Referenti § tiintifici:

Prof. univ. dr. loan Bolovan

CS I dr. Lucian Nastasa-Kovacs

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

sA l a g e a n , MARCELA
Introducere in istoria contemporana a Romaniei /
Marce la Salagean. - Cluj-N apo ca: Presa Universitara Clujeana,
2013
Bibliogr.
ISBN 978-973-595 -524-3
94(498)

© 2013 Autoarea volumului. Toate drepturile rezervate.

Reproducerea integrala sau partiala a tcxtului, prin orice
mijloace, fara acordul autoarei, este interzisa §i se pedepsejte
conform legii.

Coperta: Mihai Alexandrescu

Tehn oredactor: Mihai Alexandre scu

Universitatea Babe§-Bolyai
Presa Universitara Clujeana
Director: Codruta Sacelean
Str. Hasdeu nr. 51
400371 Cluj-Napoca, Romania
Tel./fax: (+40)-264-597.401
E-mail: editura@editura.ubbcluj.ro
http://www.editura.ubbcluj.ro/
f . t > iy t ,

Marcela Salagean

Introducere
in istoria contemporana
a Romaniei
BCU Cluj-Napoca

ISTM0201300168

Presa Universitara Clujeana

2013
 Profesorului
Ste phen Fisch er-G alati
Cuprins

Cuv an t ina inte .............................................................. 7

I - ROMANIA IN P ER I OAD A IN TER BE LI CA... 10

1.1 - Inte gr are a noil or provinc ii u nite,
principalele masuri legislative, dezbateri de
id e i................................................................................ 10
I. 2 - V iata po liti ca 1 9 1 8 - 1 9 3 7 ...................... 21
1 . 3 - Societ ate § i cultura in pe rioa da
in te rb e lica ..................................................................43
1 . 4 - Statu tul mino ri ta ti lor et ni ce d in
Romania interbelica.............................................48
I. 5 - P olitica ext er n a 1 9 1 9 - 1 9 3 7 ...................52
I. 6 - Situ atia econom ic a a R omani ei in
perioada interbelica..............................................59
Referinte bibliografice..........................................65

II - REGIMURILE AUTORITARE: 1938-1944 69

II. 1 - R eg im ul a u tori ta r c a r l is t .......................69
II. 2 - Pol itica externa a Romaniei 1 9 3 8 -1 9 4 0
........................................................................................74
II. 3 - R om ania in tim pul guvernului Ion
A n to n e scu ..................................................................79
Referinte bibliografice..........................................86

5
 Marcela Salagean

III - INLATURAREA REGIMULUI ANTONESCU:

STATUTUL TRANSILVANIEI .................................. 89
Referinte bibliografice ....................................... 101

IV - INSTAURAREA REGIMU LUI COMUNIST

IN ROMANIA ............................................................... 104 Yolu inul de fata dc
R efe rin te bi bl io g ra fic e........................................ 112 -. -. -- .a istorica pen tru :n:el

V - ROMANIA IN TIMPUL REGIMUL UI C“ aU aVUt ,0C ‘

COM UN IST............ ......................................................US - " ' f ' N V " ne Pr" i 'un<-r
V. 1 - Ro m an ia In timp ul lui Gh eorg he a .15tone' Romarue!
G he or gh iu - D e j....................................................117 seco1 In laP '- Prezenta
V. 2 - R om an ia in tim pu l lui Nicolae ^ - er^ prog1-311^ cursului
C e a u § e s c u ...............................................................i 3fr* ts h m a con temp orana a R a
Referinte bibliografice .......................................151 ^ Babe^-Bolyai, Facu-tates
C :5torie a Romanei in epo
VI - ROMANIA DUPA INLATURAREA revendica pretentia exhaus
REGIMULUI COMUNIST ...................................... 155|finxi acela d e a a e a o sinte
Pro cesu l de preg atire a ade rarii Ro m aniei la s^^cial stud enti lor, dar nu i
Uniunea Europe ana § i N A .T.0 .....................175
Referinte bibliografice ....................................... 194 roblem atica abo rd
tcate acestea, una destul de
G lo sar............................................................................ 198 rre zen tat e §i propus e spre
cr_ pate in §ase parti d istil *
legate de istoria Romanie:
regimurile autoritare (1938
—ului comunist sau peno.
dent, in cadrul unei aseme;
a~apra istoriei Romaniei in

6 "

I - ROMANIA n
I perioada
INTERBELICA
L I - Integ rarea noil or provincii un it e,
pri nci pal ele masuri legislative,
dezbateri de idei
La inceputul secolului XX, primul razboi
mondial §i mai ales Unirea din 1918, supun socie-
tatea romaneasca unor noi provocari, iar una dintre
cele mai importante probleme cu care s-au confrun-
tat autoritatil e romane de-a lungul intregii perioade
dintre cele doua razboaie mondiale a fost cea legata
de uniformizarea institutional legislative §i de inte-
grare a noilor p rovincii unite . Iar dezbaterile care au
avut loc au vizat trei posibile solutii: sS se mentina
pentru o perioada legislatia existenta in fiecare pro-
vincie, sa se aleaga o anume legislatie dintr-o pro-
vincie, car e sa fie extinsS ap oi pretu tindeni in tar a
sau sS se creeze legi noi in forma §i continut. Pentru
o scurta
existe perioada
institutii in teritoriile
de tip parlamentarunite
cu au atributii
continuatregio-
sa
nale: Marele Sfat National in Transilvania, Consiliul
National in Bucovina §i Sfatul Tarii in Basarabia.
10
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
Atributii/
executiv-administrative exercitau Consi-
Iml Dirigent in Transilvania, Consiliul Secretarilor
ile Stat in Bucovina §i Consiliul Directorilor in Basa-
rabia. Prin decretele-lege din 9 aprilie, 11/24 de-
l embrie §i 18/3 1 decembrie 1918 s-a mentinut in vi-
i*oare legislatia existenta in Basarabia §i Bucovina.
In Transilvania, Decretul I al Consiliului Dirigent
din 24 ianuarie
mentinut a§adar1919
in adopta
vigoare,o m asura
pentru similara. pe-
o anumita S-au
l ioada, legile ruse§ti in Basarabia, cele austriece in
Bucovina, dreptul maghiar §i codul civil austriac in
Transilvania. Prin acelea§i acte politica externa, fi-
nantele, armata, mijloacele de comunicatie §i siste-
mul vamal au trecut sub autoritatea guvernului de
la Bucure§ti.
In intervalul decembrie 1918-aprilie 1920,
procesu l de unificare legislativ-insti tutionala a inre-
gistrat doua puncte de pornire. Primul, de la nivelul
guvernului, prin extinderea unor dispozitii din
Vechiul Regat spre noile provincii unite. In al doilea
rand, organismele regionale au adoptat propriile
mSsuri. S-a avut in vedere, in special inlaturarea
unor legi sau parti ale unor legi locale care contra-
veneau noilor realitati de dupa 1918. Situatia nu a
fost identica in toate cele trei provincii. De exemplu,
in Basarabia s-au introdus, prin extindere, codurile
comercial, penal §i de procedura penala romaneasca
11
 Marcela Salagean
fnca de la sfar§itul lui 1918. In Transilvania, pana la
10 aprilie 1920, in conformitate cu hotararile de la
Alba-Iul ia,' a continuat sa functioneze
/ Consiliul Diri- I )>ii .ltlministrative maghiare ramasa in vigoare. Re-
gent, decretele acestuia adaugandu-se vechilor legi
mentinute inca in vigoare. Institutiile provizorii re-
gionale §i-au incetat activitatea in aprilie 1920, odata
cu xnfiintarea Comisiei Centrale pentru Unificare §i
Descarcare,
liului constituita pe langa Presedintia Consi-
de Mini§tri.
Reformele promulgate de guvernule de la
Bucure§ti dupa 1918 au fost extinse pe intreg
teritoriul Romaniei Mari, dar a trebuit sa se tina/
'
cont §i de realitatile locale. Reforma electorala de-
cretata la 29 noiembrie 1918 in Vechiul Regat §i in
Basarabia, care a fost pusa in aplicare §i in Buco
vina §i Transilvania in august 1919, era bazatS pe
introducerea votului universal, egal, direct, secret
§i obligatoriu pentru fiecare barbat care implinise
varsta de 21 de ani. Diferentele se mentineau doar
/ r
in ceea ce prive§te procesul electoral §i inregis-
trarea rezultat elor. O particularitate a electoratului
din Transilvania era urmatoarea: dacS intr-o cir-
cumscriptie se prezenta un singur candidat, pre-
§edintele Biroului electoral il declara ales prin acla-
matii, fara a mai trece la vot. Pana in 1926 judetele
din Ardeal au fost conduse direct de Ministrul de
Interne prin reprezentantul acestuia in teritoriu,
hitroduce re in ist oria contemporana a Romaniei
pivfectul judetului. Executarea hotararilor instan-
|elor judetene revenea subprefectului, conform le-
litrma agrarS, care a facut obiectul unor serii d e de-
i ivte f?i legi speciale in Basarabia (martie 1920), Ve-
<Iiiul Regat (17 iulie 1921) §i Transilvania (20 iulie
1921), a avut de asem enea un ca racter universal.
in aceea§i conjuncture au fost elaborate legi
in vederea integrarii. De exemplu, in 15 decembrie
I‘)I8, s-a emis Decretul-lege pentru exproprierea
ma rilor proprietati. Printr-u n alt Decret (27 de cem
brie 1918) au fost fixate conditiile de expropriere;
Irgea propriu-zisa s-a votat in 1921. in ianuarie
1919 a avut loc actiunea de §tampilare a bancno-
lelor ce circulau paralel cu Leul. Unificarea mone-
l.irS propriu-zisa §i reforma financiarS a fost elabo-
ratS in 1921 de catre Nicolae Titulescu §i se pre-
vedea un sistem unitar de impozite §i un minimum
tie venit neimpozabil. Calendarul Gregorian a fost
mtrodus pe intreg teritoriul tSrii in aprilie 1919,
I>rin extinderea lui in Vechiul Regat §i Basarabia.
In 29 decembrie 1919 au fost adoptate legile de ra-
lilicare a Unirii Transilvaniei, Bucovinei §i Basara-
biei cu Rega tul Roman.
Alte legi de mare importanta au fost: a) 1923
- Constitutia; b) 1924 - Legea invatamantului pri-
inar; c) iunie 1925 - Legea pentru unificarea terito-
13
 Marcela Salagean
riului; d) 1925 - recunoa§terea Patriarhiei Romane;
e) 1926 - Legea primei electorate; f) 1928 - Legea
invatamantului secundar; g) 1929 - Partidul Natio
nal Taranesc elaboreaza o noua lege administrativa
(prin care se prevedea o partiala descentralizare,
administrativa, judetelor §i comunelor acordandu-
li-se mai multa autonomie §i o mai larga putere in
luarea deciziilor. Din pacate aceasta initiativa nu a
avut succesul scontat datorita lipsei de experienta
§i a mijloacelor materiale, precum §i datorita siste-
mului administrativ complicat §i greoi existent in
Romania acelor vremi. in 1933 legea a fost inlocui-
ta de liberalii reveniti la putere); g) 1931 - Legea
pentru suspendarea executarilor silite; h) 1932 -
Legea conversiunii datoriilor agricole, etc.
in noiembrie 1919 au avut loc primele ale-
geri pe baza votului universal din istoria Romaniei
Mari. Nici unul dintre partidele politice nu a ob-
tinut majoritatea; in aceste conditii s-a format un
"bloc parlamen tar" alcatuit din reprezentantii Par -
tidului National
/ Roman din Transilvania, Partidu-
'
lui T&ranesc din Vechiul Regat, Partidului TSra-
nesc din Basarabia, ' Partidului Nationalist-Demo-
/
crat, Partidului Democrat al Unirii din Bucovina §i
ai gruparii independente a dr. Nicolae Lupu. Gu-
vernul Blocului Parlamentar a fost prezidat de
Alexandru Vaida Voevod, lider al romanilor tran-
Introducere in istoria contemporana a Romaniei
ilvftneni, desemnat premier la 1 decembrie 1919.
I .i 29 decembrie 1919, intr-o sesiune solemna a pri-
mului Parlament al Rom aniei Mari, aflat sub pre§e-
ilmfia lui Nicolae Iorga, a fost adoptata Legea de
i.ilificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei §i Transil-
\.iniei cu Regatul Roman.
Dupa 1918 au fost inregistrate modificari de
Iructura, organizatorice §i programatice, in randul
M.irtidelor nationale
• / traditionale.
/ Erau modificari
111 sensul adaptarii programelor lor la cerintele noii
cpoci istorice. Fostele partide regionale (in special
r.irlidul National Roman din Transilvania) au ma
in Ii\stat, cu m de altfel era §i firesc , tend inte de de-
l>asire a vechilor baze sociale provinciale. AceastS
ilt>pS§ire s-a facut in ambele sensuri, dinspre Ve-
i liea Romanie spre provinciile unite §i invers, cu
p.istrarea, cel putin pentru o vreme, a unei influen-
|r majore in masa in itiala de alegStori. Stau m&rtu-
i u‘ acestui pr oces a legerile p arlam enta re din an ii
I'M9-1922.
Toate masurile luate dupa 1918 de o genera-
|u' ile politicieni aflata la unison cu societatea care
\ttia "Romania Mare", precum §i reformele preco-
m/.ate in timpul primului razboi mondial §i puse in
.»I>1icare in anii ime diat urma tori au schimba t ve-
<liile structuri sociale §i politice, dand na§tere unei
noi Romanii, deosebita de cea veche din punct de
15
 Marcela Salagean

vedere institutional. Programul liberal - supus dezJ

baterilor in 1913 §i care incepuse sa fie adoptat dir
1917, cand Regele Ferdinand semnase decretele pri-j
vitoare la reforma agrara §i la abolirea sistemului e-
lectoral cenzitar §i introducerea votului universal -|
a dus la lichidarea puterii economice a marii mo§ie-
rimi §i a inlaturat monopolul ei politic, schimbandj
astfel raportul de forte pe scena politica interna.
Uniformizarea legislative §i integrarea nu i-a I
preocupat numai pe cei angajati in viata politica §i
administrativa a tarii.
/ Personalitati / din lumea aca-
demica, juri§ti, conducatori de institutii de diverse
profile, s-au angajat, printr-o serie de intruniri, con-
ferinte §i prin presa la un dialog in urma caruia sa
se aleaga cea mai potrivita cale pentru atingerea o-
biectivului propus. In acest context, a fost reluatS §i
amplificata dezbaterea referitoare la caile §i mijloa-
cele necesare pentru dezvoltarea tarii. Elita intelec-
tuala §i politica a tSrii s-a angajat, in special in pri
mul deceniu al perioadei interbelice, intr-un intere-
sant schimb de opinii asupra modu lui de dezvoltare
al tarii. S-au distins mai multe grupari, printre care
cele mai insemnate au fost europeni§tii (neoliberali-
smul), traditiona!i§tii (nationalismul), tarani§tii §i
chiar marxi§tii. Cu totii au cazut de acord ca Roma
nia incepuse sa semene cu Europa Occidentals, dar

16
 Inlroilucere in istoria contemporana a Romaniei

mi h i decis asupra cailor pe care tara trebuia sa le

m i n u vi' in procesul de dezvoltare §i modernizare.
r.uropeni§tii priveau Romania ca pe o parte a
I mopei, considerand ca tara nu avea alta alegere
i In ,il urmeze cale a de dezvolta re eco nomica §i
■mi, il.i urmata de Occidentul urbanizat §i indus-
lnali/.at. Cei mai de seama reprezentanti ai acestui
« icnt au fost Eugen Lovinescu (critic literar) §i §te-
11

1 /eletin (sociolog §i economist). De asemenea, in

.111

ii «••,! t urent de gandire au fost inclu§i §i intelectualii

cl np.iti in jurul revistei "Viata Romaneasca", dintre
■,nr ii amintim pe Garabet Ibraileanu, Mihail Ralea
i pe viitorul ministru de externe Mihail Manoiles-
i n l oti ace§tia au su stin ut ca rolu l decisiv in d ez-
i ill area Rom aniei ii reve nea bur gheziei autohton e.
I i .hi dezvoltat teoria privind protectionismul, con-
i n li/ata in formula "prin noi in§ine". Au acordat o
iirntie deosebitS valorificarii resurselor nationale §i
implicSrii statului in economie.
Opu§i europeni§tilor erau traditionalism.
I ipsiti de receptivitate fate de i nfluentele occiden-
l.ile, ei ceutau modele de dezvoltare in traditiile
.mtohtone, in mo§tenirile lumii rurale, in diferite
inlluente care veneau din Orient. Cei mai impor-
l.niti promotori ai traditionalismului au fost fon-
il.itorii
mimele revistei „Gandirea",
de „gandiri§ti". de unde
In randul le-a §isevenit
acestora pu-
17
 Marcela Salagean

teau distinge doua curente principale. Reprezental

tiv pentru curentul de dreapta a fost Nichifor Crai-I
nic. El a plasat lumea rurala in centrul atentiei sale!
afirmand ca intreaga cultura istorica romaneasca
i§i avea sorgintea in Biserica, fiind patrunsa de for-1
ta creatoare a religiei ortodoxe. Crainic sublinia cS!
traditia nu inseamna stagnare; dimpotriva, aceastal
era o forta/ vie. dinamica, aflata in concordanta cul/ I
specifi cul national. Rom ania trebuia sa ramana cre-l
dincioasa traditiei §i sa evite nivelarea §i uniformi-I

zarea civilizatoare a Occidentului. Un punct de ve-|

dere diferit a fost acela promovat de filosoful Luci-I
an Blaga, care a realizat o abordare mai moderna a
problemei specificului national §i a cailor de dez
voltare. Asemeni celorlalti intelectuali de la „Gan-|
direa", Blaga critica societatea moderna, mecaniza-
ta §i principalul ei simbol, ora§ul. El i§i indreptat a-1
tentia inspre viata rurala, ca loc suprem de refugiu
§i ca depozitarft a adevaratelor valori. Cu toate
acestea, admira cultura germana, apreciind-o drept i
stimulatoare a creativitatii /autohtone, intrucat
' nu i
se impunea cu tot dinamismul. Spre deosebire de
aceasta, influenta culturala francezS era, pentru
Blaga, una modelatoare, intrucat cauta sS refaca
cultura unui strain dupa propriul sau chip. Un al
treilea reprezentant important al traditionali §tilor a
fost Nae Ionescu. El a sustinut incompatibilitatea

18
 lulroduce re in istori a contem poran a a R omaniei
iliuliv Romania §i Europa Occidentals, viitoarea
i' /\oltare a tarii urmand sa se sprijine pe catego-
mlf sociale §i economice ale satului, precum §i pe
oiloiloxie. A respins ora§ul pe care-1 considera
pH I .ibstract § i ind ustria m od ern a ca pre a rati on a
le prea putin potriv ite pen tru rom ani, pop or con -
iimplativ §i neobi§n uit cu discip lina capita lists.
Idrilc lui Nae Ionescu au inspirat generatia tanara
■I' l,i sFar§itul anilor '20 §i din anii '30; acestea au
li'••I, ins3, preluate §i de gruparile extrem iste de
•In-.ipta car e au aparut in p eri oad a interbe lica.
Un alt curent cu un impact deosebit in socie-
i 1 .i romaneasca a fost rtaranismul, ' ai carui sustina-
1 1
f
I"i i au fost Virgil M adge aru, Ion M ihalach e, Con s-
l.intin Stere, Constantin Radulescu Motru §i altii.
I'rprezentantii acestui curent §i-au indreptat aten-
|i.i spre agricultura §i spre gospodaria taraneasca.
' • pronuntat pentru elaborarea unor politici eco-
h i

nomice §i sociale §i pentru crearea unui stat care sS

mn-spunda intereselor §i necesitatilor taranimii,
populatia majoritara a tarii. Interventia statului in
ri onomie era consideratS o necesitate, §i, de ase-
nu'iica, era recunoscut faptul c& industria poate
l'i ijini agricultura in scopul obtinerii unor benefi-
iii Ei au atras, de asemenea, atentia asupra faptu-
lin cS Romania nu dispunea de capital suficient §i
■au pronuntat pentru atragerea capitalului strain.
19
 Marcela Salagean

In perioada interbelica s-au manifestat §i

doctrinele inspirate de marxism. Mai insemnate au
fost cele promovate de social-democrati §i de comu-
ni§ti. Social-democratii, printre care ii amintim pe
Lothar Radaceanu §i pe Hie Moscovici, au cautat sa
adapteze teoria lui Marx la conditiile concrete din
Romania. Comuni§tii, in schimb, au fost influentati
de tezele Internationalei
/ a Ill-a. Ei sustineau
/ ca in

Romania trebuie sa aiba loc o revolutie prin care

burghezia sa fie inlaturata de la putere §i sa se insta-
ureze dictatura proletariatului. De asemenea, era
necesara formarea unei societati in
/ care toti cetatenii
/ /
sa fie egali §i in care sa nu mai existe exploatarea o-
mului de catre om. Cei mai c unoscu ti prom o tori ai
acestei ideologii au fost Petre Constantinescu-Ia§i,
Lucretiu Patra§canu §i Alexandru Dobrogeanu
Gherea.
Disputa privind evolutia Romaniei dupa
1918 a reprezentat o dimensiune importanta a vie-
tii spirituale romane§ti din perioada interbelica,
confrunt&rile de idei privind modelul de dezvol
tare al tarii antrenand un numar mare de persona-
litati politice §i culturale.

