 mp – Răstoaca lui Sandru; 
- cota de 2/12părţi de la B 1şi 3/12 părţi de la B2 din imobilul evidenţiat
în 
CF 30034 Z nr. top. 896 M de 2158 mp –

6
 Poiana; 
- cota de 2/12 părţi de la B1 şi 3/12 părţi de la B3 din imobilul evidenţiat
în CF 30040 Z nr. top. 1250/1/2 M de 4179 mp -  Grind grădină; 
- cota de 5/12 părţi de la B5 din imobilul evidenţiat în CF 32898 Z nr.
top. 32898 de 360 mp – A1 şi A1.1 nr. cad. 32898 – C1 –Loc. M nr. 112. 
Constată că succesorii defunctului sunt MN – fiu (decedat la data de 
12.04.1994) cu cota de 1/2 părţi şi MF (căsătorită I) – fiică cu cota de 1/2 părţi. 
Constată că succesorii testamentari ai defunctei MF sunt pârâţii TM şi TM
(cotă de 1/2 părţi bun comun). 
Constată că masa succesorală a  defunctului MN decedat la 12.04.1994 se
compune din cota de 1/2 părţi din  masa succesorală rămasă de la tatăl său –
defunctul MN jr. 
Constată că reclamanta este  succesoarea defunctului, în calitate de fiică, 
cu cota de 1/1 părţi din masa succesorală. 
Constată  că masa succesorală a defunctei ME (căsătorită M) decedată la
27.03.1971 se compune din cota de 2/12 părţi din  bunurile imobile menţionate
la punctul I. 
Constată că succesorii acesteia  sunt reclamanta MA cu cota de 1/4 părţi în
calitate de strănepoată de frate, pârâţii TM şi TM cu cota de 1/4 părţi –
- moştenitori testamentari şi SM –pârâtă cu cota de  1/2 părți –moştenitor
testamentar. 
La rămânerea definitivă a hotărârii  dispune întabularea în CF a drepturilor
părţilor conform sentinţei. 
În baza art. 453 CPC, obligă  pârâţii TM şi TM, la plata sumei de 3.960 de
lei, cheltuieli de judecată către reclamantă. 

7
 VI. Bibliografie

1. https://notariat-tineretului.net/succesiune/partaj-succesoral-notiune-felurile-si-
obiectul-impartelii-capacitatea-de-exercitiu-necesara

2. https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-15y4c3yu/

3. https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/dispozitii-generale-referitoare-la-partajul-
succesoral-codul-civil?dp=gu3dmnjrgi4tk