20
 Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei

I 1 Viata politico. 19 18 -1 93 7

M'llrmul partidelor politice

O prima urmare a Unirii din 1918 §i a refor-

....lui adoptate in timpul §i dupa primul razboi
....... dial, a fost pulverizarea vietii politice, domi-

ii.il.i m Vechiul Regat de cele doua partide, natio-

ii, 1liberal §i conserv ator. Partidul Conservator s-a
1

•I, /inlegrat in urma ado ptar ii votu lui uni ver sal §i a
i, lonnei agrare. Dupa 1918, o grupare conserva-
Im.iic t ondusa de Take Ionescu a mai ajuns o sin-
C.iii.l data la putere, in 1922, insa, la alegerile de la
i ir.itul aceluia§i an, nu a ma i reu§it sa-§i trimita
mi i ii n reprezentant in parlament. Partidul Con-
crvator a disparut astfel de pe scena politica ro-
m.ineasca.
Partidul National Liberal a continuat sa joace
mi ml important in viata politica a tarii § i dup a Uni-
if I.iberalii au condus tara din 1914 pana in 1918
(t ii i) scurta intrerupere in martie-noiembrie 1918).
Asemeni altor partide liberale europene, ei au pier-
11

>
11 In
11
1insa alegerile
i universal organizate
. Dupa o scurdetaeipin§i§i pe de
erio ada baza vo-ni-
orga
,ire .si extindere in teritoriile nou alipite, liberalii au
revenit la putere in anii 1922-1928 (cu o intrerupere
lire martie §i iunie 1927) §i 1933-1937. Perioada
11

21
 Marcela Salagean

1922-1927
berate. a fost epoca
Elemental celor in
dominant maicadrul
mari succese li
Partidului
National Liberal a fost oligarhia financiara grupati*
in jurul Bancii Romane§ti, condusa de familia Bra-
tianu. Nevoiti/ sa tina
/ seama de noile realitati create
/
dupa 1918, liderii liberali au elaborat un nou pro
gram care prevedea necesitatea adoptarii unei noi
constitutii, unificarea administrativa §i legislative,
stabili zarea econom iei, limitarea penetrarii capitalu-
lui strain in economie prin aplicarea doctrinei „prin
noi inline", egalitatea in drepturi pentru toti cetate-
nii etc. In vederea extinderii organizatiilor sate in
provinciile unite, Partidul National Liberal a fuzio-
nat cu Partidul Taranesc din Basarabia §i cu Parti
dul Democrat al Unirii din Bucovina. In Transil
vania, liberalii §i-au atras colaborarea catorva dintre
personality tile elitei romane§ti Pre§edintele partidu
lui, Ion I. C. Bratianu, era secondat de alti membri
de frunte: Vintila Bratianu, I.G. Duca, Constantin I.
C. Bratianu, Gheorghe Bratianu, Constantin Ange-
lescu, Gheorghe TStarescu §i altii. Cel mai impor
tant ziar al partidului era „Viitorul".
Moartea lui Ion I. C Bratianu, in noiembrie
1927, a lSsat un gol imens la conducerea acestei
grupari politice. §efia partidului a fost preluata de
Vintila Bratianu, dar, in noiembrie 1928, liberalii s-
au retras de la conducerea tarii. Disparitia lui Ionel

22
 hm mhu cre in istoria con tem poran a a Rom aniei
Mt (li.mu fost urmata de manifestarea, in randu-
.1

fil> I' N.I.., a mai multor grupari dizid ente. P rintre

n i'mIi'.i s numarat aceea a fostului ministru de
.1

in 1 (■•- loan (Jean) Th. F lore scu ca re, in 1929 , a

1

i . mi iI 1 it gruparea „Omul Liber", iar in noiembrie

1 11

I'M ,i
in |mi infiintat
s-a impusPartidul Liberal-Democrat,
in via ta partid
politica rom aneasc a. Cu
1 i.iIr i .1 partidul a trecu t prin tr-u n pro ces de reo r-
1

C, mi mic, a nul 1930 a c on tin uat sa fie m arcat de sc i-

t innl Gh eorghe Brati anu a form at "P.N .L. Gh eor-
|i1 . Iti.Hianu" (partid al carui prog ram propu nea,
1

inl re .illele, innoirea morala a tarii, instituirea unui

n I' iiii
severcontrolul
I'M/ilrlor, de economii, reducerea
averilor taxelorpublici)
functionarilor §i im-
i ( onstantin Argetoianu, plecat §i el de la libe-
ii

i .ili. si-a intemeiat propria grupare politica, "Uniu-

iiii Agrara". In decembrie 1930 pre§edinte al parti-
i In lui a fost ales I.G. Duca. El a inc ercat sa-i refacft
I'irstigiul, dar a fost asasinat trei ani mai tarziu de

■li
I" .inente ale extremei
1a revenit drepte.tarii
la conducerea Partidul NationalRe-
Li-
1 1
/ in 1934, dar
'
ri lr Carol al II-lea 1-a numit premier pe Gheorghe
I.il.irilscu, membru al "tinerilor liberali"§i nu pe li-
i Ii rul partidului, Constantin (Dinu) Bratianu.
La inceputul perioadei interbelice Partidul
N.ilional Liberal nu avea nici un rival politic puter-
i m, fapt care 1-a ferit de presiuni externe §i a facut
23
 Marcela Salagean

ca tensiunile
liderul liberalinterne
Ion I. sa
C. fie mai putin
Bratianu aveaacute.
relatiiInt foarl
plus,
bune cu Regele Ferdinand. Aceasta situatie s-al
schimbat in 1926, ca urmare a aparitiei pe scenaj
politica romaneascS a Partidului National Taranesc\
rezultat din fuziunea Partidului National / din Tran-| P
silvania (condus de Iuliu Maniu) cu Partidul Tara-
nesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihala che). I
Pre§edinte al acestui partid a fost ales Iuliu Maniu, I
alti reprezentanti importan t! fiind Alexand ru Vaida
Voevod, Ion Mihalache, Nicolae Lupu etc. De§i
avea o baza electorala mai larga decat cea a liberali-1
lor, Partidul National Taranesc, nu a g uverna t decat
in intervalele 1928-1931 §i 1932-1933.
Condu§i de lideri remarcabili din punct de
vedere moral §i patriotic, dar lipsiti de abilitatea po- i
litica a liberalilor, national-tarSni§tii au facut mai
multe gre§eli tactice, cum ar fi alianta electoral^ cu
extrema dreaptS in 1937. La acestea s-a mai adaugat
§i ne§ansa de a se afla la guvernare in perioada ma-
rii crize economice. Programul partidului cuprindea
o intreaga serie de prevederi moderne, printre care
amintim asigurarea drepturilor §i libertatiilor ceta-
tene§ti, o reforma administrativa bazatS pe princi-
piul descentralizarii §i autonomiei locale, scoaterea
justitiei de sub influenta factorilor politici, dezvolta-
rea invatamantului (in special a celui agricol), acor-
 hm oilm cre in istoria con tem pora na a Roman iei
iltUl'il tl i' i redite pentru tarani, dezvoltarea indus-
iii, ( 1,i/.lie pe resursele energetice ale tarii, spriji-
1

....... . nulustriei tarane§ti, stimularea comertului,

•litl'ili/.invi monetara etc.
Non I partid §i-a propu s sa acorde o ate ntie
I*...... . agriculturii, pornind de la conceptia ca
.

i ...... era §i trebuia sa ramana o tara agrara.

I' i im ip.ilul organ de presa a fost ziarul „Dreptatea".
i 'i i.i pierderea guvernarii, Partidul National Tara-
11

.......... idmas unul dintre cei mai puternici opozanti

H n j’Miuirilor autoritare , militand pentru mentine-
ii ii Mstemului dem ocratic bazat pe prev ederile

' . ■iir.li
1it lujiei din 1923.§iLa
de disensiuni
11
randu-i,o partid
rivalitati, parte ul nu a fost
a persona-
1 l.l|ilor din componenta sa trecand la alte partide
1

lormandu-§i propriile grupari politice. Astfel,

hi

In olae Lupu a fondat un nou partid taranesc, pro-

|nin.mdu-§i sa refacS vechiul partid cu acela§i nu-
iii*' i.ir Eu gen Filipescu a trecut la Partidul Pop oru-

Iiii.
In afara Partidului National Liberal §i al
Ii i t idului National
/ TSranesc
/ la conducerea tSrii/ s-
h i perindat §i alte grupari politice, cum ar fi: Par-
1ului Poporului (condus de mare§alul Alexandru
Avi-rescu, aflat la guvernare in perioadele 1920-
I‘>21 §i 1926-1927), Partid ul Nationalist De mocrat
.il istoricului Nicolae Iorga (1931-1932), Partidul
25
 Marcela Salagean

National Cre§tin al lui Octavian Goga §i A.C. Cuzal

(1937-1938). Alte partide care s-au afirmat in viafci:
politica a tarii au fost: Partidul Socialist, Partidul
Democrat al Unirii din Bucovina (condus de Ion
Nistor), Partidul Taranesc din Basarabia (condus
de Ion Inculet), partide ale diferitor minoritati nati-|
onale (Partidul Maghiar, Uniunea Maghiara, Parti-]
dul German, Partidul Popular §vabesc, Partidul!
Evreiesc, Uniu nea Evreilor) etc. I

Datorita
§i-au facut influentelor
aparitia partideleexterne, §i in stanga
de extrema Romania]
§i
extrema dreapta, partide care in perioada interbe
lica nu au ajuns niciodata sa ca§tige necesarul de
voturi pentru a putea ajunge la putere.
Spre deosebire de alte tari europene, influ-
enta partidelor de stanga asupra vietii politice ro-1
mane§ti a fost una foarte limitata. In noiembrie
1918, Partidul Social Democrat din Vechiul Regat
§i-a luat numele de Partidul Socialist, marcand ast-
fel ruptura definitiva de Internationala a Il-a. Dupa |
ce au votat Unirea, la 1 decembrie 1918, social-de- '
mocratii din Transilvania au hotfirat sa stabileascS
legaturi du Partidul Socialist din Vechiul Regat, in j
vederea unificarii mi§carii muncitore§ti din intrea-
ga tara. In mai 1919, Congresul general al Partidu
lui Socialist din Vechiul Regat a adoptat program ul j
electoral, insu§it de celelalte partide socialiste din
26
 Inn mliu ere in istoria con tem po ran a a R om aniei
ram in care se cerea: drept de vot pentru
si femeile care au implinit 18 ani, expro-
j ...... .. mlregului pam ant mo§ieresc, socializarea
in* iii .ii lor, reforme in folosul muncitorilor etc. Cu
11

Hi t l.r.i prilej, Congresul a hotarat intrarea in

•nnulrlul
c Hi ii repExecutiv al partidului
reze ntanti a unui
din Transilv numar
ania, doi dedin
M.....v-ina §i doi din Basarabia, ceea ce a insemnat
I. i. >I nificarea partidelor socialiste.
11 11

tn 1921 Partidul Socialist s-a scindat intre

)•iih/.mii aderarii la International a Ill-a (comu-
mImIII) si cei ai continuarii liniei social-dem ocrate.
In in lombrie 1922, a avut loc al II-lea Congres al
I\ 1 1ului Comunist Roman, ocazie cu care s-a rea-
11 11

li ,il .ilegerea secretarului general (Gheorhe Cris-

ii t ) ‘ji a Comitetului Central; cu acela§i prilej a
ii

in’ll .ldoptat Statutul partidului. Potrivit acestuia,

Ii.i i lidul com un ist din Ro ma nia era o sectiun e a In-
i•in.ijionalei Comuniste §i nu avea alte obiective
•It i .it cele ale Intern ationale i. Din p unct de vedere
numeric, efectivele Partidului Comunist au fost
lii.irte reduse. Datorita programului §i ideologiei
mlinationale pe care o promova §i, de asemenea,
i .i nrmare a sangeroaselor incidente care au avut
Ii ii in 1924 in lo calitat ea basara bea na Ta tar-B unar,
I ’.u tidul C om unist a fos t sco s in afara leg ii.
27
 Marcela Salagean

La extrema dreapta a vietii politice romane§til

s-a aflat Mi§carea Legionara, care a promovai
misticismul, intoleranta, antisemitismul §i antiocci4|
dentalismul. Formatiunile politice de dreapta eraul
lipsite de importanta in prima parte a anilor'20. I n i
ceputurile mi§carii legionare dateaza din anii 19221
1923, cand Co rneliu Zelea Codrean u a infii ntat A s o l■
ciatia Studentilor Cre§tini. Mai tarziu, profesorull
universitar ie§ean A. C. Cuza a pus bazele Ligiil
Apararii National-Cre§tine (L.A.N.C.) care a inclusl

§i asociatia lui Codreanu. Organizatia s-a declaratl

impotriva partidelor politice, s-a pronuntat pentru]
diminuarea rolului Parlamentului §i pentru create-]
rea rolului Mo narhiei in viata politica a tarii. j
L.A.N.C. §i-a creat o organizatie paramilitara, „Lan-\
cierii", ai carei membri recurgeau adeseori la vio-
lente, mai cu seama impotriva evreilor. In cadrul;
Ligii s-a manifestat, curand, un conflict intre liderul
A. C. Cuza §i Zelea Codreanu, principalul colabo-
rator al acestuia. Primul concepea Liga ca un focar
al unei mi§cari nationale mai largi, a§ezata deasupra
partidelor politice, §i pleda pentru o schimbare a
mentalitatii populare printr-un program eductional.
Codreanu, in schimb, dorea sS aibS un partid bine
organizat, care sa se dedice unei intense campanii
antisemite §i care sa utilizeze orice mijloace (inclu-
siv moartea), pentru a-§i atinge scopul. El §i-a pro-

28
 lulloducere in istoria contemporana a Romaniei

mmivat ideile prin intermediul presei §i mai ales al

ftilim.irilor publice.
in 1927 Corneliu Zelea Codreanu a infiintat /
i i (-lunea Arh anghelu lui Miha il, cunoscu ta dup a
I'Mi I sub n um ele de G ard a de Fier. Ga rda s-a ase-
m m cu partidele extremists din Germania Na-
. 11

si Italia Fascista (glorificarea conducatorului,

niIntnl, uniformele, antisemitismul), iar membrii §i
Miiup.ili/.antii
I / sai erau recrutati / din randurile tine-
Him din ora§e, ale clerului ortodox de la sate, ale
mmnu itorilo r, taranilor, celor aflati la perife ria so-
. i.t|ii !ji chiar ale tinerimii universitare. Partidul a
*1

i" I mos in afa ra legii in 1933, d upa asasin area p re-

mirrului liberal I.G. Duca, dar a reapSrut pe scena
I "Iitu 5 in an ul urm& tor, sub n um ele d e P artidu l
I "lui Pentru Tara. L a aleg erile din 1937, partidu l
!■)-,umar a ocupat locul al trei lea, obtinand cele mai
11 iiilli' voturi din intreaga sa istorie. in 1938 organi-
/.iji.i a primit o grea lovitura dupS suprimarea
....... sau, la ordinul Regelui. Revenirea
i in viata politica rom aneasc a s-a realiz at in 1940,
nl) conducerea lui Horia Sima, care s-a bucurat de
•|nijin ul u nora dintre conduc&torii G ermaniei
I lilleriste.
Sistemul partidelor politice din Romania a
* noscut dupa 1918 o importanta evolutie, caracte-
11
ii/.ita prin: l)-descompunerea partidelor conserva-
29
 Marcela Salagean

toare; 2)-consolidarea pozitiilor Partidului National

Liberal; 3)-infiintarea unor noi partide §i impunerea
lor in viata politica; 4)-integrarea in cadrul statului
roman a partidelor care au condus mi§carile pentri
unirea provinciilor; 5)-intemeierea Partidului Natio-|
nal Taranesc; 6)-afirmarea §i aparitia partidelor!
apartinand minoritatilor etnice; 7)-crearea §i impu-l
nerea in viata politica a unor organizatii extremiste
(de stanga sau de dreapta).
In ceea ce prive§te dinamica partidelor poli-l
tice, in perioada interbelica aceasta a fost urmatoa-
rea: a) 1918-1921 - o maxima proliferare a partide
lor politi ce; b ) 1922-1926 - o tendinta de fuziune cu
o finalitate bipolara: Partidul National Liberal §i
Partidul National Taranesc; c) 1927-1932 - sciziuni
inregistrate in aproape toate partidele §i in primul
rand in cele de guvernSmant; d) 1933-1937 - crea-
rea de grupari dizidente in i nteriorul partidelor de-
mocratice; e) 1937-1938 - criza partidelor politice §i
dizolvarea lor prin decretul regal din 1938.
In primul deceniu interbelic, la conducerea
tarii s-au aflat 11 guverne. In schimb, cel de-al doi-
lea deceniu al perioadei interbelice s-a caracterizat
prin alternanta la putere a liberalilor §i national-ta-
rani§tilor. Dupa 10 februarie 1938, pana in 6 sep-
tembrie 1940, au existat opt guverne. Schimbarile
de guverne au fost urmate de dizolvarea parla-
30
 hilt mlnee re in istoria con tem por ana a Rom aniei
|ih "lului, atunci cand noul cabinet nu apartinea a-
u in, im partid. O caracteristica a perioadei inter-
lM«hi <■ ,i constituit-o cre§terea puterii executive pe
mmhu .i eelei legislative, ceea ce a avut §i consecinte
in (t.ilivi* asupra regimului democratic. Dupa 1933,

(in . ie
llini incle
prinaudecrete-lege,
incep ut saastfel
practeft
ice parlamentul
siste mul deera
con-
|mi in lata faptului implinit.

i n l.nnentul

Parlamentul a reprezentat puterea legislati-

vi l.i baza activ itatii
/ sale stand Con stitu tia
/ din 1923.
Aii',i o structura bicamerala (Senatul §i Adunarea
Mi piit ailor), pre§edintii sai f iind desem nati din
•Atultirile unor personalitat i cunoscute ale vietii so-
•i.il politice §i culturale a tarii. Membrii Adunarii
I >i putatilor trebuiau sS aiba domiciliul in Romania
*1 \.irsta de 25 de ani im plin iti, era u ale§i de cet a-
|i-nii romani majori prin vot universal, egal, direct,
nbligatoriu §i secret. Senatul era alcatuit din sena-
Inri ale§i §i senatori de drept. Prima categorie era a-
Ir.isil din cetatenii romani care aveau 40 de ani im-
r

pliniti, precum §i membrii consililor judetene §i de

membrii consililor comunale §i urbane (cate unul
pentru fiecare judet) §i membrii Camerelor de Co-
mert, de Industrie, de Munca §i de Agricultura -
rate unul pentru fiecare circumscriptie §i pentru fie-
31
 Marcela Salagean

care categorie, din fiecare Universitate - cate un sel

nator, ales prin votul profesorilor. Erau membrii de
drept ai Senatului: mo§tenitorul tronului (de la imJ
plinirea varstei de 18 ani), el avand drept de vot del
liberativ de la varsta de 25 de ani impliniti; mitro-
politul tarii, episcopii eparhioti ai Bisericii Ortodoxo
Romane §i Greco-Catolice; capii confesiunilor recu-
noscute de stat, cate unul de fiecare confesiune dac^
au fost ale§i sau numiti conform legilor tarii §i re-|

prezentau un numar de peste 20 de mii de ere-!

dincio§i; reprezentantul superior religios al musul-'
manilor din Regat; pre§edintele Academiei Roma-|
ne. Deveneau senatori de drept fo§tii pre§edinti ai
Consiliului de Mini§tri (care aveau o vechime de
patru ani in aceasta functie), fo§tii mini§tri (cu o ve
chime de §ase ani), fo§tii pre§edinti ai Corpurilor le
gislative (care au exercitat aceasta demnitate cel
putin in cursul a opt sesiuni ordinare); fo§tii sena

tori §i deputati
dependent ale§i in
de durata celfo§tii
lor; putinpre§edinti
zece legislaturi in
ai Inaltei
Curti de Casatie §i Justitie care au ocupat aceastS
functie sau pe cea de pre§edinte la Casatie cinci ani;
Generalii in rezerva §i in retragere (care au exercitat
comanda unei armate in fata inamicului, ca titular,
timp de cel putin trei luni; cei care au indeplinit
functia de Sef al Marelui Stat Major sau de Inspector
general de armata, cel putin patru ani in timp de

32
 bitxxlncere in istoria contemporana a Romaniei
I - .* ,I n s t ii pre§edinti ai Adu nari lor Nati onal e de la
AIIhi I nl. , Cernauti §i Chi§inau. Legea electorala
1 1

lln )7 inartie 1926 a sporit numarul senatorilor de

iln |'i ,ulSugandu-l §i pe pe§ed intele Consiliu lui Di-
H^'nl.
I’ractica parlamentara cuprindea interpelari
i - ulicsa guv ernului, mini§trii fiind resp onsabili
|n nii i i .ictele lor in fata forului legislativ. In ceea ce
jn iu 'jli' culoarea politica, Parlam entul a fost do-
•itin. 1de reprezentantii Partidului National Liberal
1

i 1 ’.irtidului National Taranesc, iar cu ocazia dez-

ii

!>ill nlor care au avut loc, au fost adoptate nume-

iii r,c legi §i au fost luate decizii importante pentru
iiiiir.iga societate romaneasca: ratificarea tratatelor
■l< pace, ra tificarea un irii Transilvan iei, B ucovin ei §i
Mi i.irabiei cu Re gatul Rom an, L egea ad ministr ativa ,
iHoi ma agrara, Legea electorala, bugetele Romaniei
11multe altele.
In martie 1923 a fost adoptatfi o noua Consti-
1 1ir, una dintre cele m ai dem ocra te din vre mea res-
11

|mi livS, prin care Rom ania era declarata stat natio-
ii. 1 unitar §i indivizibi l §i erau proclam ate cele ma i
1

moderne drepturi §i libertati cetatene§ti. Constitutia

l',.ir.mta libertatea individuals a cetatenilor, inviola-
1'ilitatea domiciliului, libertatea con§tiintei, liberta-
i*■.i de a comunica §i publica ideile §i opiniile prin
\hi grai, prin scris §i prin presa etc. In Constitutie
33
 Marcela Salagean

erau inscrise articole

era garantata. referitoare
De asemenea, la proprietate,
conform card
legii funda*
mentale a tarii, puterile emanS de la natiune, care
nu le poate ex ercita decat n uma i prin deleg atiune, ;||
dupa principiile §i regulile a§ezate in constitute. Eal
avea la baza principiul separarii puterilor in stat.

Guvernul

In ceea ce prive§te activitatea guvernamen-

tala, potrivit Constitutiei din 1923, Guvernul exer-l
cita puterea executiva in numele Regelui. Serviciile
Statului erau grupate pe ministere. Ministerele (in
numar de zece) §i subsecretariatele de stat nu se pu-
teau infiinta sau desfiinta decat prin lege. Numarul
secretarilor de stat nu putea depa§i numarul minis-
terelor, reprezentarea lor pe ministere se fScea prin
Decret Regal. Legea stabilea atributiile fiecarui mi
nister in parte, precum §i structura acestora. In Ro
mania, intre 1918-1940, s-au succed at 38 de guverne.
Au fost luate masuri in vederea uniformizarii legis
lative §i integrarii noilor provincii unite, s-a stabili-
zat circulatia monetara, trecandu-se in 1920 la unifi
carea monetara, s-a infaptuit reforma agrara, s-a a-
doptat Legea pentru unificarea teritoriala, s-au ela-
borat legi in vederea dezvoltarii economice §i cultu-
rale a tarii.
/

34
 Iiilnxlncere in istoria contemporana a Romaniei
I Jna din preocuparile majore ale guvernelor
Im mil nnodia t urm atori razboiu lui a fost realiz area
I Immi'i agrare. La 17 iulie 1921 a fost prom ulgate
l i ' i , i pentru reforma agrar a din Olteni a, Mu ntenia ,
Mi'li lov.i !?i Dobrogea, la 30 iulie Legea pentru re-

|niiii.i
MiM.nnure§agrarS§i din Transilvania,
Legea Banat,
pentru reforma Cri§ana
agrara §i
din Bu-
i - in.i Aceste legi sintetiza u actele le gislative in
MMlriii’ adoptate in anii 1917-1920. in esenta, ele
. , hi iin cara cter unitar, mentinand unele ele mente
c min lare pentru fiecare provincie. Lotul primit de
11

i >•.mu improprietariti nu putea fi vandut, ipotecat

Hiiii .imanetat p ana la achitare a co mple ta a datoriei
h i.v.t umparar e. Gen eroase au fost dist ribuirile de
pAMiAnt in Transilvania, unde con§tiinta politica a
i n. mi lor era mai dezvoltata §i unde libe ralii incer-
i im '..1 obtinS un credit electoral sporit.
De asemenea, pe baza noii legi fundamen-
i ilr .i statului, in iulie 1925 a fost adoptata Legea

|mnlru unific area terito riulu i, urmata, i n martie

I'1’(>,de o noua Lege electoral^. Conform Legii ad-
millustrative, Romania a fost impartita in judete
|i miiluse de prefecti), acestea in pla§i (conduse de
I'h'lori), §i, in cele din urma, in comune urbane re-
■ ilinte de mun icipii, comun e rurale §i sate, toate
in rstea conduse de primari. In august 1938 s-a pro-
inulgat o noua lege administrativa prin care, pe lan-
35
 Marcela Salagean

ga
gataunitatile
una noua: administrative mentionate,
tinutul. in numar de 10 laa nivelul
fost addu
in*
tregii tari, in fruntea tinuturilor se afla cate un rezi-
dent regal numit de Rege.
in ceea ce prive§te Legea electorala, pe langl
prevederile adoptate intre 1918-1920, in martie 192™
a fost publicata Legea "primei electorale". Potrivil
acesteia, partidul care obtinea 40% din totalul votu-l
rilor pr imea 50% din locur ile din par lament. Restull

de mand ate ramase se impartea intre toate partide le :

participante la alegeri, inclusiv partidul care obtinu-1
se prima electorala. De§i aflata in contradictie cu
Constitutia din 1923, caci favoriza un singur partid
politic, aceasta lege a fost mentinuta in vigoare p ana’
in 1939. Alte legi importante au fost cele privind
dezvoltarea invatamantului (1924 - cea privitoare la
invataman tul primar § i 1928 - cea a invatamantului
secundar), orga nizarea j udec atoreasc a etc.

Drept consecinta a unirii Transilvaniei cu Ro

mania, aproape 8% din populatia tari i era de confe-
siune greco-catolica §i, impreunS cu Biserica Orto-
doxa, aceste douS biserici romane§ti au fost conside
rate "Biserici nationale", beneficiind de un suportul
autoritatilor guvernamentale. in februarie 1925 a
fost recunoscuta, prin lege, ridicarea Mitropolitului
Tarii Romane§ti la rangul de Patriarh al Bisericii Or-
todoxe Romane. Cel dintai patriarh a fost Miron
36
 lull in Im cre in istori a contem po rana a Romaniei
I «> ii ' lii mai 1928 a fost adoptatS Legea pentru re-
lmnl c,moral al cultelor, care nominaliza, pe langS
E * **•*ii .I ( >rtodoxS, §i cultele religioase greco-catolic
(imti) i.ilolic, reformat, eva ngh elic-lu teran , unita-
IMm .imuvm o-gregorian, mozaic §i mahomedan. De

Mt....... lira,
mi' ilr alte legi
ivalitSti au fost adoptate in concordantS
politice.

|lMi|||i,l

lustitia a reprezentat cea de a treia putere in

m Potrivit Constitutiei, hotararile judecatore§ti se
11

^rnmm|au in v irtu tea legii §i se exec utau in num ele

1
. (M'lui. Judecatorii erau inamovabili. In 1924 a fost
(titiptatS legea pentru organizarea judecatoreasca.
I'"iiIvit acestei legi, magistratii nu puteau ocupa o
tli.t lunctie publics, nu puteau fi ale§i in parlament
k.m in consiliile comunale §i judetene, nu puteau fi
i.lmmistratori sau cenzori in societStiile comerciale.
i iiiimu fi insS profesori la facultStiile de drept din
I'li.i sau la §colile superioare din ora§ele de re§e-
iInijiV Curtea de Casatie §i Justitie avea dreptul sS
|iniece constitutionalitatea legilor §i sS declare in-
•iplicabile pe c ele care erau con trar e Constitu tiei.

Monarhia
In concordanta cu Constitutia §i cu Statutul
< asei Regale, Regele numea premie rul, num ea §i re-
37
 Marcela Salagean

voca mini§tri, sanctiona legile, avea dreptul de a 1

cheia acorduri §i tratate, de a bate moneda, era §eful

armatei, conferea decoratii etc. Orice act al suvera-
nului trebuia contrasemnat de ministrul de resort.
Conform Constitutiei, regele deschidea sesiunea
parlamentara printr-un mesaj, la care Adunarea De
putatilor §i Senatul adoptau raspunsuri. Regele pro
nunta inchiderea sesiunii §i putea convoca Parla
mentul in sesiune extraordinara. Regele avea drep
tul de a dizolva ambele adunari deodata sau numa
una din ele. Actul de dizolvare trebuia sa continS /
convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile
pentru alegerea membrilor Senatului, §i trei lun
pentru deputa ti.
Regele Ferdinand (1914-1927) a jucat un rol
important in formarea §i consolidarea noului stat
unificat. La 15 octombrie 1922, in Catedrala Reintre-
girii din Alba-Iulia a avut loc ceremonia de incoro-
nare a lui Ferdinand §i a Reginei Maria, ca suverani
ai Romaniei intregite. in timpul domniei sale a fost
pus in practica programul care a stat la baza desa-
var§irii unirii, a dezvoltarii §i modernizarii societa-
tii, dar a avut loc §i criza dinasticS din 1925, cand
Carol, printul mo§tenitor, a renuntat la prerogative-
le sale §i a plecat in strainatate impreuna cu amanta
sa, Elena Lupescu. Incercarile lui Ferdinad de a-1
convinge pe Carol sa se intoarca in tara au fost za-

38
 hm thlin cre in istoria c on tem po ran a a Ro ma niei
^gmi<r si, in 4 ianuarie 1926, camerele reunite ale
I mlitiin■1u 1ui au luat act de hotararea de renuntare
11

M It...... . printului §i 1-au proclamat succesor al Re-

je Im I cMilinand pe fiul lui Carol, Mihai. Lui Carol i
a rt inlet /.is intrarea in tara §i s-au prevazut masuri
1 11

•Inn 1ie
litnniti) lotriva
1926. acelor care ar fi contestat actul din
In 1927 Reg ele Ferdin and a murit, succ esor
ijimiv'iid nepotul sau Mihai, care, minor fiind, a
It ml |ms sub autoritatea unei Regente din care fa
it ,m p.irte Printul Nicolae (fratele lui Carol), Patri-
tt linl Romaniei, Miron Cristea, §i pre§edintele Cur-
(II ih Casa tie, Gheorghe Buzd ugan. Dupa dece sul
1 i.i din urma, locul ramas liber in Reg enta a
11

i. ii upat de Consta ntin Sarateanu .

h

Dupa moartea lui Ferdinand, in tara s-a des-

lii iin .it o acerba campanie pentru revenirea §i inco-
....... lui Carol, in fruntea acestei campanii s-a
.

.ii, 1 Partidul
i' |inne, National
urmarea Taranesc,
de fapt careliberalilor
inlaturarea , prin ace
deasta
la
pnlero. in urma numeroaselor negocieri dintre lide-
iii n.itional-tarani§ti §i Carol, acesta din urmS a re-
' . nil in tara la 6 iunie 1930; doua zile mai tarziu,
P.irlamentul i-a recunoscut calitatea de rege al Ro-
m.iniei, sub numele de Carol al II-lea Alaturi de el a
il.il "camarila regala", formata dintr-un important
39
 Marcela Salagean

grup de persoane apropiat e.

I
Viata politica roman easca in decen iul patru. I

Aceasta perioada a fost umbrita de declinul

institutiilor democratice. Liberalii §i national-tarS-
ni§tii §i-au pierdut din suprematia avuta in deceniul
precedent. Demisiei lui Iuliu Maniu de la conduce
rea guvernului i-a urmat o perioada de instabilitatel
guvernamentala. In aprilie 1931 s-a format un gu-|
vern de uniune nationals, condus de Nicolae Iorga. I
Noul cabinet se deosebea de celelalte deoarece nu I
apartinea unui partid, membrii sai fiind desemnati I
in totalitate de rege. Acest tip de guvern serveal
foarte bine interesele regelui, care putea astfel sa nu j
se mai foloseasca de marile partide. Politica cabine-1
telor anilor '31-'33 nu era dinamica iar masurile ad - 1
hoc care au fost luate pentru a rezolva problemele I

econ omice §i sociale nu au dus la nici un rezultat. I

Revenirea la putere a unui nou guvern natio- I
nal-taranesc,
/ 'sub conducerea lui Alexandru Vaida- I 1
Voevod (iunie 1932 - septembriel933), a fost de ase-
menea o solutie neferici ta. Aceasta cu atat mai mult I
cu cat, dator ita efecte lor crizei econom ice §i a repri- I
marii prin forta a mi§caril or muncit ore§ti din febru- I
arie 1933, partidul a inregistrat o accentuata scadere

40
 Inlroducere in istori a con tem poran a a Rom aniei
# |H'|Mil.iritatii sale. In toam na anului 1933, guver-
Itttl n.ijional-taranesc a fost inlocuit cu unul natio-
m liberal, condus de I. G. Duca. Noul premier a in-
1 . 1 m1 prin a lua masuri pentr u am eliorarea conse-
1

h crizei eco nom ice §i pen tru a lini§t i situatia

tt ••M'liunatS
. 1.isticcidin
1
tara. A Garzii
impotriva adoptat,
de de asemenea,
Fier, pe care a o§ipozi-
di-
#"l' . 1o. Membrii Garzii s-au razbunat, asasinandu-
1

I in Iun.i decembrie a aceluia§i an.

I ,ui I. G. Duca i-a succedat la conducerea gu-
». iiilui Gheorghe Tatarescu, lider al tinerilor libe-
11

■ ili A fost cel ma i longeviv g uve rn din istoria Ro-

miiiiei interbelice: 4 ianuarie 1934-17 noiembrie
I'M, A prom ova t un prog ram care a dat un puter-
nii impuls eco nomiei nationa le, in specia l indus-
li ■i. prin prac tica rea u nui pro tectionism va mal ri-
11

ilii.it si acordarea de credite intreprinderilor noi in-

liliij.ile. De o atentie sporita a beneficiat armata,
i .nc ,i fost modernizata in contextul sporirii actiuni-

l"i n'vizioniste pe plan ext ern. Agricultura a bene-

Iii i.it de credite §i de adoptarea unor masuri menite
i ridice nivelul tehnic §i calitativ. In timpul gu-
ii

vcmului Tatarescu s-a inregistrat o puternica dez-

\ullare a economiei, astfel ca, in 1937, valoarea pro-
ilusului social era cu aproximativ 70% mai mare de-
i .11 in 1932, iar cea a venitulu i nation al cu 60%.
41
 Marcela Salagean

Rolul monarhiei a sporit in aceasta perioad.u I

anii '30 fiind dominati in mare masura de raporln
rile din ce in ce mai incordate dintre Rege §i marifl
partide politice, pe de o parte, §i Rege §i extrema
dreapta, pe de alta parte. Dupa asasinarea lui I. Cjl
Duca cenzura a fost reintrodusa pentru prima da til
dupa 1862, iar guvernul a primit dreptul de a gu4
verna prin decrete-lege. Depa§indu-§i prerogativeli’
acordate de constitute, Carol a dominat guvernul,!
care, la randu-i, a luat o serie de masuri legislative!
care-i permiteau sa detina controlul deplin asupr.i
situatiei din tara. In fapt, legile care au fost adoptate
in vederea sporirii puterii executivului §i a dimi-1
nuarii rolului parlamentului §i opozitiei au fost ins-J
pirate, in mare parte, de Carol .
in ceea ce-i prive§te pe liberalii aflati la gu-
vernare, divizati fiind intre partizanii lui Dinu BrS-
tianu (continuator al vechii traditii bratieniste), intre!
cei ai lui Gheorghe Bratianu (fiul lui I.I.C.Bratianu,
istoric de mare valoare dar politician mediocru), §i
intre cei ai premierului Gheorghe Tatarescu (apro-
piat Regelui Carol al II-lea), au devenit tot mai ne-
populari. §i, de§i aflati la putere §i in pofida impor-
tantelor lor realizSri economice, sociale §i culturale,
ei au pierdut alegerile desfa§urate la sfar§itul anului
1937.

42
 huioihm're in istoria contemporana a Romaniei

f » Hocietate §i c u ltu ra in p e rio a d a

I iwlica

I nivel social, Unirea din 1918 §i reformele

.1

I ... in ,ivut loc in perioa da urm atoa re au gene rat

•tii •i 'in semnificative in societatea romaneasca,

ili< ii •l.n .i baza economica a tarii §i majoritatea po-
lill1 111*'i hc g^sea in mediul rural. Decalajul rural-ur-
1

jwn it t rrscut §i s-a accentuat in perioada interbelica,

gt . unor ritmu ri de modern izar e diferentiate. In
111

m< . 1 1 rural, modernizarea s-a realizat mai le nt,

111

li'l'i iclli'ctat la nivelul habitatului dar §i al calitatii

Vlr|H Aspiratia spre mo dern izare a fost mu lt mai
I. •.inUI <?i procesul in sine cu rezultate mai eloc-
V* mI>' l.t ora§e, care au fost mai receptive la nou.
►Jihii.1iul populatiei urbane a crescut ca urmare a
•Ii /vi >1tflrii industriei dar §i datorita sporirii numa-
mini de tineri care studiau in licee §i facultati. In
I'1'II ora§enii rep reze nta u 20% d in totalul pop ula 
te I ( ele mai num eroase §i mai mari o ra§e erau in
I i.msilvan ia, iar cele m ai m ici in Oltenia . In ceea ce
l'iiw ste Buc ure§tiul („Micul Par is" cum mai era
miimil in epoca) era principala capitals a Europei de
’•ml l ist, o intaietate pe care o mentinuse multa vre-
nif. dar pe ca re avea s a o p iard a du pa insta urarea
Ii'j'imului com unist in Romania.
43
 Marcela Salagean

Educatia a facut la randu-i progrese. In 1930,

cca 70% dintre ora§eni §i circa 50% dintre saten
erau §tiutori de carte. Procentul celor §colarizati era
de peste 57%, el variind insa de la o regiune la alta;
72% in Banat, peste 67% in Transilvania §i peste
56% in Vechiul Regat. La polul opus s-a aflat Basa-I
rabia, cu numai 38%. Guvernele Romaniei inter-j
belice au facut mari eforturi pentru dezvoltarea ini
vatamantului. Legea din 1924 a sporit invatamantul
general de la patru la §apte clase §i a extins obliga>|
tivitatea celui primar de la 12 la 18 ani. Dinamical
cea mai rapida a avut-o invatamantul superior. In
1922 Romania avea patru universitati (Cluj, Bucu-
re§ti, Cernauti, Ia§i), o academie de comert la Cluj, I
una de drept la Oradea §i un institut teologic la Chi-1
§inau.
De-a lungul intregii perioade interbelice, in
Romania, au fost dezbatute §i adoptate mai multel

reforme
cute privind invatamantul
comparatii superior europene
cu institutii similare §i au fost fa-1
§i
americane. Toate acestea aveau drept scop adop-l
tarea unei strategii privind invatamantul universi-
tar romanesc dupa Unirea din 1918. Dintre nume-|
roasele puncte de vedere exprimate mentionaml
doar doua dintre ele. De exemplu, Vasile Parvanl
pornea de la necesitatea corespondentei dintre stu-1
diile universitare §i realitatea socio-economica a ta-1

44
 lullod uce re in istoria con tempor ana a Romaniei
Ml (H'litru a completa imediat cu ideea dotarii stu-
»!•n|ilor cu o conceptie clara despre sensul vietii §i
vtill.lrii societatii. In schimb, Petre Andrei, acor-
l) i n m.ire atentie relatiei dintre universitate §i stu-
l|ni|i, tocmai datorita nivelului calitativ al acestei
11 11

Ii>
in inhi ci| sitatilor
<ji functiilor salede
romane§ti soc
a io-culturale. El cerea
"inarma studentii cu
ii iiirloda §tiintifica de lucru, de a-i impulsiona §i de
i Ii i ultiva pas iunea pentru §tiinta, a laturi de for-
iii,him unei gandiri nationale".
O intreaga pleiada de personalitati de mare
v iln.iiv s-au af irma t in tara §i straina tate in m ulte
liimrnii ale §tiintei §i culturii, in perioada de timp
miir intre cele doua razboaie mondiale. §colile ro-
., 1

iM.imsli de matematica, medicina, istorie, biologie,

jii "j-i.ilie, sociologie, politehnica, constructii, avia-
in .irliitectura, arte plastice etc au ajun s la nive l
......ulial. S-au infiintat numeroase institute de cer-
■i l.nv: Institutul Central de Statistica, institutele de
i lnrie nationala §i univer sala , institute de chim ie,
■Ii M-ruri §i vaccinuri, de sociologie, energetica etc.
In |>romovarea culturii §i §tiintei un rol important 1-
i .ivut Academia Romana, care a contribuit, cu mij-
lu.uvle de care dispunea, la dezvoltarea §i stimula-
ii .i .icesteia, Pe langa publicarea operelor aparti-
iiiliul intelectualilor romani, Academia romana a
45
 Marcela Salagean

publicat
straine. traduceri in romane§te ale unor luc ra i

Pentru cultura romana, caracteristic period

dei interbelice este interesul pentru descoperirea $i
punerea in valoare a specificului national. Nume-
ro§i savanti, literati §i arti§ti s-au impus ca persona-
litati de prim rang pe plan european §i chiar univer
sal, creatiile lor primind o larga recunoa§tere inter-
nationala. Nume precum Henri Coanda, Hermann
Oberth, Emil Racovita, Nicolae Paulescu, Ion Canta-
cuzino, Constantin I. Parhon, Victor Babe§, Traian
Lalescu, Mihail Manoilescu, etc erau bine cunoscute
§i recunoscute pe plan european §i chiar mondial.
De exemplu, in domeniul sociologiei §i etnografiei
s-au impus Dimitrie Gusti (caruia ii datoram orga-
nizarea Muzeului Satului din Bucure§ti), Romulus
Vuia (care a organizat un muzeu similar la Cluj),
George Breazul (care a pus bazele „Arhivei folclo-
rice", nucleul primei fonoteci cu specific de folclor
din Romania), Traian Herseni, Henry Sthall, Romu
lus Vulcanescu. Istoriografia s-a remarcat prin Vasi-
le Parvan, Constantin Daicoviciu, Gheorghe I. Bra
tianu, Nicolae Iorga, loan Lupa§, Silviu Dragomir
etc, iar in filosofie numele lui Lucian Blaga, Cons
tantin Radulescu-Motru, Mircea Vulcanescu, Cons
tantin Noica, Mircea Eliade, Emil Cioran, etc, au de
p a r t granitele tar ii. Ion Mincu § i Petre Antonescu
46

A
 hilnnlm cre in istoria contemporana a Romaniei
Mm.is in istoria arhitecturii; artele plastice s-au
ui i noscute in special prin Constantin Brancu§i
11

l 1 lui,in Tzara; iar in muzica s-au afirmat George

C
1

lltMti ii |)inu Lipati, Mihail Jora, Martian Negrea,

Ill'lli I MSgoi, Tiberiu Brediceanu, etc.

AlSturi de unitatile
/ de invatamant
/ si* institu-
Ml. 11r i orcetari, presa §i radioul au avut un rol im-
Mntliinl in educarea populatiei. Presa s-a bucurat de
Hu lilines mai larg a tat da torita raspandiri i ei pe in-
Mi'i I n iloriul tarii, cat §i datorita cre§terii interesu-
Itd piiblicului fata de informatii din domeniile poli-
Iti ii sportului, §tirilor m ondene §i evenimentelor
lull m.ijionale. Conform statisticilor, numarul perio-
lii *l o r crescut de la 16 in 1918 la 2.351 in 1935.
.1

/ill in sc* tipareau in jur de 4,5 milioane de ziare §i

h ' i ilc; dintre acestea, aproximativ un milion in
II I nl Mle minoritatiilor etnice. Existau §i reviste de
i nilurS, dintre care amintim: „Adevarul literar §i ar-
11**11«", „Universul literar", „Viata romaneasca",
< ..imlirea", „Sburator ul", „Contem poranul",etc,
n \isle in care au publicat Tudor Arghezi, George
Mm o v i a , Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu,
1 >i'ge Calinescu, Octavian Goga, Ion Minulescu,
. 1 1

I .ii nil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu,

I ulor Vianu, Duiliu Zamfirescu §i multi altii. In
I

iri ce prive§te radioul, numarul familiilor care

-, 1
i' ".ni aparate de radio a crescut de la 8.000, in 1927,
47
 Marcela Salage an

la 350.000
itori ascult in
and1939, aproximativprogra
cu regularitate un milion
melede locu
nationale.
De-a lungul perioadei interbelice, Romania J
fost prezenta la mari expozitii internationale: Barce
lona - 1929, Paris - 1937, New-York - 1939, unde an
fost rasplatiti cu premii.

I. 4 - Statutul minoritdtilor e tnice di n

9

Romania interbelica
Dupa 1918, Romania Mare a mai avut de in-
fruntat o noua problema: integrarea minoritatilor
etnice din provinciile unite. In acest sens, conform
tratatelor semnate la sfar§itul primului razboi mon
dial, guvernele de la Bucure§ti au initiat strategii
culturale, educationale §i politice pentru a asigura
un tratament cetatenilor de alta etnie. Astfel, prin

Decretul-lege
1919 privitor ladin 30 decembrie
cetatenie, 1918/12
completat ianuarie
cu Decretul-le-
ge din mai 1919 s-a acordat tuturor cetatenilor Ro
maniei, fara deosebire de nationalitate, egalitatea in
drepturi civile §i politice. Constitutia din 1923 nu
numai ca a reconfirmat decretele susmentionate, / ci '
le-a §i oferit o baza jurid ica mai consistenta.
Aflate in postura de minoritate etnica, nume-
roase elemente apartinand nationalitatilor au privit
48
 hm oilitcere in i storia con tem pora na a R om aniei
I-m••*.»ilitate instalarea autoritatilor romane§ti in no-
i ivmcii unite, acuzandu-le ca practica o politica
l(i ii'iimilare. Este ad evara t ca, pen tru a-§i consolid a
M in, ile teritoriale, statul roman a dezvoltat elite
h i

I romaneasca, astfel incat sa poata inlocui

•'•I'i'iIfn.isera
Miit irgimurilor maghiar,
teritoriile unite. austriac §i strategie,
La aceasta rusesc carecel
ii* Hmull a contribuit sistemul de invatamant, dar §i
ili \i illarea economica §i urbana care a solicitat ele-
hii nlul romanesc, prezent pana atunci intr-o pro-
|i ii |ii* i <>var§itoare in mediul rural.
Minoritarii, cei din Transilvania mai ales, au
ini' 1cu suspiciune ofensiva culturala romaneasca.
1

Kl.i)',liiarii, care acceptau cu greu pierderea statutu-

tt 1 ili- natiune dominanta, nu voiau sa se resemneze
1

■n i xistenta unui stat romanesc pe teritorii care a-

|i n|musera pan& in 1918 Ungariei. De-a lungul in-
111 i,ii perioade interbelice, multi dintre ei au sperat
mil i) anulare a deciziilor Tratatului de la Trianon.
Nmnero§i intelectuali s-au retras in enclavele de au-
iiHiniuie culturala reprezentate de biserici §i de §co-
1 Ii i onfesion ale; in a cela§i timp, p arte din ei §i-au a-
1

iIns mntributia la revigorarea §i fondarea unor soci-

i i.i|i culturale, au editat ziare §i reviste proprii.
I hip.l 1918, mag hiarii au av ut o serie de partide §i
i-,i iipSri politice, care le-au reprezentat interesele. In
miii i.irie 1921 s-a constituit Uniunea Maghiara, or-
49
 Marcela Salagean

ganizatie
nul romancare s-a limitat
pentru la o
a obtine unele tratativeacu
restrangere guvi'n
reformdl
agrare in Transilvania. Nemultumite de activitatiN
Uniunii Maghiare, elementele mai radicale au in
fiintat Partidul Popular Maghiar. Dupa putin timp
cele doua organizatii au fuzionat sub numele de
Uniunea Maghiara. In 28 decembrie 1922 s-a consti*
tuit Partidul Maghiar, in programul caruia figuram
deziderate p recum au tonom ia nationala; acolo un do
nu era posibila autonomia teritoriala se urmarea a«
cordarea unei autonomii administrative. Partici-
pand la alegerile parlamentare, Partidul Maghiar a|
obtinut de fiecare data un numar proportional etnii
de mandate. In cadrul Partidului Maghiar au avut
loc o serie de frama ntari care au cu lmina t cu impo i -
tante sciziuni. In urma uneia dintre acestea s-a con-
stituit Madosz-ul (1934) , grupare politics intratS sub ]
controlul Internationalei
/ comuniste.
In ceea ce-i prive§te pe germani, ceea mai nu-,
meroasa minoritate dupa maghiari, ace§tia, la adS-
postul cadrului legislativ al Romaniei interbelice, §i-|
au putut apara interesele §i dezvolta traditiile. Este
vorba de o comunitate care a reprezentat de-a lun-
gul timpului un important factor de dezvoltare cul
turala §i economica, §i care, odatS cu trecerea ei in j
componenta Romaniei Mari, chestiunea sa§ilor §i
§vabilor a intrat inevitabil pe agenda factorilor de
50
 Ininulucere in istor ia con tem pora na a Rom aniei

yml/ir de la Bucure§ti. Au inceput sa se organizeze

tillh si iultu ral, pastra rea specif iculu i etno cultu ral
•MmI un imperativ. Viata lor politica a fost in perioa-
il.t Ini rrb elica una distincta , caracter izata intr-o pri-
,i.i de accentuarea obiectivelor legitime ale
Att"i|iii .i privind drepturile minoritatilor ca atare.
Aii lmul.it partide politice care au adoptat, in gene-
ml, i.l . Utica de colabo rare cu partidele de guve rna-
MiAii I, sperand ca in acest fel i§i vor putea implini
•mu Hicient prin cipa lele revend icari din dom eniu l
It nl,it *ji confesional. Germanii din Romania au dis-
itlx dc mvatamant in propria limba, de posibilitatea
•Ii .i cdita ziare, reviste §i alte publicatii. In 1922 s-
rtii Hp.lrit in Romania 71 de ziare §i reviste in limba
i m.inS, iar in 1934 au aparut 176 de publicatii in
in.ina.
Situatia
/ evreilor era diferita fata/ de a celorlal-
!»• iiimoritati, deoarece in ur ma pro gramului de re-
lni i iu‘ de dupa razboi, §i mai ales ca urmare a refor-
IMt'i agrare, a putut fi rem arcata recrud escen ta unu i
iMlitinalism de nuanta / antisemita. Antisemitismul a
lu'il imbrati§at, in aceasta perioada, §i de ilustre per-
nn . 1 tati ale elitei culturale §i politice. Asemeni ma-
1 1 1

cJh.ii ilor §i germanilor, evreii reprezentau o popula-

|n urbanizat a, cu un nivel de instructie relativ ridi-
■il .ilcatuind o elita econ omica §i profesion ala mai
numeroasa decat cea a romanilor.
51
 Marcela Salagean

deosebire de celelalte minoritati, concentrate intr-o

anumita regiune, evreii locuiau in ora§ele de pe in-J
treg teritoriul tarii, devenind astfel un numitor co-
mun al elitei urbane pentru toate provinciile.
Din punct de vedere politic, minoritatile etni
ce din Romania, mo§tenitoare ale unor traditii pro-j
prii, §i-au fondat o serie de grupari §i partide carol
le-au reprezentat interesele atat in Parlamentul Ro-j
maniei Mari, cat §i in structurile administrative lo

cale.

I. 5 - Politi ca exter na 1919-193 7

Politica extern a a Roma niei in perioada i n

terbelica a avut drept obiectiv prioritar recunoa§te-
rea pe plan international a Unirii din 1918 §i apara-
rea integritatii teritoriale. Daca primul obiectiv a
fost atins in cadrul Conferintei de Pace de la Paris
(1919-1920), pentru celalalt s-a incercat a se gasi re-
zolvarea pin aderarea la aliante bi §i multilaterale.
Cele mai multe state europene, mai ales din zona
central - sud - estica, erau interesate de pastrarea]
statu-quo-ului instituit la sfar§itul Primului Razboi
Mondial. Altele, in schimb, duceau o politica revizi-
onista.

52
 Imroducere in istoria contemporana a Romaniei

In acest context, diplomatia romaneasca a ur-

....... . orj'anizarea unui sistem de securitate bazat pe
||fthilnv.t unor relatii normale cu fo§tii inamicii din
(tnipiil rSzboiului §i pe promovarea unei politici de
i«. i •I\.nr pe cale pa§nicS a diferendelor dintre state.
IS' tlr altS parte insS, politica externa a Romaniei a
Iim. 1m.ircata §i de tendinta revizuirii tratatelor sem-
ftiili * ii JSrile invins e. Este cun oscut de asemenea §i
pHii*'(Iul (e§uat pana la urma), „Confederatiei da-
lliil'ii iie", prin care se preconiza refacerea vechii
...... i.irhii dualiste, prin revenirea la tron a ultimului
Ilnp.H.it Carol de Habsburg.
Romania, Cehoslovacia §i Iugoslavia s-au
ttiiu|1.imenintate §i au initiat un proiect care sa fie
1

Ir.i pus C onfederatiei. Au incercat sa atra ga de

11 h i

P If.i lor §i Polonia §i Grecia. In toamna lui 1920,

ii

I ill-* lonescu a intreprins o calatorie dip lom atics la

1

I'm is, Londra §i Var§ovia, ocazie cu care a precizat

ii it
.i preconizata
i m.iniei saualiantS vaSovietice.
a Rusiei putea fi oLabarierS in calea
Var§ovia nu s-
i .i|ims la nici o intelegere, dar s-a convenit ca alian-
|ii .,i fie completata cu un tr atat romano-polon
i i iimat in martie 1921 la Bucure§ti). T ot in acela§i
m Romani a, Ceh oslovac ia §i Iugoslavia au fondat
AI/o/intelegere (aliantS defensiva cu caracter antire-
\i . it mist, al cSrei artizan a fost ministrul de externe
lioslovac Eduard Benes), a incheiat o conventie de
I I

53
 Marcela Salagean

alianta cu Polonia, iar mai apoi, in 1926, un tratat

Tot in 1926, Romania a sernnat un tratat de amicitir
§i colaborare cu Italia §i un tratat de alianta cu Fran
ta. Refe ritor la trata tul cu Franta, Bu cure§ tiul era <Ji
rect interesat de semnarea lui deoarece dorea s.i
previna §i sa descurajeze orice tendinte agresionistr
care ar fi fost manifestate de statele revizioniste ve-
cine, in special Ung aria §i Uniunea Sovietica.
In 1928 Romania a aderat la Pactul Briand -
Kellog (prin care razboiul era pus in afara legilor in -
ternationale), in 1929 a semnat Protocolul de la
Moscova, iar mai tarziu a aderat la Conventia do
definire a agresorului (la elaborarea careia a contri-
buit §i Nicolae Titulescu) §i la Pactul de neagresiune
§i conciliatiune din 1933. in 1934, la Atena, a fost in-
cheiat Pactul Intelegerii Balcanice, prin care Romania,
Grecia, Iugoslavia §i Turcia i§i garantau reciproc
frontierele. Conceput initial ca un tratat care sa cu-
prinda §i Bulgaria (care a declinat oferta), Pactul a
fost redactat la Belgrad ( 2 - 4 februari e 1934 ) §i sem
nat la Atena in ziua de 9 februarie de catre mini§trii
de externe ai celor patru tari. Acordul prevedea
obligatia fiecSrei parti de a nu intreprinde nimic
fara a se fi consultat cu ceilalti /membri.
Diplomatia romaneasca a avut o activitate
deosebita §i la nivel continental, afirmandu-se prin-
tr-o prezenta activa la Societatea N atiunilor § i la alte
54
 lutroiiucere in istoria contem pora na a Rom aniei
(....ii Internationale. Totu§i, de-a lungul perioadei
I....Itel ice, Romania nu §i-a putut rezolv a conten
t s nl ei cu Uniunea Sovietica in ceea ce pri ve§te
ii. ii. ibia. In mar tie 192 4, la Vien a, s-au deschis tra -
|(< v. If rom ano-sov ietice, pun ctele de ve dere ale
11

fi Im iloud tari asupra problemei basarabene deve-

.....I publice. Bucure§ tiul a sem nalat faptul ca sta-
hllliv.i unor relatii reciproce intre cele doua tari era
fminli|ionata de recunoa§terea unirii Basarabiei cu
i i H uia, §i implicit a frontierei de pe Nistru. Sovie
11.1

ts ii, pe de alta parte, au invocat dreptul popoarelor

I .mlodeterminare §i au propus organizarea unui
I

pli hisi it in Basarabia. Tratativele dintre cele doua

I '.ii 1.iu fost intrerupte, romanii respingand propu-
1

....... sovietice, dar aratandu-§i disponibilitatea de

• rontinua nego cierile. Situat ia s-a compli cat in a
ill iii.i parte a anului 1924, cand in Basarabia au avut
Ii ii mcidente sangeroase intre trupele romane §i ele-
......If sovietice infiltrate peste granita cu sprijinul
mini localn ici fide li ru§ilor §i partidu lui comu nist.
I<nl.itiva de rebeliune a fost reprimata de autorita-
11 If romane. Moscova a decis, in octombrie 1924, in-
Iilli(area unei Republici Autonome Moldovene§ti pe
m i,i In l stang al Nistrului (in regiunea cunoscuta §i

iib numele de Transnistria), subordonata Republi-

i ii Socialiste S ovietice Ucrain a.
55
 Marcela Salagean

luate inTratativele cu Uniunea

1934 de catre mini§triiSovietica au fost
de externe re-
ai celor
doua tari, Nicolae Titulescu §i Maxim Litvinov.
Printr-un schimb de note diplomatice, guvernele ce
lor doua tari i§i garantau suveranitatea §i i§i asigu-
rau mutual abtinerea
/ de la orice amestec in treburile
interne. De asemenea, Nicolae Titulescu a primit
din partea cabinetului Tatarescu puteri depline pen
tru incheierea unui tratat de asistenta/ mutu ala cu

Uniunea Sovietica. Negocierile privind incheierea

acelui tratat au fost incepute in 1935, dar parafarea
lui n-a mai avut loc, sovieticii amanand acest lucru
pentru toamna lui 1936. in luna august a aceluia§i
an Titulescu a fost insa demis de la conducerea di-
plomatiei romane§ti §i, in aceste conditii, autoritatile
de la Moscova au refuzat continuarea discutiilor. /
Astfel, problema tratatului dintre cele doua parti a
ramas nesolutionatft.
/

in legatura cu demiterea lui Titulescu §i a-

bandonarea pactului sovieto-roman s-au prnuntat
numero§i istorici, politicieni, jurnali§ti, iar parerile
au fost de multe ori contradictorii. S-a stabilit totu§i
cS dupa remilitarizarea Renaniei, URSS nu mai avea
motive sa recunoasca integritatea teritoriala a Ro
maniei, un stat mic cu un potential militar inferior.
De asemenea, s-a ajuns la concluzia ca intre intele-
gerea stabilita de Titulescu cu Litvinov §i viziunea
56
 Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei
MMhlucerii de stat sovietice in legatura cu aceea§i
jitohlema, sa fi existat o mare diferenta, ceea ce
I'" tic explica amanarea semnarii. Inlocuirea lui Ni-
"l.ir Titulescu cu Victor Antonesc u la con du cer ea
Mmisterului Afacerilor Externe nu a modificat insa
pn/ijia fata de URSS.
Evolutia
/ evenimentelor internationale
/ din
ilri. niul al patrulea, cre§terea rolului Germaniei §i
lips,i de fermitate a democratiilor occidentale au
Ihi J.i I Romania sa inceapa, dupa 1936, o reorientare
* politicii sale ext erne, men ita sa evi te izolar ea di -
pli nnatica a tarii. In conjunctura nou creata, statutul
1 .«i>silvaniei a reprezentat una din prioritatile poli-
1

..... interne romane§ti, in conditiile in care guver-

Mi'lt* maghiare ale perioadei interbelice nu au incetat
'hi spere in redobandirea teritoriului pierdut la Tria-
iMmi La randul sau, Bucure§tiul nu se gandea la nici
h i mai mica con cesie care i-ar fi putut dim inua su -
' i i. itatea asup ra p rovinciei .
111

Incepand din 1930, politica externa a Ungari-

n s-a orientat din ce in ce mai mult catre statele re-
' i/ioniste, dar §i catre celelalte mari puteri europe-
II, m vederea res tabilir ii frontie relor Ung ariei Mari.
In ai est sens, ancorarea politicii Ungariei la cea itali-
.iii.\ si mai ales intentiile acesteia de a semna o alian-
Ii militara cu Roma au produs ingrijorari serioase
I vi Miianiei, cu atat mai mult cu cat Italia sustinea
57
 Marcela Salagean

revizuirea Tratatului de la Trianon , chiar daca r eco-

manda ca aceasta revizuire sa se faca pe cale pa;?-
nica. Cat prive§te pozitia Germaniei, aceasta a insis-
tat pe la mijlocul anilor '30 ca Ungaria sa inteleaga
ca este cu neputinta sa continue politica sa de re-
vendicari §i sa adopte o atitudine mai moderata, ca
re i-ar aduce realizarea unora dintre proiectele sale
prioritare. In ceea ce prive§te Romania, Hitler "reco-
manda" ca aceasta sa-§i revizuiasca politica externa.
Anschluss-ul §i, mai ales, atitudinea Marilor
Puteri fata de realizarea sa au nelinistit Romania,
care a vazut in acest act un important pas al Germa
niei inspre Cehoslovacia. Bucure§tiul a insistat ca
Marile Puteri, §i mai ales Marea Britanie, sa ia o ati
tudine ferma in problema cehoslovaca, soarta aces-
tei tari fiind de un interes vital pentru Romania.
Semnarea acordului de la Miinchen (septembrie
1938) a dus la intensificarea presiunilor revizioniste
fata de Romania, iar evolutia evenimentelor inter-
/ ' / 1

nationale din 1938 §i 1939 au incurajat pretentiile

magh iare asupra Transilvaniei.

58
 Introducere in istoria contem poran a a Romaniei

i (> Situ atia ec on om ica a Ro m an ie i in

fu tioada int erb elic a

In Romania interbelica, autoritatiile

' / facusera
Ini modernizarea economiei una dintre prioritati.
I't 1.irtie, lucrurile pareau sa stea intr-adevar bine,
1

iti'i.i l.i
11 ,111
putin
facut timp dupa
aparitia implementarea
problemele, prima §ireformelor
cea mai
Mi,iv afectata ramura economica fiind agricultura.
I ,ti.i capital §i inventar agric ol cor esp unzator, fara
mhIu iente cuno§tinte agro-zootehnice, fara sprijinul
ill if 1al statului, cu o lege a mo§tenirii care diviza
1

tiuilinuu pamantul abia primit, agricultura a primit

l'" ilurS dupa lovitura. Pe de alta parte, cealalta ra
ti mi,i c'conomica, industria, a progresat intr-un ritm
nm .lant §i rela tiv ridic at, anii '20 fiind martorii
inmr infierbantate dezbateri asupra industriei §i in-
i Ii nl i ializSrii. Criza econom ica a intrerupt insa a-
, *. r,i,i dezvo ltar e, pro ductia indu str ials ajungand sa
1 , in 1932 cu 57% mai m idi fatS de anul 1928. In
1

i uiisfcintS, venitul national pe cap de locuitor a in

i' ('islrat o curba descendenta, de la 11.000 lei, in
l"'H, la 4.800 lei in 1932.
Odata criza instalata, atat guvernele anilor
I'1 1932, cat §i cele car e au urmat , au incercat di-
li iltc ma suri p entru com bate rea ei. Preo cup area
Inn'diatS a fost „datoria taraneasca", din dorinta au-
59
 Marcela Salagean

toritatilor
rani statul de a percepe toate
ui. Principalul taxele
m otiv datorate
pen tru de t«M
care autorita-
tile s-au concentrat mai intai asupra acestei masuri a
fost lipsa de lichiditati, statul aflandu-se de mai
multe ori, in intervalul 1929-1933, in incapacitated
de a achita salariile diferitelor categorii de bugetari
(a§a-numitele „curbe de sacrificiu"). In plus, in efor-
turile sale de recuperare a datoriilor, statul a mers
pana la scoaterea la licitatie a proprietatilor acelora
care nu §i le puteau achita („pe cine nu a saracit cri
za, a saracit statul", se spunea in epoca!).
In 1932 Guvernul a redus impozitele pentru
agricultori §i a adoptat un program de conversie a
datoriilor. In acest sens, in perioada 1932-1934 au
fost adoptate patru legi privind datoriile agricole: 1-
aprilie 1932, Legea pentru asanarea datoriilor agri
cole („Legea de conversiune a datoriilor agricole"),
prin care se reduc datoriile proprietarilor agricoli; 2
- octomb rie 193 2, Noua Lege de „conversiune a d a
toriilor agricole" (care suspenda aplicarea legii din
aprilie), debitorii urmand sa se inteleaga cu credito-
rii asupra sumelor pe care urmau sa le plateasca, in
caz contrar apelandu-se la arbitrajul instantelor ju-
decatore§ti; 3 - aprilie 1933, Legea pentru reglemen-
tarea datoriilor agricole §i urbane (abroga legile din
1932), prin care c onversiune a datoriilor se inl ocuie§-
te cu un moratoriu pe 5 ani, in cazul neacceptarii a-
60
 Inlroducer e in ist oria contem porana a Rom aniei
11 illiid de catre creditor, debitorul este obligat sa in-
> iI'd imedia t plata da toriei; 4 - aprilie 1934, Legea
I" iilm lichidarea datoriilor agricole §i urbane. In
.»■' Idsi timp, in vederea redeschiderii pietelor pen-
liii pmdusele agricole romane§ti in Europa Occi-
ili nl,ild, Romania s-a situat in fruntea mobilizarii
nl 1dor agrare d in Euro pa Rasarite ana la o actiune
1

••«li•«livS. Scopul lor imediat a fost acela de a ridica

i • 1 ujiile impuse importurilor agricole de catre sta
1 1

ll I' mdustrializate §i de a ca§tiga con curenta pentru

I *i,11*Ii*de dincolo de Atlantic.
1

Anii care au urmat crizei au adus o bineveni-

Mmhimbare a politicii agrare oficiale. Taxele vama-
!•1di‘ export au fost suprimate incft din 1931, iar sta
in I ,i intervenit in m od activ p entru incu rajare a ex-
| *1h Iului de cereale. Aceasta s-a dovedit a fi o po liti-
t<\ iu‘cesara ,' in conditiile
/ acumular ii stocurilor de
n n dle nevandute. Primele de export au crescut a-
midl, cheltuielile fiind apoi recuperate prin taxe pe
l Mine, in anii1933-1934, statul a efectuat cumparari
itidsive de cereale pentru a mentine pretul acestora,
Ini 1iip a 1 9 3 5 a introdus un pret minimal de cum-
1

I>di.ire a produselor agricole, garantand astfel un

Vfiiil stabil producatorilor. In 1937, an in care 7 5 %
iIni I'roprietatile tarane§ti ajunsesera sa aiba sub 5
ilid,
in .is-d adoptat legea
dgriculturii, privind
ale carei organizarea
prevederi §i incura-
erau indreptate
61
 Marcela Salagean

impotriva pulverizarii proprietatii. Au fost luate

masuri pentru modernizarea agriculturii (numarul
tractoarelor a crescut de la cca 3000 in 1927, la peste'
6000 in 1939; a crescut §i numarul ma§inilor de tre-
ierat, precum §i numarul speciali§tilor: in 1938 acti-
vau cca. 1500 de ingineri agronomi). Exporturile au
crescut, atat in pietele deja cunoscute (de ex. Fran-
ta), dar, de prin 1935, s-a facut simtit §i interesul
Germaniei pentru produsele agricole romanesti,
care au fost cumparate de aceasta tara in cantitati
mari, pentru a-§i putea asigura stocurile necesare
pentru perioada razboiului pe care-1 pregatea. Pe de
alta parte, data fiind complicarea situatiei Interna
tionale, incepand cu mijlocul deceniului al patrulea,
§i perspectiva izbu cnirii unui nou c onflict european,
autoritatile de la Bucure§ti s-au considerat obligate
sa acorde atentie acestui sector economic, atat pen
tru a face fata cerintelor externe, cat §i nevoilor in
terne ale tarii.
/
In ceea ce prive§te industria, aceasta s-a bu-
curat de cea mai mare atentie in perioada imediat
urmatoare crizei. Incepand din 1933, procesul de
cre§tere a reinceput sa se faca simtit, pe tot parcur-
sul deceniului al patrulea industria fiind beneficiara
unor insem ate m asuri de protecti e §i incurajare. A§a
se face ca, din 1934, dezvoltarea industriei a devenit
elementul central al programelor economice, politi-
 Inlroduc ere i n istoria contem poran a a R oman iei

• mi si economistii fiind deja convin§ i ca incuraja-

it'.i, rontrolul §i protejarea economiei de catre stat
i i hi indispensabile, in conditiile in care initiativele
(•iiv.ite se dovedisera, in anumite cazuri, lipsite de
mu ces.

Spriji nul acordat de stat industriei a imbracat

illlrrite forme: 1 - furn izarea capitalulu i prin i nter-
mi'diul propriului sau buget; 2 - au fost disponibili-
/>1*1mari can titati de cap ital pri n in term ediu l noilor
1

■11ictclti oficiale de credit §i prin intermediul Bancii

' i.ihonale; 3 - Statul a adaugat noi industrii celor
■,h ora le cu mpar a in mod obi§nuit pro dusele; 4 -
i '<ietatilor le-au fost oferite stimulente speciale
|h ntru a pro duce b unuri ce nu se fab ricau in tara, in
■|Mvial ac elora care incorporau tehnologie avansata
■hi erau capabile sa promoveze industrializarea ta-
iii, 5 - au fost reduse impozitele datorate de intre-
1'imderile care foloseau materie prime din agri-
i ullurS; 6 - pen tru sca dere a num arulu i §omerilor , in
iiilie 1934, a fost adoptata Legea pentru utilizarea
1 'iTsonalului romanesc in intreprinderi (se cerea fo
il isirea in toate categoriile de salariati, intr-o propor-
tif ile 80%, personal romanesc); 7- au fost acordate
in.iri avantaje economice celor care infiintau intre-
I 'i mderi noi (legea din 1936); 8 - a fost incu rajat pro-
•i •sul de concentrare a intreprinderilor (s-a ajuns
■i ilei ca, in 1 936,1 3 societati sa de tina 48% din tota -
63
 Marcela Salagean

lui capitalului industrial); 9 - in vederea asigurSrn

supra vietuirii unor industrii, in prim avar a lui 1931
au fost legalizate cartelurile (masura prin care s-.i
stabilit acordarea monopolului permanent sau
cvasimonopolului in privinta anumitor bunuri, sub
supravegherea ministerelor de resort), etc.
Capitalul strain a continuat sa fie o impor
tanta sursa de finantare (in industria miniera, petro
liera, chimica), dar a inregistrat un declin, de la 70%

in 1929e, la
oficial in 40%
1938,incapitalul
1939. Totu§i,
britanicconform statisticilor
repreze nta 13,59%
din totalul capitalului existent in economia roma
neasca, cel francez era de 9,33%; american - 5,88%;
italian - 3,04%; german - 0,60%, urmand ca acest.i
din urma sa creasca. In 1939 Germania devenise
„cel mai bun client" al Romaniei, preluand 32% din
exportu rile ei §i era p rincipalul ei furnizor, detinand
39% din totalul importurilor Romaniei.

Perspectiva
citat industria izbucnirii unui
romaneasca, unelenou razboiinregis-
ramuri a soli-
trand dezvoltari spectaculoase. De exemplu, intre
1930-1939, productia de laminate a crescut cu peste
81%, cea de ma§ini cu 111,8%, cea de piese de fonts
§i otel cu 258%. In schimb, industria bunurilor de
consum a avut o cre§tere mai modesta, de exemplu,
industria obiectelor de menaj §i mobila a crescut cu
numai 39%. Productia petroliera a cunoscut §i ea o
64
 Inlroilucere in istoria contem pora na a Ro maniei

crescatoare, atingand punctul culminant, de

9 milioane tone in 1936, ca apoi sa scada la
h 'mil tone in 1939.
Pe de alta parte, evolutiile politice §i econo-
titli «■mterbelice eu ropene, au determinat elita poli-
||i i si economica rom aneasca sa accepte accentua-
h'ti rolului interventionist
/ al statului in economie.
\i i"i! lacru a fost ilustrat de finantarea
/ ramurilor
p onomice de la buget, mai ales a industriei, de asi-
urea unei protectii vamale, de consolidarea
li,msporturilor, sistemului bancar, comercial §i cel
•I Im.intelor publice. Isto ria a de monstra t ca, in con -
■liinil1interne §i externe existen te, masurile adoptate
tl u i au asigurat, pana la sfar§itul deceniului pa
111

lm, o cre§tere continua a economiei, in ansamblul

hi Romania nu a fost o exceptie din acest punct de
'<•«!(-re, in multe alte tari ale lumii rolul interven-
IHnlist al statului accentuandu-se in acea perioada.

Ucferinte biblio graf ice

Angola Banciu, Istoria vietii constitutionale in Romania

(1866-1991), Bucure§ti, Casa de Editura §i
Presa'^ansa", 1996
65
 Marcela Salagean

Sorina Paula Bolovan, loan Bolovan, Germanii din

Romania. Perspective istorice §i demografice, Cluj
Napoca, Fundatia Culturala Romana Centrul
de Studii Transilvane, 2000
Valeriu Florin Dobrinescu, Romania §i Ungaria de In
Trianon la Paris. Batalia diplomatica pentru
Transilvania, Bucure§ti, Ed. Viitorul Romanesc,
1996
Nicolae Edroiu, Vasile Pu§ca§, Maghiarii din Romania,
i
Cluj-Napoca, Fundatia Cultural^ Romani
Centrul de Studii Transilvane, 1995
Stephen Fischer-Galati, Romania in secolul al XX-lea, Ia§i,
Institutul European, 1998 i
Vlad Georgescu, Istoria romanilor, Bucure§ti,
Ed.Humanitas, 1990
Keith Hitchins, Romania 1866-1947, Bucure?ti, Ed. Hu-
manitas, 1996
Gheorghe Iacob, Economia Romaniei (1859-1939), Ia§i,
Ed. Fundatiei
/ Axis,7 1996
Gheorghe Iancu, The Ruling Council. The Integration of
Transylvania, 1918-1920, Cluj-Napoca, Center
for Transylvanian Studies, The Romanian Cul
tural Foundation, 1995
Adrian Ivan, Stat, majoritate §i minoritate nationald in
Romania (1919-1933). Cazul maghiarilor §i

66
 Inlr oducere i n istoria contem poran a a R omaniei
germanilor din Transilvania, Cluj-Napoca, Ed.
Eikon, 2006
li iii.i livezeanu, Cultura §i nationalism in Romania Mare
(1918-1930), Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995
Imi Mamina, Consilii de Coroana, Bucure§ti, Ed.
Enciclopedica, 1997
l in ian N asta sa-K ovacs , Salat Levente, Maghiarii din
Romania §i etica minoritard (1920-1940), Cluj,
Centrul de Resurse pentru Diversitate
Etnoculturala, 2003
'i)',ii Ornea, Traditionalism si modernitate in deceniul al
treilea, Bucuresti, Fundatia Culturala Romana,
1995
V.isile Pu§ca§, Vasile Vesa (ed.), Dezvoltare
§i
modernizare in Romania interbelica 1919-1939,
Bucuresti, Ed. Politica, 1988
Krlafiile romano-sovietice. Documente, vol. I, 1917-1934,
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei,
Directia Arhiva Diplomatica, Bucuresti, 1999
Marcela Salagean, "Romania intre 1919-1947", in: Istoria
Romaniei. Compendiu, coord. Ioan-Aurel Pop,
loan Bolovan, Cluj-Napoca, Academia
RomanS, Centrul de Studii Transilvane, 2007
Inan Scurtu, Ion Bulei, Democratia la romani, 1866-1938,
Bucuresti, Ed. Humanitas, 1990
67
 Marcela Salagean

loan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romanilor in secolul XX

(1918-1948), Bucuresti, Ed. Paidea, 1999

loan Scurtu, L. Boar, ed., Minoritatile nationale din

Romania, 19 18 -192 5. Documente, Bucuresti, 1995

loan Scurtu, I. Dordea, ed., Minoritatile nationale din

Romania, 19 25 -193 1. Docum ente, Bucuresti, 1996

Sherman David Spector, Romania la Conferinta de Pace de

la Paris (1 91 9- 19 20 ) Diplo ma tin lui Ion I. C.
Bratianu, Bucure§ti, 1995

Marcel Stirban, Din istoria Romaniei. Partiile §i doctrine

politice, Tg.-Mure§, Ed. Universitatii Dimitrie
Cantemir, 2001
Toth Szilard, Partidul Maghiar §i problema minoritdtii
maghiare in Parlamentul Romaniei in perioda
interbelica, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2008

Tratat de Istoria Romanilor, Vol. VIII, Romania intregitd

(1918-1940), Bucuresti, Academia RomanS,
2003
Francisco Veiga, Istoria Garzii de Fier, mistica
ultranationalismului, Bucuresti, Ed. Humanitas,
1993

68
 II - REGIMURILE AUTORITARE:

1938-1944

ll 1 - Regim ul autoritar c arlis t

Din punctul de vedere al institutiilor sale

lunda mental e Rom ania M are a incetat sa existe oda-
la i n instaurarea prim ei "d ic ta tu n” din is toria tarii,
i n alegerile d in 193 7 au oferit, pent ru pri ma data, o-
i a/ia confruntarii electorale directe dintre democra-
|i<* si autoritarism. Cu toate ca partidele politice au
1'iiNicat in timpul campaniei electorale programe §i
manifeste cuprinzand propriile puncte de vedere
asupra felului in care trebuiau sa se rezolve proble-
inele romane§ti, confruntarea propriu-zisa a avut
Inc intre Partidul National Liberal, aflat la guver-
nare, §i Partidul National Taranesc. Pentru prima
data in istoria Romaniei a fost folosit radioul in
iampania electorala, primul ministru rostind un
discurs radiodifuzat prin care cerea alegatorilor sa
\oteze cu liberalii. La randu-i, liderul national-tara-
inst Iuliu Maniu a solicitat Consiliului Societatii Ro-
/
mane de Radiodifuziune dreptul la replica, dar a
lost refuzat.
69
 Marcela Salagean

Alegerile, care s-au desfa§urat intr-o stare de

confuzie §i tensiune, dar fara violente notabile, s-au
incheiat cu o mare surpriza. Pentru prima data in is
toria Romaniei un partid aflat la guvernare a pier-
dut alegerile. Partidul National Liberal ca§tigase
intr-adevar majoritatea (35,9%) §i cele mai multe lo-
curi in Camera, dar nu a obtinut cel e 40% din votu ri
necesare pentru a obtine prima electorala §i, odata
cu aceasta, suprematia parlamentara. Partidul Na
tional Taranesc a obtinu t 20,4% din totalul voturil or,
iar extrema dreapta 15,58%.
Rezultatul acestor alegeri a determinat demi-
sia lui Gheorghe Tatarescu din fruntea guvernului
(28 decembrie 1937). Noua configurable politica i-a
permis lui Carol sa incredinteze conducerea guver
nului lui Octavian Goga, §eful Partidului National
Cre§tin, un partid cu orientare de dreapta care obti-
nuse in alegeri doar 9,15% din totalul voturilor.
In spatele unui guvern slab, Carol §i-a prega-
tit instaurarea propriei guvern&ri. La 10 februarie
1938, Regele a cerut formarea unui guvern de uniu-
ne nationals, iar la 11 februarie s-a §i format guver
nul condus de Patriarhul Miron Cristea. Acesta a
decretat starea de asediu, a inasprit cenzura, a nu-
mit noi prefecti din randurile militarilor, a interzis
organizarea de noi alegeri etc. Carol a abrogat Con-
stitutia din 1923 prin promulgarea, la 20 februarie
70
 Inlruducere in istoria contemporana a Romaniei
I*> a unei no i Cons titut e. Prin pre vederile noi i
li'i'i lundamentale a tarii rolul monarhiei a fost con-
(* r

iderabil intarit §i, de§i a mentinut principiul sepa-

i.ii ii puterilor in stat, a privilegiat puterea regala,
i.tmerele parlamentare urmand sa se intruneasca
iitimai din initiativa suveranului. Cele mai multe ar-
/
in ole erau identice cu cele ale Constitutiei/ din 1923.
I'mitre noutati se numarau prevederea potrivit ca-
m i.i Regele era „capul statului", precum §i faptul ca
imnifjtrii aveau raspunderea politica numai fata de
INy.e, ei fiin d in sa obligat i sa rasp unda la intr ebarile
I'tise de camerele parlamentare.

,i unei Partidele politice, de§i§i-au

decizii a monarhului, desfiintate
putut ca urmare
totu§i pas-
lr.i structu ra orga niza torica , Reg ele sperand astfel
■„1 le aso cieze noului regim . Nici lib eralii §i nici na-
|mnal-tSrSni§tii nu au acceptat colaborarea. Dimpo-
li ivS, ei au protestat, cerand restabilirea sistemului
p.irlamentar. Ca rol a infiintat u n nou parti d, Frontul
l’ena§terii Nationale, deschis tuturor cetatenilor.
l oti functionarii de stat erau obligati sa fie membri
•ii acestui partid pentru a-§i putea pastra functiile. A
lost primul partid de masa din istoria Romaniei.
Carol a schimbat §i Legea electorala, promul-
j-.ind in 9 mai 1939 una noua, prin care femeile
.iveau drept de vot. A introdus insa §i unele restric-
|ii, dintre care amintim pe71cele legate de varsta (de
 Marcela Salagean

exemplu, pentru Adunarea Deputatilor, dreptul la

vot il aveau doar persoanele care au implinit 30 de
ani), sau obligativitatea ca toti alegatorii sa fie §tiu-
tori de carte. De asemenea, a fost interzisa propa
ganda politica in laca§urile de cult. Carol a reinfiin-
tat Consiliul de Coroana, format din persoane nu-
mite de el insu§i, §i a decretat o noua reforma admi
nistrativa, prin care a fost introdusa, pe langa mai
vechile unitati administrative, una noua, tinutul,
care cuprindea mai multe judete §i in fruntea caruia
era numit un rezident regal. Au fost create zece ti-
nuturi: Olt, Arge§, Marii, Dunarii, Nistru, Prut, Su-
ceava, Alba-Iulia, Cri§urilor, Timi§. Din punct de
vedere economic, regimul s-a caracterizat prin cre§-
terea interven tiei
/ statului .
SchimbSri au avut loc §i in domeniul social:
sindicatele au fost dizolvate, iar prin Decretul-lege
din 12 octombrie 1938 au fost create breslele de lu-
crStori, functionari particulari §i meseria§i, care
aveau ca obiect apararea §i dezvoltarea intereselor
profesionale ale membrilor lor. De asemenea, decre-
tul mentiona ca breslele i§i exercita activitatea nu-
mai pe plan national. Regimul §i-a indreptat atentia
§i inspre tineret: prin Decretul-lege din 15 decem
brie 1938, toti baietii intre 7 §i 18 ani §i toate fetele
intre 7 §i 21 de ani erau obligati sa faca parte din or-
ganizatia „Straja Tarii", al carei comandant suprem
72
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei
t i.i Regele insu§i. in 19 octombrie 1939 a fost infiin-
|.il brontul Natio nal S tudentesc , in care au fo st in-
mi isi automat toti studentii.

in ceea ce prive§te raporturile lui Carol cu

extrema dreapta, Regele a luat masuri drastice im-
I'ulriva legionarilor, pe care, de altfel, ii considera
Iii mcipalul adversar politic.
Modificarile dramatice din situatia interna-
|umala au red us eficie nta efortur ilor lui Ca rol de a
mentine controlul asupra formatiunilor politice din
Reconcilierea nationals, ceruta de Rege, nu s-a
ir.ilizat niciodata. Sub presiunea evenimentelor eu-
II>pene, domnia lui Carol al II- lea a alunecat treptat
Iire dreapta, poate nu atat din conv ingere cat din
necesitate politica. Regimul carlist nu a fost, totu§i,
un regim de tip fascist sau nazist, nationalismul §i
.mtisemitismul sau fiind moderate; o parte a ve-
t hilor libertati cetatene§ti ramanand in vigoare §i
dupa prom ulgarea C onstitutiei din februarie 1938.
Rolul lui Carol al II-lea in istoria Romaniei a
lost §i este un subiect de disputa continua. Conside-
i.it nu de putine ori drept precursor al fascismului
si tradator al democratiei, Carol a fost, pentru altii,
11n om al mom entului, care, chiar daca nu a rezolvat
mtru totul problemele anilor '30, a avut cel putin
i iirajul §i priceperea de a le infrunta. A avut putin
73
 Marcela Salagean

respect §i incredere in democratia epocii interbelice.

Filosofia sa p olitica se referea la un sistem de guver-
nare autoritar: Regele trebuia sa fie sursa supreme
de decizie politica §i initiatorul actiunilor politice.
Atitudinea sa fata de Iuliu Maniu, cel care il reche-
mase din exil, nu a exprimat recuno§tinta. Maniu a
favorizat democratia / controlata de o monarhie con-
stitutionala, iar Carol, pe de alta parte, considera c3
primul ministru trebuie sa fie un executor al deci-
ziei regelui. Ruptura dintre Iuliu Maniu §i Rege este
cons iderate sfar§itul experim entului dem ocratic a I
Romaniei interbelice. Demisia lui Maniu din fruntea
guvernului, motivata oficial §i de relatia extraconju-
gala a lui Carol cu Elena Lupescu, nu a putut ascun-
de adevarata cauza a rupturii: refuzul Regelui de a
sta in spatele primului ministru §i de a se supune
politicii national-taraniste. In acela§i timp, condam-
nand-o pe Elena Lupescu (evreicS de srcine), Ma
niu a atins si problema evreiasca, problema care, in
anii '30, a fost tot mai prezenta in discursurile dife-
ritelor perso nalitati politice §i cultura le romane§ti.

IT. 2 - Politica e xterna a Romaniei

1938-1940

Pe plan extern, incepand din 1938 Romania

avea din ce in ce mai putini aliati, aceasta in condi-
tiile in care presiunile statelor revizioniste vecine
74
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

■I .iu tot mai puternice. Chiar daca influenta Germa-

tiioi asupra Romaniei era resimtita din ce in ce mai
puternic, autoritatile romane au continuat sa i§i res-
I >ecte vechiu l sistem de alian te. In u rm a a n um eroa-
m‘ presiuni, Romania a fost totu§i obligata sa incheie
in martie 1939 un tratat economic cu Germania, prin
( .ire devenea subordonata Reich ului din punct de
\cdere economic. Dupa inceperea celui de-al Doilea
RSzboi Mondial, Romania s-a declarat neutra, dar
r.ipida ofensiva germana din primavara lui 1940 §i
i .klerea Frantei au luat prin surprindere un Bucu-
rivsti ramas fara aliati.
Situatia a devenit cu atat mai tragica cu cat,
l.i 26 iunie 1940, Uniunea Sovietica, profitand de
Ir.itatul incheiat cu un an inainte cu Germania (Pac
ini Ribbentrop-Molotov) a cerut ultimativ Rom a-
niei evacuarea imediata a Basarabiei §i Nordului
Mucovinei. Fata de pretentiile sovietice, Germania a
■.liituit Romania s& se supuna, pentru a nu tulbura
pacea in zona Balcanilor. La fel au procedat Italia,
( irecia §i Serbia. Autoritatile de l a Bu curesti s-au vS-
/ut nevoite sa aleaga intre dou& alternative: cedarea
liMitoriilor revendicate sau rezistenta armata timp
vk>cate va saptamani, care a r fi fost urm ata, a pro ape
inevitabil, de impartirea tarii intre U.R.S.S., Ungaria,
Bulgaria §i chiar Germania. Majoritatea membrilor
Consiliului de Coroana au fost pentru acceptarea
75
 Marcela Salagean

cererilor sovietice, pentru a se asigura supravietui-

rea statului roman cu institutiile/ sale. Incercarile
partii romane de a negocia cu sovieticii s-au lovit de
un refuz categoric, evacuarea trebuind sa se incheie
in 4 zile, termen nerespectat insa de autoritatile de
la Moscova. Trupe ruse§ti au intrat in provincie inca
din ziua de 28 iunie, provocand numeroase inciden-
te. Bucure§tiul a cedat un teritoriu de 50.762km2, cu
o populatie de cca 3.770.000 de locuitori.
La 1 iulie 1940, Romania a renuntat la garan-
tiile anglo-franceze, iar la 4 iulie a fost format gu
vernul Gigurtu (in care au intrat §i trei legionari),
guvern cu orientare pro-germana, care a §i initiat o
politica accentuat antisemita. La 8 august Carol al
II-lea a semnat doua Decrete-lege, unul privitor la
starea juridica a locuitorilor evrei din Romania §i al-
tul prin care s-a interzis casatoria intre romani §i e-
vrei. Prin aceste legi, Romania se aliniat la politica
nazista fata de evrei, in incercarea de a obtine un
eventual sprijin al Berlinului in fata pretentiilor teri-
toriale ma ghiare §i bulgare.
Imediat dupa 26 iunie 1940, in fata pericolu-
lui izbucnirii unui conflict romano-maghiar de care
Uniunea Sovietica nu ar fi ramas straina, Germania
a chemat Romania, printr-o scrisoare adresata direct
Regelui Carol al II-lea, sa i§i reglementeze proble-
mele teritoriale cu Ungaria §i Bulgaria. In ceea ce
76
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

prive§te problema transilvana, sovieticii, prin lua-

iile de cuvant ale lui Molotov, considerau revendi-
i ii rile Budapestei ca fondate, fapt care a incurajat in-
lensificarea propagandei revizioniste maghiare. La
randul sau, ministrul englez din capitala maghiara,
()' Malley, a transmis Lond rei ca Ungaria afirm a ca
11u poate tolera ca Romania sa faca concesii numai
I Iniunii Sovietice §i a cerut Bucure§tiului, prin inter-
mediul Iugoslaviei, sa negocieze revendicarile sale
li'ritoriale.
In aceasta conjuncture complexa, diplomatia
romana a fost nevoita sa inceapa tratative cu Unga
ria §i Bulgaria in vederea rezolvarii diferendelor e-
xistente. Daca in ceea ce prive§te contenciosul cu
Bulgaria acesta a putut fi rezolvat, in urma Tratatu-
lui de la Craiova din 7 septembrie 1940, prin ceda-
rea Cadrilaterului, revenindu-se astfel la frontiera
IIintre cele doua tari din perioad a anter ioar a raz-
boaielor balcanice, cu Ungaria nu s-a ajuns la nici o
intelegere. In ziua de 16 august, delegatia maghiara
-i solicitat Romaniei un teritoriu de 69.000kmp cu o
|>opulatie de aproape 4 milioane de locuitori. Evi
dent, cererile maghiare au fost respinse. Punctul de
ved ere al delegatiei rom ane condu se de Valer Pop,
exprimat la 19 august, era in sensul unui schimb de
populatii, cu un corectiv teritorial care sa permita
cvacuarea completa a m aghiarilor din R omania. De-
77
 Marcela Salagean

legatii maghiari au respins argumentele romane§ti

§i au insistat asupra principiului teritorial, ceea ce a
determinat intreruperea tratativelor. La 23 august
1940, Consiliul de Coroana 1-a insarcinat pe Valer
Pop sa: 1)- obtina prealabil §i ca o conditie sine qua
non de la maghiari acceptarea principiului etnic du
pa care urma sa se faca un schimb de populatie total
§i obligatoriu intre cele doua tari; 2)- numai dupa
stramutarea efectiva a maghiarilor la granita de vest
urma sa se calculeze suprafata strict necesara exis-
tentei lor, cu indicarea regiunii in care sa se faca
stramutarea. Negocierile au fost reluate in 24 au
gust, in conditiile in care fiecare delegatie i§i pastra
punctul de vedere. Negocierile s-au intrerupt din
nou, dar de data aceasta definitiv.
In aceste conditii, Hitler, ingrijorat de pers-
pectiva izbucnirii unui conflict armat romano-ma-
ghiar, i-a convocat la Viena pe reprezentantii celor
doua tari, iar Joachim von Ribbentrop (ministrul de
externe al Germaniei) §i Galeazzo Ciano (ministrul
de externe al Italiei), la 30 august 1940, au "re-
zolvat" litigiul romano-maghiar prin trasarea unei
frontiere care imp&rtea Transilvania intre cele doua
tari care §i-o revendicau. Romania a fost obligata sa
cedeze Ungariei un teritoriu de 43.492 kmp, cu o
populatie de 2.667.007 locuitori, dintre care 50,2%
erau romani, 37,1% maghiari, 3% germani etc.
78
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Invitatia
/ celor doua tari
/ a fost trimisa in ziua de 26
august. Seara, ministrul de externe roman, Mihail
Manoilescu a fost numit conducatorul delegatei ro
mane la Viena §i a fost investit cu „depline puteri
pentru tratative privind relatiile romano-maghiare".
In 29 august au inceput, la Viena, convorbirile Rib-
bentrop-Ciano-Manoilescu. De§i nu-1 solicitase, gu
vernul roman a fost obligat sa accepte arbitrajul ce
lor doua puteri ale Axei, dupa care frontierele rama-
se ar fi fost garantate. In noaptea de 29/30 august s-
a desfa§urat primul Consiliu de Coroana de la Bu-
cure§ti. Cu 19 voturi pentru, 10 contra §i o abtinere,
arbitrajul a fost acceptat. Un al doilea Consiliu de
Coroana s-a desfa§urat la Bucure§ti in noaptea de
30/31 august 1940, ocazie cu care autoritatiile ro
mane au luat cuno§tinta de „Arbitrajul de la Viena".
Prin aceasta solutie, Germania §i Italia au transfor
mat, in mod deliberat, problema transilvana intr-un
focar de instabilitate regionala §i intr-un obiect al
competitiei dintre Romania §i Ungaria, competitie
de care vor profita mai intai germanii iar apoi sovie-
ticii.

II. 3 - Rom ania in timpul guvernului

Ion Antonescu

Pierderile teritoriale din 1940 au accentuat

criza de autoritate a regimului carlist. In acel mo-
79
 Marcela Salagean

ment era greu de inteles de catre opinia publica din

tara ca amputarile teritoriale nu aveau nici o legatu-
ra cu regimul politic intern. Resentimentele popula-
tiei s-au indreptat catre Rege care, in 4 septembrie,
s-a vazut nevoit sa incredinteze formarea guvernu
lui generalului Ion Antonescu (militar de cariera,
care criticase de multe ori situatia din armata §i care
ii trimisese lui Carol un memoriu foarte dur dupa
cedarea Basarabiei). In ziua urmatoare acesta a sus-
pendat Constitutia, a dizolvat camerele legiuitoare
§i, ca urmare a presiunii exercitate asupra monarhu-
lui, a prim it puteri depline din partea acestuia .
Sprijinit de germani, dar §i la sugestia princi-
palelor partide politice, Antonescu 1-a silit pe Regele
Carol sa abdice. Carol a renuntat la tron in ziua de 6
r

septembrie §i a plecat definitiv din tara in 7 septem

brie 1940. Mihai, in varsta de 19 ani a devenit noul
Rege, dar Antonescu §i-a asumat cele mai importan-
te prerogative, intitulandu-se "Conducator al statu
lui". Regele ramanea cu urmatoarele prerogative:
era capul o§tirii, avea dreptul de a bate moneda,
conferea decoratii, primea §i acredita ambasadorii §i
mini§trii plenipotentiari, il numea pe primul minis
tru, avea drept de amnistie §i gratiere.
Inca de la inceputul guvernarii sale, Ion An
tonescu a dorit sa colaboreze cu principalii politi-
cieni liberali §i national-tarani§ti, fiind insa refuzat
80
 Introducer e in istori a contem porana a Rom aniei
de ace§tia. In aceste conditii, el s-a vazut nevoit sa
colaboreze cu legionarii, pe care i-a introdus in gu
vern. Romania a fost proclamata „stat national-le-
gionar" (14 septembrie), au fost promulgate o serie
de decrete care urmareau inlaturarea urmelor regi

mului carlist.
dat alianta cu Pe plan extern,
Germania, Antonescu
incepand a consoli-
negocieri pentru
un nou tratat economic romano-german. Hitler,
pentru care Romania devenise o tara foarte impor
tanta in planurile sale strategice, a acceptat colabo-
rarea cu Antonescu. La 10 octombrie, primele trupe
germane au intrat in tara. La 23 noiembrie 1940 Ro
mania a aderat la Pactul Tripartit.
Neintelegerile dintre Ion Antonescu §i legio-
nari au aparut la scurt timp dupa ajungerea lor la
putere, fiecare socotind alianta dintre ei drept tem
porary. Relatiile dintre cele doua pSrti s-au deterio-
rat mai ales dupa asasinarea, in luna noiembrie, a 64
de fo§ti demnitari, oameni politici, ofiteri §i subofi-
teri aflati in detentie la Jilava (langa Bucure§ti) §i a
lui Nicolae Iorga §i Virgil Madgearu, personalitati
marcante ale vietii culturale §i politice romane§ti.
Alaturi de numeroasele discursuri cu tenta xenofo-
ba §i antisemita, aceste crime au discreditat intreaga
mi§care legionara. Hitler a ajuns sa il prefere pe An
tonescu legionarilor, ale caror excese, ce puteau des-
tabiliza tara pe plan intern, 1-au facut pe liderul na-
81
 Marcela Salage an

zist sa nu accepte venirea lor la putere. La 14 ianua-

rie 1941 Antonescu 1-a vizitat pe Hitler, ocazie cu
care a aflat detalii despre planul atacarii Uniunii So
vietice §i, in acela§i timp, a primit "mana libera" in
actiunea de inlaturare a adversarilor politici interni.
Intors in tara, Antonescu a reprimat rebeliunea de-
clan§ata de legionari. La 27 ianuarie el a format un
nou cabinet, alcatuit aproape in totalitate din gene-
rali. La 14 februarie 1941 statul national-legionar a
fost abrogat.
Antonescu detinea puterea legislative §i exe
cutive, controla justitia, avea practic puteri depline
de care s-a folosit respectand totu§i cadrul juridico-
legislativ aflat in vigoare inainte de 1940, la care s-
au adeugat legile cerute de starea de razboi. Nu a
avut un partid pe care se se sprijine (de fapt nici nu
avea, de fapt, incredere in democratia parlamenta
re) §i a condus tare in mod autoritar. Formal, parti-
dele politice erau interzise. In realitate inse, Partidul
National Liberal §i Partidul National Tarenesc au
continuat se functioneze.
/
In ceea ce prive§te politica guvernului Anto
nescu fate de evrei, au fost puse in aplicare un an-
samblu de legi rasiale, antisemite. Legislatia §i me-
surile discriminatorii vizau epurari, deposederi de
bunuri imobiliare §i diferite contributii §i prestatii.
Totu§i, in Romania nu a fost aplicate „solutia fina-
82
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

la" dupa model german. Nu au lipsit insa incidente-

le sangeroase. La Ia§i, la sfar§itul lunii iunie 1941, au
fost executati cca. 500 de evrei srcinari din Basara
bia §i Bucovina, acuzati ca ar fi tras focuri de arma
asupra soldatilor romani §i germani. In iulie 1941
vicepre§edintele guvernului, Mihai Antonescu, a
pledat pentru expulzarea evreilor din cele doua
provincii revenite sub controlul trupelor romane §i
pentru internarea lor in lagare. In septembrie 1941 a
inceput deportarea evreilor in Transnistria, numa
rul celor deportati fiind estimat la cca 110.000-
120.000. In partea de nord a Transilvaniei, cedata
Ungariei in aug ust 1940, a fost init iata, in primav ara

lui 1944, adunarea

a aceluia§i evreilor deportarile
an au inceput in ghetouri; spre
in luna mai
Ausch
witz. Au fost deportate cca 130.000 de persoane. O
parte a evreilor din teritoriul transilvanean cedat
Ungariei au reu§it sa se salveze, refugiindu-se in
Romania §i continuandu-§i, de aici, drumul spre Pa-
lestina.

Dupa inabu§irea rebeliunii §i instaurarea dic-

taturii militare, Antonescu s-a apropiat §i mai mult
de Germania. S-a angajat in razboiul contra Uniunii
Sovietice pentru eliberarea Basarabiei §i Nordului
Bucovinei §i pentru redobandirea Nordului Transil
vaniei, subiect pe care Antonescu 1-a abordat in
mod repetat in discutiile cu Hitler. Acesta din urma
83
 Marcela Salagean

§i-a manifestat, la inceputul anului 1944, intentia de

a revizui Arbitrajul de la Viena, declarand ca, data
fiind situatia creata in Ungaria, Reich-ul german nu
mai poate avea nici o obligatie fata de maghiari.
Fiihrerul 1-a rugat insa pe mare§alul Antonescu sa
nu faca publica aceasta declaratie, pentru a evita de-
clan§area unui razboi de partizani in Ungaria. In
anii razboiului, Ion §i Mihai Antonescu au procedat
la alcatuirea unui organism care sa pregateasca do-
cumentatia necesara pentru viitoarea Conferinta de
Pace. In acest sens, in 1942 a fost creat Biroul Pacii
care avea misiunea de a pregati materialele docu-
mentare. Un loc important in activitatea acestei co-
misii 1-a avut problema Transilvaniei; materialele
pregatite atunci au fost, de altfel, folosite in perioa
da pregatitoare semnarii Tratatului de Pace de la
Paris.
Intrata in razboiul antisovietic in iunie 1941,
fara a se fi sernnat insa o conventie/ militara cu Berli-
nul §i fara a se fixa termenii colaborarii, armata ro
mana a reusit, pana la sfar§itul lunii urmatoare, sa
elibereze Basarabia si sa reinstaureze administratia
romaneasca in provincie. Unul din obiectivele pen
tru care Romania se alaturase Germaniei in campa-
nia din Rasarit era astfel atins. La 27 iulie, Hitler i-a
cerut insa lui Antonescu sa continue ofensiva din-
colo de Nistru. La 6 august, in Ucraina, in cadrul
84
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

unei intrevederi a celor doi conducatori, Hitler a

stabilit ca armata romana sa actioneze pe directia
Odessa - Peninsula Crimeea. De asemenea, Roma
niei i-a fost incredinta/ ta a dministrarea Transnistriei ,
iar Ion Antonescu a fost ridicat la rangul de mare-
§al. Razboiul pentru eliberarea Basarabiei si Nordu

lui Bucovinei a fost acceptat de opinia publica din

tara. In momentul in care a fost difuzata la radio
proclamatia „Osta§i! Va orcion treceti Prutul!", la 22
iunie 1941, populatia §i-a manifestat entuziasmul,
sperand intr-o §tergere rapida a umilintelor pe care
Romania le suferise c u un a n inainte. Dupa ce A nto
nescu a decis continuarea campaniei militare la est
de Nistru, suportul politic §i popular fata de acesta
a inregistrat o drastica diminuare. Interventia roma
neasca la rasarit de Nistru a provocat reactia puteri-
lor anglo-saxone, aliate Uniunii Sovietice.
Participarea Romaniei la cel de-al doilea raz-
boi mondial s-a desfa§urat intre 22 iunie 1941-12
mai 1945 §i a cunoscut trei etape, in functie de zone-
le de desfa§urare a operatiunilor militare, obiective-
le strategice, motivatiile etc. 1) Campania din Est (22
iunie 1941 - 23 august 1944), in cursul careia Rom a
nia, aliata cu Germania, a participat, mai intai, la eli
berarea Basara biei §i Buco vinei de Nord iar apoi a
continuat operatiunile militare pe teritoriul Uniunii
Sovietice; 2) Campania dintre 23 august 1944-31 au
85
 Marcela Salagean

gust 1944, purtata pe teritoriul tarii, pentru alunga-

rea trupelor germane, devenite inamice. 3) Campa
nia din Vest (1 septembrie 1944-12 mai 1945), in care
Romania, aflata acum de partea Aliatilor, a partici-
pat la eliberarea Nordului Transilvaniei, iar apoi a
luptat impotriva germanilor in Ungaria, Cehoslo
vacia §i Nord ul Austriei .

Referinte bibliog rafice

Gh. Buzatu, Romania cu §i fara Antonescu.

Documente, studii, relatari §i comentarii,
Ia§i, Ed. Moldova, 1991
Carol al II-lea, Regele Romaniei. Insemnari zilnice,vol.I, Ed.
Viorica Moisiuc, N. Raus, Bucuresti, 1995; vol.
II, Bucure§ti, 1997
Nichifor Crainic, Zile Albe. Zile Negre. Memorii,
Bucuresti, Casa Editoriala Gandirea, 1991
Florin Constantiniu, Al. Dutu, Mihai Retegan,Romania
in rdzboi 1941-1945. Un destin in istorie,
Bucure§ti, Ed. Militara, 1995
Florin Constantiniu, Intre Hitler §i Stalin. Romania §i

Pactul
Danubius,Ribbentop-
1991 Molotov,Bucure§ti, Ed.

86
 Introducer e in ist oria contemporana a R omaniei

Grigore Gafencu, Jurnal, iunie 1940-iulie 1942, Bucuresti,

Ed. Globus, 1991
Dinu. C, Giurescu, Romania in al doilea razboi mondial,
Bucuresti, Ed. All, 1999
Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol §i mare§alul
Antonescu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1994

Constantin Kiritescu, Romania in al doilea razboi mondial,

Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996
Ion Mamina, Consilii de Coroana, Bucuresti, Ed.
Enciclopedica, 1997
Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii (iidie-
august 1940), Bucuresti, Ed. Enciclopedica,
1991

Valeriu Pop, Batalia pentru Ardeal, Bucuresti, Ed.

Enciclopedica, 1992
Vasile Pu§ca§, Speranta §i disperare. Negocieri romano-
aliate 1943-1944, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2003

Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra Romaniei. Politica

Anglo-Americana fata de Romania 1938-1947,
Ia§i, Centrul de Studii Romane§ti, 1995

loan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romanilor in secolul X X

(1918-1948), Bucuresti, Ed. Paidea, 1999

Larry L. Watts, Fere§te-ma, Doamne de prieteni...R azboiul

clandestin al Blocului Sovietic cu Romania,
Bucuresti, Ed. RAO, 2011

87
 Marcela Salagean

Moshe Carmilly-Weinberger, Drumul vietii, Cluj-

Napoca, Centrul de Studii Transilvane,
Fundatia Culturala Romana, 1996

88
 in - In l Aturarea regimului

ANTONESCU: STATUTUL
TRANSILVANIEI

Convingerea ca Germania va pierde razbo-

iul §i ca Romania va trebui sa se desprinda de aceas
ta s-a facut simtita inca de la sfarsitul anului 1942,
dar mai ales din 1943, odata cu pierderea de catre
germani a initiativei strategice pe frontul sovietic.
Romania a inceput atunci negocieri cu puterile occi
dental in vederea incheierii unui armistitiu. Nego
cierile s-au pu rtat atat in nume le Regelui §i opozitiei
politice, cat §i a lui Antonescu, dar nu s-a ajuns la
nici un rezultat concret. In aceste conditii, Antones
cu a amanat mereu ruperea aliantei cu Berlinul, in
speranta incheierii, pana la urma, a unui armistitiu
avantajos cu N atiunile Unite .

Evolutia ulterioara a evenimentelor §i situa-

tia de pe front de la inceputul verii lui 1944 (sovieti-
cii ocupasera deja Basarabia, Bucovina §i o parte a
Moldovei) au impus adoptarea unor solutii rapide
din partea factorilor politici de la Bucure§ti, solutii
care sa preintampine ocuparea intregii tari de catre
sovietici §i transformarea teritoriului romanesc intr-
89
 Marcela Salagean

un teatru de razboi. In aceste conditii, formarea unei

coalitii indreptate impotriva Germaniei si, implicit,
impotriva regimului militar al mare§alului Anto
nescu s-a impus de urgenta. Ea s-a efectuat, insa, cu
o anumita dificultate, datorita rezervelor justificate
cu care principalii lideri politici priveau colaborarea
cu Partidul Comunist. Deoarece in cursul tratative-
lor de ie§ire a Romaniei din razboiul purtat alaturi
de Germania, occidentalii ii sfatuisera pe reprezen-
tantii romanilor sa se adreseze Moscovei in vederea
incheierii unui armistitiu, national-tarani§tii §i na-
tional-liberalii au fost nevoiti sa-i accepte pe comu-
ni§ti in alianta anti-Antonescu. Astfel, in iunie 1944,
s-a format Blocul National-Democrat, care-i cuprin-
dea, pe langa liberali §i tarani§ti, §i pe reprezentantii
social-democratilor §i pe aceia ai comuni§tilor.

Aceasta aliantS
intamplate la 23aaugust
format1944.
fundamenul politic al celor

In august 1944 situati a de pe front se agrav a-

se §i mai mult mult, in urma ocuparii partii de Est a
Romaniei de catre sovietici, autoritatile
' / romane s-au
vazut silite sa urgenteze incheierea unui armistitiu.
in ziua de 23 august 1944 Ion Antonescu a fost che-
mat la Palat, unde Regele Mihai i-a cerut sS semne-

ze armistitiul.
impreuna Refuzand, mare§alul
cu vicepre§edintele a fost de
Consiliului arestat,
Mi-
ni§tri, Mihai Antonescu. in seara acelea§i zile, Rege-
90
 Intr oduce re in istori a contem poran a a Rom aniei

It* Mihai a dat citire unei Proclamatii radiodifuzate

prin care aducea la cuno§tinta opiniei publice din
j.ira §i strainatate ruperea de catre Rom ania a alian-
(i-i cu Germania, ie§irea din razboiul contra Natinni-
lor Unite, constituirea unui nou guvern §i intentia
de a participa la razboiul antihitlerist pentru elibe-
rarea Transilvaniei.
Actiunea de la 23 august a xnsemnat, pe lan-
g3 ie§irea din coalitia nazista §i inlaturarea lui Anto-
nescu, intrarea Romaniei in sfera de influenta sovie-
ticS. Perioada care a urmat acelui eveniment a fost
una dintre cele mai dramatice pentru poporul ro
man, in care, prin forta Armatei Ro§ii §i cu concur-
sul comunistilor, s-a instaurat un regim politic, eco
nomic §i cultural care a aservit Romania marelui
imperiu de la Rasarit.
Din punct de vedere al operatiunilor milita
re, imediat dupa proclamatia regelui din seara zilei
de 23 august 1944, armata romana s-a alSturat tru-
pelor sovietice in razboiul antihitlerist. Astfel, in
cursul lunilor septembrie §i octombrie, romanii au
luptat pentru eliberarea judetelor transilvanene in
corporate Ungariei in 1940 iar apoi, alaturi de Ar
mata Ro§ie, a luat parte la continuarea razboiului pe
teritoriile Ung ariei §i Ceho slovaciei.

91
 Marcela Salagean

Dupa demiterea lui Ion Antonescu, a fost in-

vestit cu formarea guvernului generalul Constantin
Sanatescu. Majoritatea portofoliilor erau detinute de
militari, dar, pentru prima data in istoria Romaniei,
in acest guvern au intrat §i reprezentanti ai Partidu
lui Comunist. SanStescu a actionat in vederea crearii
conditiilor optime de participare activa a Romaniei
la razboiul antihitlerist §i indeplinirii clauzelor Con
ventiei de armistitiu. In acela§i timp, printre cele
mai importante obiective ale premierului s-au nu-
marat regleme ntarea statutului juridic interna tiona l
al Romaniei in situatia nou creata §i eliberarea teri-
toriului transilvanean ocupat de Ungaria in urma
Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940.
In jurul acestor obiective Sanatescu a desfa-
§urat o intensa activitate diplomatica, atat in perioa
da premergatoare semnarii Conventiei de armistiti u
cat §i dupa aceea. in dimineata zilei de 29 august
1944, o delegatie guvernamentala romana s-a depla-
sat la Moscova in vederea discutarii proiectului
Conventiei de armistitiu. Departe insa de a lua par
te la discutii §i consultari, in ziua de 10 septembrie
1944 delegatiei romane i s-a pus la dispozitie textul
armistitiul, redactat in forma sa finala. Semnat la 12
septembrie 1944, acesta cuprindea 19 de articole §i
§ase anexe prin care se d efinitiva statu tul juridic in
ternational al Romaniei pana la semnarea tratatului
92
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

ile pace. In cuprinsul conventiei erau prevazute

clauze de ordin militar, politic, economic, financiar,
.ulministrativ §i teritorial. In ansamblu, din analiza
lextului conventiei se putea observa ca Romania nu
era tratata ca o tara care ie§ise din razboiul antiso-
vietic prin vointa sa proprie, fara nici un sprijin din
.ifara §i care se alaturase fara rezerve Natiunilor
Unite.
Deoarece Conventia/ de armistitiu/ considera
nul Arbitrajul de la Viena, tot in cursul lunii sep
tembrie, Iuliu Maniu a propus infiintarea unui Co-
misariat al guvernului roman pentru teritoriile din
Nordul Transilvaniei, organism investit cu puteri
largi. Proiectul privind organizarea Comisariatului
general pentru administrarea regiunilor eliberate
din Transilvania, supus discutiei in §edinta de gu
vern din 22 septembrie 1944, conferea viitorului Co-
misariat atributii similare acelora ale unui guvern
regional provizoriu, inclusiv dreptul de a emite de-
crete-legi de autoritate locala. Pentru ca Lucretiu

Patra§canu,
lului pe atunci
Constantin ministru
Sanatescu, in guvernul
a cerut genera-
evitarea masuri-
lor care ar fi putut incuraja tendintele regionaliste §i
pastrarea principiului controlului direct al Guver
nului asupra intregului teritoriu al tarii, s-a hotarat
ca proiectul sa fie refacut. Cateva saptamani mai
tarziu, la 10 octombrie 1944, Regele a promulgat Le-
93
 Marcela Salagean

gea nr. 487 prin care se decreta infiintarea Comisa-

riatului Roman pentru Administrarea Regiunilor
Eliberate ale Transilvaniei, comisariat care trebuia
sa reprezinte autoritatea guvernului roman in acest
teritoriu. Pe langa Comisariat s-a constituit §i un
Comitet cu rol consultativ, caruia ii revenea respon-
sabilitatea de a sprijini luarea deciziilor in proble-
mele importante care priveau administratia partii
de Nord a Transilvaniei.
In acel moment, statutul Transilvaniei parea
rezolvat. Lucrurile nu au stat insa chiar a§a, o data
cu inaintarea trupelor romano-sovietice, in teritoriu
au inceput sa apara o serie de incertitudini §i difi-
cultati provocate de sovietici, care nu permiteau co-
misariatului sa i§i exercite autoritatea. A§a se face
ca, de§i eliberarea Transilvaniei se realizase in mare
parte prin forte proprii, la data de 25 octombrie
1944, cand unitatile romane§ti au incheiat eliberarea
teritoriului acesteia §i §i-au continuat ofensiva din-
colo de hotare, refuzul sovietic de a acorda Romani
ei suveranitatea efectiva asupra acestui tinut a deve-
nit foarte clar. De fapt, inca din momentul semnarii
armistitiului s-a putut observa cS, in ceea ce prive§-
te solutia adoptata privind Transilvania de Nord, in
recunoa§terea dreptului Romaniei asupra acestei
provincii, in formularea conventiei referitoare la
Transilvania aparuse o nuanta care lasa loc unor in
 Introdu cere in ist oria contem poran a a Rom aniei

t rrtitudini. Conform Articolului 19 al Conventiei/ de

Armistitiu,
/ 7Guvernele Aliate socoteau hotararea Ar-
bitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca
Innd nula §i neavenita §i erau de acord ca Transilva
nia „sau cea mai mare parte a ei" sa fie restituita Ro-
maniei, cu conditia confirmarii prin Tratatul de
I ’ace. Astfel, incep and din o ctom brie 1944 s -a p utut
auzi free vent, ata t din partea sovieticilor cat §i a co -
muni§tilor din tara, urmatorul laitmotiv: Transilva
nia va fi cedata Romaniei numai in conditiile / instau-
rSrii unei democratii adevarate, aprecierea a ceea ce
inseamna sa u nu „dem ocratic adev arata" urmand a
fi facu ta la M oscova §i nicide cum la Bucure§ti.
Situatia politica interna s-a schimbat radical
in luna noiembrie 1944. Demisia primului ministru
Con stantin SSn atescu le-a oferit ru§ilor § i comuni§ti-
lor speranta intr-o preluare rapida a puterii. Insa
decizia regelui de a-i solicita aceluia§i general Sana
tescu formarea noului guvern a dus la spulberarea
acestor sperante, cu toate ca, in noul guvern, comu-
ni§tii au primit un numar sporit de portofolii. Din
acel moment, Transilvania a devenit cu adevarat un
mijloc de santaj, devenind clar ca revenirea ei la Ro
mania era posibila numai in conditiile in care regele
ar accepta constituirea unui guvern comunist. Ast
fel ca, din a§a-zise ratiuni de securitate §i pentru a
stopa o serie de incidente interetnice, in noiembrie
95
 Marcela Salagean

1944, Stalin a decis scoaterea Nordului Transilvaniei

de sub autoritatea statului roman (ale carui armate,
alaturi de cele sovietice, eliberasera acest teritoriu),
§i a decis instaurarea administratiei militare sovieti
ce in teritoriu. Chiar daca pretextul era asigurarea
securitatii in zona din spatele frontului, nu incape
indoiala ca, in realitate, Kremlinul voia sa dispuna
de un mijloc de presiune asupra guvernului roman,
restaurarea autoritatilor romane in aceasta zona de-
venind o miza in lupta pentru putere a Partidului
Comunist.
Un nou regim administrativ a fost introdus,
initial in judetele Cluj, Nasaud §i Some§, fiind apoi
extins §i asupra judetelor Bihor, Satu-Mare si Salaj.
In judetele Ciuc, Mure§, Odorhei §i Trei Scaune, un
de autoritatea civila romanesca fusese deja instalata,
sovieticii au impus retragerea autoritatilor roma-
nesti, ajungandu-se astfel la generalizarea noului
sistem pana la data de 14 noiembrie 1944. in fapt, in
intreaga Transilvanie de Nord, prefectii §i primarii
romani functionasera doar in judetele Ciuc, Mure§,
Odorhei §i Trei Scaune, §i acesta numai in intervalul
cuprins intre a doua jumatate a lunii octombrie 1944
§i zilele de 10-14 noiembrie ale aceluia§i an. in cele-
lalte judete, reprezentantii administratiei romane§ti
§i-au exercitat atributiile doar timp de cateva zile
sau chiar de loc, asa cum a fost, de exemplu, cazul
96
 Intr oducer e in istoria contemp orana a Rom aniei

judetului Maramure§. Autoritatea sovietica s-a exer

citat prin intermediul nou creatului Comitet Execu-
liv pentru Ardealul de Nord, organism sub control
sovietic care substituia comisariatul propus de Iuliu
Maniu, precum §i prin comitetele judetene ale Fron-
tului National Democrat.
Fata
/ de situatia
/ nou creata, in
' lunile care au
Lirmat, pana la 6 martie 1945, cei doi premieri ro
mani, Constantin Sanatescu §i Nicolae Radescu, au
cerut in repetate randuri, fara succes insa, inlatura
rea administratiei impuse de sovietici §i reinstalarea
reprezentanti lor adm inistratiei romane§ti .
In cele patru luni de administrate coordona-
ta de trupele sovietice s-au produs schimbari im-
portante in exercitarea puterii politice la nivelul
provinciei. Totodata s-a constatat o considerabila
extindere a retelei politice comuniste. Astfel s-a
ajuns ca in fiecare re§edinta de judet sa functioneze
cate o organizatie municipala a Partidului Comu
nist Roman care mai avea, de asemenea, organizatii
in fiecare plasa. In acela§i timp, au fost create a§a
numitele celule de partid care-i cuprindeau pe co-
muni§tii din institutele de invat&mant, fabrici, spita-
le, servicii po§tale §i cai ferate, precum §i comitetele
de strada cu rol extrem de important in identifica-
rea §i exercitarea de presiuni asupra adversarilor
politici §i in organizarea unor actiuni de propagan-
97
 Marcela Salagean

da. Principala sarcina a fiecarui comitet judetean era

recrutarea, in timpul cel mai scurt, a unui numar cat
mai mare de membri, indiferent de etnie sau trecu-
tul lor politic.
Statutul Transilvaniei de Nord n-a mai sufe-
rit, insa, nici o modificare pana la instalarea guver
nului Groza (6 martie 1945). Pentru ca avea nevoie
de un capital politic - problema Ardealului §i cea a
reformei agrare fiind foarte potrivite in acel mo
men t - la 8 martie 1945, printr-o scri soare adresata
lui Stalin, Pre§edintele Consiliului de Mini§tri §i Mi
nistrul Afacerilor Externe au solicitat instalarea ad
ministratiei romane§ti in Transilvania de Nord. Sta
lin a raspuns in chiar ziua urmatoare, transmitand
consimtamantul guvernului sovietic privind instala
rea administratiei romane§ti; nu insa in virtutea
dreptului suveran al Romaniei asupra acestui terito
riu, ci ca o recompensa oferitS guvernului Groza. CS
intreaga actiune a fost, de fapt, o forma de §antaj
politic reiese §i din faptul ca acelea§i prevederi ale
Conventiei/ de Armistitiu/ invocate de sovietici in no-
iembrie 1944 pentru instaurarea administratiei so
vietice in Nordul Transilvaniei erau mentionate de
Stalin in scrisoarea din 9 martie 1945 adresata lui
Petru Groza.

Instituirea, in Transilvania, a unei adminis-

tratii militare sovietice a fost considerate a fi o ma-
98
 Introd ucere in i stori a con temporan a a R omaniei
sura foarte potrivita; faptul ca ea a fost impusa, in
cele din urma, numai asupra teritoriului cedat Un
gariei in 1940, s-a datorat, fara indoiala, marii ras-
turnari de situatie de la 23 august 1944, care a scos
Romania din randurile inamicilor Uniunii Sovietice
<?i a facut im posibila su punerea s udulu i Tra nsilvani
ei la un tratament similar. Potrivit explicatiilor lui
Lucretiu Patra§canu, oferite cu ocazia discutarii acti-
vitatii delegatiei romane la Moscova, inscrierea in
Conventia de Armistitiu a problemei Transilvaniei
in forma cunoscuta se datorase guvernului britanic,
care nu dorea sa i§i asume, pana la Conferinta de
Pace, nici o obligatie referitoare la frontierele euro-
pene. Din nota Departamentului de Stat al Statelor
Unite catre §eful Statului Major al Comandamentu-
lui Suprem al Armatei §i Marinei, amiralul William
D. Leahy, din 2 sep tem brie 1944, cat §i din raportul
din 27 septembrie 1944 al lui Melville, expert militar
in cadrul Comisiei Aliate de Control, expediat
Foreign Office-ului de catre Legatia britanica din

Bucuresti, rezulta
americana ca atat
au sustinut capartea engleza,
rezolvarea cat §i cea
definitiva a
/
problemei Transilvaniei sa se faca la Conferinta de
Pace.
Aceasta atitudine avea inca, la momentul
respectiv, ratiuni militare intemeiate. O eventuala
recunoa§tere, fara rezerve, a drepturilor romane§ti
99
 Marcela Salagean

asupra Transilvaniei de Nord ar fi putut, in vizi-

unea anglo-americanilor, sa indeparteze capitularea
Ungariei §i eventuala sa raliere la lupta impotriva
Germaniei. Aceasta motivatie data introducerii arti-
colului 19 a devenit insa superflua nu numai dupa
20 ianuarie 1945, ' cand armistitiul
/ dintre Natiunile
/
Unite §i Ungaria a fost incheiat, ci chiar din octom-
brie 1944, dupa inlaturarea lui Horthy. De acum
inainte, singurele ratiuni ale continuarii ocuparii
Transilvaniei de Nord erau exclusiv de natura poli
tica, fiind legate de dorinta nemarturisita a anglo-
americanilor de a mai lasa anumite sperante Buda-
pestei privind pretentiile ei revizioniste, cu scopul
de a frana, pe cat posibil, procesul de comunizare a
Ungariei. Sovieticii erau, insa, de pe acum, in ma-
sura sa demonstreze ca dispuneau, in aceasta re-
giune, de o putere de decizie absoluta §i ca, din
punctul lor de vedere, rezolvarea problemei Tran
silvaniei de Nord nu se putea realiza decat intr-un
singur fel.
in ceea ce priveste Basarabia §i Bucovina de
Nord, acestea au ramas in componenta Uniunii So
vietice, lucru consfintit atat de armistitiu cat §i de
Tratatul de Pace de mai tarziu.

100
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

R eferin te biblio gra fice

Mihai Alexandrescu, "Conventiile de armistitiu in

relatiile internationale: Romania, Bulgaria §i

Ungaria", in: Evenimentele lie In 23 august 1944
din Romania §i insurectia nationald slovacd din 29
august 1944. Consecintele lor asupra eliberdrii
Romaniei §i Slovaciei §i a sfdr§itului celui de-al
doilea razboi mondial, Banska Bystrica-Alba
Iulia, Muzeum Slovenskeho Narodneho
Po vs tan ia/ M us eu m of Slovak National

Uprising, 2012
Florin Constantiniu, PCR, Pdtra§canu §i Transilvania
(1945-1946), Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001

Valeriu Florin Dobrinescu, Romania §i Ungaria de la

Trianon la Paris (1920-1947). Batdlia diplomatica
pentru Transilvania, Bucuresti, Ed. Viitorul
Romanesc, 1996

Nicolette Frank, O infrangere in victorie. Cum a devenit

Romania din Regat, Republica Popidard (1944-
1947), Bucuresti, Ed. Humanitas, 1992

Lloyd C. Gardner, Sferele de influenta. fmpartirea Europei

intre marile puteri, de la Mundien la Yalta,
Bucure§ti, Ed. Elit, 1993
101
 Marcela Salagean

Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rddescu,

Bucuresti, Ed. All, 1998
Constantin Hlihor, "Consecintele geopolitice §i
geostrategice ale Actului de la 23 August 1944
asupra evolutiilor regionale §i globale
postrazboi", in: Evenim entele de la 23 august
1944 din Romania §i insurectia nationald slovacd
din 29 august 1944. Consecintele lor asupra
eliberdrii Romaniei §i Sloimciei §i a sfdr§itului celui
de-al doilea razboi mondial, Banska Bystrica-Alba
Iulia, Muzeum Slovenskeho Narodneho
Povstania/Museum of Slovak National
Uprising, 2012
Lonhart Tamas: Uniunea Populara Maghiara in perioada
instaurdrii regimului comunist in Romania (1944-
1948), Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2008

Ivor Porter, Operatiunea „Autonomus". In Romania pe

vreme de razboi,
Bucuresti, Ed. Humanitas, 1991
Vasile Pu§ca§, Speranta §i disperare. Negocieri romdno-
aliate 1943-1944, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2003

Idem, A l doilea razboi mondial Transilvania §i

aranjamentele europene (1940-1944), Cluj-
Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995
Paul D. Quinlan, Ciocnire deasupra Romaniei. Politica
Anglo-Am erican d fata de Romania 1938 -1 947,
Ia§i, Ed. Centrul de Studii Romanesti, 1995

102
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Romania-marele sacrificat al celui de-al doilea razboi

mondial, Documente, vol. I, coord. M. R.
Mocanu, Bucure§ti, Arhivele Statului din
Romania, 1994
Marcela Salagean, Administratia sovietica in Nordid
Transilvan iei (noiembrie 194 4-n mr tie 7 94 5), Cluj-
Napoca, Centrul de Studii Transilvane,
Fundatia Culturala Romana, 2002
Idem, „Reactia aliatilor occidentali §i sovietici la
evenimentele de la 23 august 1944 din
Romania", in: Evenimentele de la 23 august 194 4
din Romania §i insurectia nationald slovacd din 29
august 1944. Consecintele lor asupra eliberdrii
Romaniei §i Slovaciei §i a sfar§itului celui de-al
doilea razboi mondial, Banska Bystrica-Alba
Iulia, Muzeum Slovenskeho Narodneho
Povstania/Museum of Slovak National
Uprising, 2012,
Constantin SSn&tescu, Jurnal, Bucuresti, Ed. Humanitas
1993
loan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romanilor in secolul X X
(1918-1948), Bucure§ti, Ed. Paidea, 1999

Ion §uta, Romania la cumpana istoriei. August '44,

Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1991
Larry L. Watts, Fere§te-md, Doamne de prieteni...Razboiul
clandestin al Blocului Sovietic cu Romania,
Bucure§ti, Ed. RAO, 2011

103
 IV - INSTAURAREA REGIMULUI
COMUNIST fN ROMANIA

Despre o preluare imediata a puterii de catre

Partidul Comunist, in urma evenimentelor de la 23
august, nu putea fi inca vorba. In drumul lor spre
putere, comuni§tii au intampinat, de la bun inceput,
cateva impedimente majore. in primul rand, era
vorba de insa§i lipsa de forta electorala a comuni§ti-
lor. in zilele acelea nu se putea ascunde faptul ca lo-
vitura de stat fusese realizata de catre Rege. Pe de
alta parte, P.C.R. nu avea "experienta revolutiona-
ra". In al treilea rand, Armata Ro§ie avea nevoie de
o stabilitate a liniilor de comunicatie cu frontul cen-
r

tral european. Totodata, spre deosebire de partidele

comuniste din alte tari din Europa de Rasarit (Iugo
slavia, de exemplu), ei nu puteau invoca merite in
organizarea unor spectaculoase actiuni de rezistenta
antinazistS. Fire§te, unii militanti statusera in inchi-
soare, insa nici unul nu se bucura de credit §i de in-
fluenta nationals. in ansamblul ei, populatia Roma
niei nu le era favorabila comuni§tilor. Singurul lider
comunist care izbutise sa i§i construiasca o imagine
mai pozitiva era Lucretiu Patra§canu, cel care repre-

104
 Introducere in i storia contem porana a R omanie i

zentase P.C.R.-ul in negocierile ce au premers actul

de la 23 august.
In cadrul Partidului Comunist Roman se
confruntau trei grupari: 1) cea de la Bucuresti, in
trunte cu Lucretiu Patra§canu; 2) cei ie§iti din inchi-
soare, in frunte cu G heorg he G heorgh iu-Dej §i 3) cei
veniti/ de la Moscova, ' ai caror lideri erau Ana
Pauker §i Vasile Luca, fiecare grupare fiind in con-
curenta cu celelalte. Pentru a-§i consolida randurile,
conducerea P.C.R. a adoptat, sub tutela Moscovei, o
tactica care a devenit bine cunoscuta: a folosit gru
pari oficiale, ca de pilda Frontul Plugarilor, pentru a
recruta noi membri. Ana Pauker era aceea care pur-
ta, in mare masura, raspunderea deschiderii porti-
lor partidului pentru oricine dorea sa se inscrie.
Strategia partidului a parcurs, in continuare, trei
etape: largirea nelimitata a randurilor; cucerirea pu-
terii; epurarea §i purificarea ideologica.
Sprijinidu-se pe formatiunile patriotice §i pe
ajutorul comandamentului sovietic, comuni§tii ro-
mani au inceput agitatii impotriva guvernului pre-
zidat de generalul Constantin Sanatescu, formuland
o serie de revendicari materiale, insotite de grave
acuze la adresa partidelor "traditionale". Ei au obti
nut o remaniere a guvernului, la 4 noiembrie, prin
includer ea mai multor m embrii ai Parti dului Com u
nist Roman. Pe fondul acestor agitatii, la 5 decem-
105
 Marcela Salagean

brie 1944 a sosit la Bucure§ti adjuntul ministrul so-

vietic al afacerilor externe, Andrei Ianuarevici Vi-
§inski. Sub presiunea acestuia, regele a acceptat
schimbarea celui de-al doilea guvern Sanatescu,
reu§ind insa, in defavoarea sovieticilor, sa evite in-
staurarea unui guvern comunist. La 6 decembrie
1944, Regele a reu§it sa formeze un nou guvern,
condus de generalul Nicolae Radescu, care s-a do-

vedit a fi un aparator al democratiei constitutional

mult mai decis decat predecesorul sau.
Perioada dintre 6 decembrie 1944 §i 6 martie
1945 a fost una dramatica; campaniile agitationale s-
au intensificat, presa §i radioul au trecut, treptat,
sub controlul comuni§tilor. Totu§i, incurajat de de-
ciziile de la Yalta, aparent favorabile democratiilor
est-europene, Radescu s-a opus cre§terii rolului mi-

litiilor§imuncitore§ti
nist) (subordonate
a reu§it sa mentina Partidului
contactul Comu
cu liderii parti
delor National-Taranesc §i National Liberal, pe care
sovieticii doreau sa ii elimine. Tensiunile au atins
punctul culminant in februarie 1945, cand Radescu
a rostit un discurs in sala Aro din Bucuresti, prin
care a aratat cS Ana Pauker §i Vasile Luca, precum
§i ceilalti conducatori comuni§ti erau manevrati din
exterior §i erau lipsiti de ata§ament fata de tara. La
25 februarie a avut loc o sangeroasa manifestatie or-
ganizata de comuni§ti atat la Bucure§ti cat §i in alte
106
 Intro ducer e in istori a contem porana a R omaniei

ora§e ale tarii, iar la 27 februarie Vi§inski a revenit

in Romania. Declarand incapacitatea guvernului de
i inentine ordinea, el i-a cerut regelui Mihai sa trea-
t ,i puterea unei alte persoane. Regele a incercat sa
lormeze un guvern condus de printul §tirbey, dar,
mi b presiune sovietica, la 6 martie, el a fost nevoit sa
.ii cepte formarea unui cabinet prezidat de dr. Petru
( iroza, lid erul Frontului Plugarilor , cabinet domin at
de comuni§ti.
Pentru a-§i asigura o minima popularitate,
guvernul Groza a adoptat o serie de decrete §i a ini-
Jiat unele reforme populare, al caror efect a fost insa
de scurta durata. In acela§i timp, a fost acceptata
prezenta unor reprezentanti ai partidelor necomu-
niste in guvern, prezenta necesara pentru a se ob-
tine recunoa§terea cabinetului de catre occidentali §i
pentru a apara fatada unui regim democratic. Dupa
decembrie 1945, cand s-au reunit la Moscova mini§-
trii afacerilor externe ai celor trei mari puteri invin-
gStoare, supu§i unor presiuni din partea occidenta-
lilor, sovieticii au acceptat principiul unei largiri a
cabinetului roman, destinat sa pregateascS alegerile
din 1946. In iulie 1946 a fost desfiintat Senatul, fiind
considerat o institutie/ reactionara.
/ Tot in vara ace-
luia§i an a fost publicata §i legea electorala, care a
stat la baza alegerilor din toamna lui 1946.

107
 Marcela Salagean

Pe tot parcursul campaniei electorale, pana

in noiembrie 1946, comuni§tii au utilizat toate mij-
loacele de intimidare. In urma scrutinului de la sfar-
§itul lui 1946, care a cuprins si voturile femeilor,
partidele democratice (in special Partidul National
Taranesc) au obtinut o mare victorie electorala,
aproape 80% din totalul voturilor exprimate. Comu-
ni§tii au falsificat insa alegerile, fapt care a starnit
protestele partidelor democratice. Dupa alegeri,
de§i a fost sfatuit sa nu accepte deschiderea lucrari-
lor Adunarii Deputatilor, caci rezultatele au fost fal-
sificate, Regele a acceptat §i a rostit, la 1 Decembrie,
discursul inaugural. Pentru Mihai, acest lucru a in-
semnat un pas inapoi in fata reprezentantilor parti
dului comunist.
In paralel cu actiunile de consolidare a puterii
pe plan intern, guvernul de la Bucure§ti a acordat o
mare atentie pregatirii Conferintei de Pace care urma
sa aiba loc. Odata incepute pregatirile pentru inche
ierea pacii, in cadrul reuniunilor preliminarii ale
Conferintei de la Paris, chestiunile teritoriale au re-
preze ntat unele dintre problem ele de baza ale trata-
tivelor inter-aliate. Delegatia romana, condusa de li-
beralul Gheorghe Tatarescu, in discutiile purtate, a
sustinut necesitatea recunoa§terii cobeligerantei Ro
maniei, a anularii prevederilor Arbitrajului de la

108
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Viena din august 1940, §i, de asemenea, au fost abor-

ilate probleme economice §i politice.
Odata definitivat Tratatul de Pace, guvernul
de la Bucure§ti a hotarat sa il semneze. In urma tra-
Uitului semnat la 10 februarie 1947, Romaniei i-a
lost recunoscut dreptul asupra intregului teritoriu
Iransilvan. Ea pierdea insa Basarabia §i Nordul Bu
covinei in fav oarea Uniunii Sovietic e, era obligata sa
plateasca importante despagubiri de razboi (in spe
cial sovieticilor), §i sa accepte prezenta trupelor so
vietice pe teritoriul ei pe termen de 90 de zile, sub
pretextul mentinerii liniilor de comunicatie cu efec-
tivele Armatei Ro§ii aflate in centrul Europei. In rea-
litate, trupele sovietice au stat pe teritoriul Romani-
ei pana in 1958.
Printre alte prevederi inscrise i n tratat, una s-
a referit la desfiintarea organizatiilor de tip fascist §i
pedepsirea criminalilor de razboi. Aceasta prevede-
re le-a permis comuni§tilor sa comita numeroase
abuzuri §i, bucurandu-se de sprijin sovietic, sa lan-
seze impotriva opozitiei o campanie de o duritate
f&ra precedent. S-a urmarit exterminarea fizica atat
a adversarilor politici, cat §i a tuturor celor care se
afirmasera in timpul regimurilor anterioare (politi-
cieni, intelectuali, militari, functionari, tarani,
preoti).
109
 Marcela Salagean

in 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliu-

lui de Mini§tri, a fost dizolvat Partidul National Ta
ranesc, cel mai popular partid al vremii. in toamna
aceluia§i an, conducatorii acestuia, in frunte cu Iuliu
Maniu, au fost judecati §i condamnati de o instanta
prezidata de un fost criminal de razboi. Partidul
National Liberal s-a dizolvat de la sine, iar Partidul
Social -Democrat a fost "in gh itit" de Par tidul Comu
nist Roman. Cea mai mare parte a liderilor acestor
partide au sfar§it in inchisorile comuniste. Procesele
politice din anii 1946-1947 au constituit o etapa deci-
siva a prigoanei comuniste. Tribunalele poporului
au judecat §i condamnat drept criminali de razboi,
in primul rand fo§ti functionari superiori §i membrii
ai guvernului Antones cu. Au fost condam nati gene-
ralul Constantin Voiculescu (guvernator al Basara
biei) §i generalul Corneliu Calotescu (guvernator in
Nordul Bucovinei). Intre 7 §i 18 mai a avut loc „Pro-
cesul Marii Tradari Nationale",
/ ocazie
' cu care au
fost judecati §i condamnati la moarte Ion §i Mihai
Antonescu. Lista celor condamnati, arestati §i uci§i
in inchisorile comuniste nu se opre§te aici, pentru
ca, incepand din 1948, o intreaga pleiada de politi-
cieni, oameni de cultura, ofiteri, preoti §i tarani au
cunoscut prigoana noului regim.

Pe langa actiunile de inlaturare a opozitiei

politice, intre 1945-1947, in Romania a luat amploa-
110
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

iv procesul de sovietizare, mai ales la nivel econo-

mu. Banca Nationals, citadela traditionala a libera-
lilor, a fost etatizata §i, imediat dupa aceea, s-a tre-
<ut la realizarea unei economii centralizate, confor-
me modelului rusesc.
Dupa eliminarea fizicS a celor mai impor-

lanti opozanti politici, un singur om mai ramasese

in calea preluarii totale a controlului de catre comu-
ni*jti: Regele Mihai. Comuni§tii romani mentinusera
institutia monarhiei din motive strategice, avand in
vedere atat sensurile sale simbolice §i traditia pe
care o acumulase, cat §i popularitatea de care se bu-
cura tanarul suveran. Inlaturarea lui Tatarescu din
guvern a accentuat §i mai mult tensiunile dintre ca
binet §i Rege, a carui putere devenise una iluzorie.
In noiem brie 19 47 M ihai a ple cat la Londr a pen tru a
asista la casatoria viitoarei regine Elisabeta a Il-a a
Marii Britanii. In capitala britanica, el a luat legatura
cu cele mai importante personalitSti politice anglo-
saxone ale momentului, fara a reu§i sa obtinS nici
un sprijin din partea acestora. Dupa revenirea sa in
tara, la 30 decembrie 1947, Petru Groza §i Gheorghe
Gheorghiu-Dej i-au prezentat suveranului, sub for
ma ultimativa, o cerere de abdicare imediata, pen
tru el §i descendentii sai. Supus presiunii §i neavand
nici un sprijin, Regele a abdicat §i a plecat din tara
impreuna cu Regina Mama §i cu cativa membri ai
111
 Marcela Salagean

suitei sale. In seara aceleia§i zile Romania a fost pro-

clamata Republica. S-a format un Prezidiu al Repu-
blicii Populare Romane, care nu a jucat d ecat un rol
decorativ, adevaratul for de decizie fiind Partidul
Comunist.

Referinte bibliografice

Nicolae Baciu, Agonia Romaniei, 19 44- 19 48 . Dosarele

secrete acuza, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990

Nicolae Ciachir, Marile Puteri §i Romania (1856-194 7),

Bucuresti, Ed. Albatros, 1996,
Nicolette Franck, O infrangere in victorie. Cum a devenit
Romania din Regat Republica Populara (194 4-
1947), Bucuresti, Ed. Humanitas, 2002,

Victor Frunza, Istoria stalinismului in Romania, Bucuresti,

Ed. Humanitas, 1990
Dinu C. Giurescu, Guvemarea Nicolae Radescu,
Bucure§ti, Ed. All, 1998.
Ghita Ionescu, Comunismul in Romania 1944-1964,
Bucure§ti, Ed. Litera, 1994
Lonhart Tamas: Uniunea Popidara Maghiara in perioada
instaurarii regimului comunist in Romania (1944-

1948), Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2008

112
 Introducere in istoria contemporana a R oman iei

C.heorghe Oni§oru, Aliante §i confruntari intre partidele

politice din Romania (1944-1947), Bucuresti,
Fundatia Accademia Civica, 1996
I’aul D. Quinlan, Ciocnire deasupra Romaniei. Politica
Anglo-Americand fata de Romania 1938-1 947,
Ia§i, Ed. Centrul de Studii Romane§ti 1995
Romdnia-marele sacrificat al celui de-aldoilea razboi
mondial, Documente, vol. I, coord. M. R.
Mocanu, Bucuresti, Arhivele Statului din
Romania, 1994.
Romania, viata politica in documente, 19 45, coord. I.
Scurtu, Bucure§ti, Arhivele Statului din
Romania, 1994.

Romania, viata politica in documente, 1946, coord I.

Scurtu, Bucuresti, Arhivele Statului din
Romania, 1996.
Romania, viata politica in documente, 1947, coord. loan
Scurtu, Bucuresti, Arhivele Statului din
Romania, 1994

113
 Marcela Salagean

Constantin Sanatescu, Ju mal, Ed. Humanitas,

Bucuresti, 1993
Strategii §i politici electorale in alegerile parlamentare din 19
noiembrie 1946, (selectia documentelor, studiu
introductiv, argument §i note Virgiliu Tarau §i
loan Marius Bucur), Cluj-Napoca, Centrul de
Studii Transilvane, 1998
6 Martie 1945. Inceputurile comunizarii Romaniei,
Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 1995
Larry L. Watts, Fere§te-ma, Doamne de prieteni...Razboiul
clandestin al Blocului Sovietic cu Romania,
Bucure§ti, Ed. RAO, 2011

114
V - ROMANIA !n TIMPUL REGIMULUI
COMUNIST

Proclamarea Republicii Populare Romane, la

30 decembrie 1947, a reprezentat un moment im
portant in procesul de transformare socialists a Ro
maniei conform prototipurilor §i instructiunilor so
vietice. Initiat intr-o maniera brutala §i lipsita de
scrupule, acest proces urmarea distrugerea mo§teni-
rii "burghezo-nationaliste" la toate nivelele sociale,

economice, culturale §i mai ales politice. Eradicarea

trecutului, comandata de Stalin §i executata de Par
tidul Comunist Roman, a inceput in prima parte a
anului 1948 §i avea sa fie finalizata de facto pana in
1952.
In perioada 1948-1989, evolutia societatii ro-
mane§ti a cunoscut doua etape distincte. In prima
dintre acestea, cuprinsa intre anii 1948-1964, Roma
nia a cunoscut un proces specific de stalinizare, iar
partidul comunist s-a reorganizat §i s-a consolidat.
Etapa a doua se incadreaza in intervalul cronologic
1965-1989. Sunt anii in care societatea romaneasca a
traversat, pe de o parte o epoca de destindere, atat

115
 Marcela Salagean

pe plan intern cat §i in relatiile Internationale, dar,

pe de alta parte (mai ales in deceniul noua), repre-
zinta perioada cea mai dura a regimului personal
instaurat de Nicolae Ceau§escu .
In anul 1948, comuni§tii, indiferent de natio-
nalitate, trecut politic sau loialitate, erau angajati in
consolidarea puterii lor §i in distrugerea tuturor
surselor de opozitie, fie ele reale sau potentiale. Prin
actul de la 30 decembrie 1947, comuni§tii au
inlaturat ultimul obstacol care statea in calea conso-
lidarii puterii lor §i a introducerii modelului stali
nist in Romania. La 21 februarie 1948 au inceput lu-
crarile congresului de unificare a partidului comu
nist §i a celui social-democrat. In realitate, insa, Par
tidul Social-Democrat fusese lichidat inca din luna
noiembrie. Prin aceasta unificare s-a urmarit, oficial,
realizarea a§a numitei - in frazeologia epocii - "uni-
tati politice a clasei muncitoare". Pe de alta parte,
comuni§tii §i-au eliminat astfel principalul concu-
rent politic, ajungand in postura de reprezentant
unic al intereselor "proletariatului". Noul partid, re-
zultat din unificarea Partidului Comunist cu Parti
dul Social-Democrat, §i-a luat numele de Partidul
Muncitoresc Roman (P.M.R.), el fiind insa, in intre-

gime,tolerata
fost dominat de comuni§ti.
existenta FrontuluiPana in 1953,condus
Plugarilor, a mai
de Petru Groza. Lipsit de capital politic §i total sub-
116
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

ordonat comuni§tilor, Frontul Plugarilor s-a autodi-

/olvat, P.M.R.-ul ramanand, in continuare, unicul
partid politic din Romania. Liderul sau a fost
Gheorghe Gheorghiu-Dej. La sfar§itul anului 1948,
Partidul Muncitoresc Roman avea peste 700.000 de
niembri.

V. 1 - Ro ma nia in timpu l lui

Gheorghe Gheorghiu - De j

Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a nascut la

One§ti in anul 1901. Electrician de meserie, a fost
atras inca din tinerete de politi ca. A fost membru al
Partidului Social Democrat, iar mai tarziu al Parti
dului National Taranesc. Criza economica din anii
'30 i-a influentat
/ /vederile politice. S-a alaturat co-
muni§tilor, propagand cu succes doctrina acestora
in randurile muncitorilor feroviari. Transferat dis-
ciplinar in ora§ul Dej (al c&rui nume 1-a adoptat),
organizeazS §i conduce o serie de actiuni muncito-
re§ti de rftsunet. in martie 1932 devine liderul na
tional al muncitorilor feroviari. in februarie 1933

ace§tia declara este

Gheorghiu-Dej o greva generala,
arestat. in urmaincareia
A fost eliberat vara
anului 1944. in inchisoare, datoritfi tactului §i tena-
citatii sale, s-a situat in fruntea detinutilor politici.
Acolo a acumulat multe cuno§tinte de la intelec-
tualii comuni§ti aflati in arest. invatase sa vorbeas-
117
 Marcela Salagean

ca destul de bine ruse§te §i manifesta, in general,

respect fatS de oamenii de cultura. In 1944 a deve-
nit secretar general al P.C.R.

Epoca "dogmatismului stalinist "

Din 1948 pana spre sfar§itul deceniului §ase,

viata economica, politica, sociala §i culturala a Ro
maniei a urmat modelul §i directivele sovietice. Era
necesara, conform declaratiilor liderilor comuni§ti,
o transformare radicala a bazei social-economice §i
culturale a societatii. Distrugerea "falselor valori
burghezo-nationaliste", eradicarea analfabetismu-
lui §i redistribuirea capitalului, au fost cerintele
minime pentru dezvoltarea §i modernizarea Roma
niei in stil comunist. Strategia economica a comu-
ni§tilor a fost proclamata inca din octombrie 1945,
in cadrul unei conferinte nationale a partidului.
Dar, principiile adoptate atunci n-au putut fi puse
in aplicare decat dupa preluarea puterii depline.
Una din primele masuri a fost nationalizarea in-
treprinderilor particulare. In iunie 1948 s-a adoptat
legea nationalizarii. In baza acestei legi, panS in
1950, au trecut in proprietatea statului principalele
intreprinderi industriale §i miniere (care reprezen-
tau 90% din productia tarii), bancile, societatile de
asigurare, institutele de sanatate, casele de filme,
cinematografele, farmaciile, laboratoarele §i intre-
118
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

prinderile chimice. In cursul anilor '50 au fost na-

tionalizate o parte a fondurilor de locuinte, cabine-
tele medicale particulare, restaurantele, taxiurile §i
prSvaliile.
Aceste masuri nu erau, insa, suficiente pen
tru consolidarea regimului comunist. Era necesarS

crearea unei puternice industrii care implica, ne-

mijlocit, §i cre§terea numarului muncitorilor, sin-
gura categorie socials pe care partidul comunist se
putea baza.
Primul pas pe calea industrializarii 1-a consti-
tuit infiintarea
/ Comitetului de Stat al Planificarii in
truntea cSruia s-a a flat insu§i G heo rghiu-D ej. Pri
ma etapS a industrializarii s-a desfa§urat pe baza a
doua planuri anuale, 1949 §i 1950, dupa care a ur-
mat un plan cincinal, 1951-1955. In comparatie cu
productia anului 1938, cea din 1947 reprezenta
doar trei patrimi. Abia in 1950 a fost proclamata a-
tingerea nivelului antebelic. In perioada 1951-1953
investitiile au sporit cu repeziciune, mai ales in
sectorul industriei grele. Rezultatele obtinute au
fost satisfacatoare. In toamna anului 1958, Plenara
Comitetului Central a declarat tara pregatitfi pen
tru un nou efort de industrializare socialists. Ac-
centul urma sS fie pus pe dezvoltarea industriei
constructoare de ma§ini.

119
 Marcela Salagean

Unul din fenomenele cele mai grave pentru

economia romaneasca a fost colectivizarea agri-
culturii. Plenara Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Roman, din martie 1949, anunta pla-
nul transformarii socialiste a agriculturii. Inceputa
in 1949, cooperativizarea agriculturii s-a realizat in
salturi, fiind desavar§ita abia dupa 13 ani. Perioada
cuprinsa intre 1949-1953 a fost extrem de dura pen
tru taranime. Amenintarile, represiunile §i aresta-
rile erau la ordinea zilei in satele romane§ti. Dupa
moartea lui Stalin §i in timpul mi§carilor revolutio-
nare din Ungaria §i Polonia, ritmul colectivizarii a
fost incetinit, pentru a se evita izbucnirea unor tul-
burari sociale. Dar aceasta relaxare nu a durat
mult. Dupa 1958, actiunea de colectivizare a fost
reluata in acelea§i forme, pana la incheierea ei, in
1962.
Ca urmare a industializarii masive §i a co-
lectivizSrii s-a produs o cre§tere spectaculoasa a
numarului populatiei din mediul urban. Ora§ul
oferea tinerilor sateni posibilitatea unei vieti mai
comode. Astfel, ponderea populatiei urbane a cres
cut de la 23,4% in 1948 la 39,1% in 1966. Acest fe-
nomen a avut o serie de efecte negative, printre ca
re se numara §i degradarea vietii urbane, datorita
gradului redus de adaptabilitate a taranilor mutati

in ora§e.
120
 Intr oducere i n istori a contem poran a a Rom aniei

Cu toate efectele negative, date statistice §i

informatii furnizate de speciali§ti, au dovedit ca, in
conditiile existente la acea vreme, masurile econo
mice adoptate in 1948 au fost necesare pentru refa-
cerea economiei romane§ti. De§i au fost fScute nu-
meroase gre§eli, (au existat defecte majore in orga-
nizarea procesului de productie, s-a semnalat o
productivitate scazuta a fortei de munca §i au fost
utilizate nerational resursele §i forta de munca),
progresul in industria romaneasca a fost vizibil. In
ceea ce prive§te colectivizarea, opinia speciali§tilor
este mai putin favorabila decat in domeniul indus
triei. Cat prive§te standardul de viata, acesta era
destul de scazut. Aceasta situatie s-a datorat atat
gre§elilor facute de liderii politici de atunci in do
meniul economic, cat §i jafului sistematic al unor
intregi sectoare economice de catre autoritatile so
vietice de ocupatie, in contul obligatiilor pe care
Romania le avea catre Uniunii Sovietice, ca urmare
a infran gerii ei in razboiul din Rasar it.
Venirea §i consolidarea la putere a comuni§-
tilor a dus la ingradirea drepturilor cetStene§ti §i la
lichidarea vechilor elite politice. Prin desfiintarea
partidelor istorice §i exterminarea fizicS a liderilor
lor, opozitia interna era in mare parte inlaturata. In
general, schimbarile intervenite in structurile eco
nomice §i sociale au fost insotite de numeroase a-
121
 Marcela Salagean

restari, carora le-a cazut victima intreaga elita poli

tica a societatii. §i-au sfar§it viata in inchisoare
Gheorghe Bratianu, Iuliu Maniu, Constantin Arge-
toianu, Ion Mihalache, Mircea Vulcanescu etc, etc.
Cele cateva actiuni
/ de rezistenta /care au avut loc
dupa detronarea Regelui au ramas fara rezultat. In
Romania s-a format o larga retea de inchisori. Nu-
meroase persoane, care s-au opus regimului, au

fost supuse
procese unei cumplite
regizate, represiuni.
indreptate Au avut
impotriva loc
tuturor
celor care ar fi putut pune in pericol noul regim.
Demnitarii "Vechii Romanii" au fost aruncati in in-/

chisori §i lagare, fiind supu§i unui regim de exter-

minare. Putini dintre ei au supravietuit.
Alaturi de actiunile indreptate impotriva o-
pozitiei politice, deosebit de violentS a fost represi-

unea indreptata Printr-o

din Transilvania. impotriva cultului
hotarare greco-catolic
a Consiliului de
Mini§tri (iulie 1948) urmata de un decret al Prezi-
diului Republicii Populare Romane, s-a anulat sub-
ordonarea credincio§ilor fata de Vatican. Bisericile
au fost trecute in proprietatea statului, membrii
clerului inalt au fost arestati, credincio§ii au fost
fortati, de multe ori cu brutalitate, sS treaca la orto-
doxism. Orice forma de rezistenta a fost zadarnica,
soldandu-se cu represiuni §i mai crude. Astfel, una
din legaturile statornice cu Apusul a fost suprima-
122
 Inlroduce re in istoria contem porana a Romaniei

1 in fapt se asista la distrugerea a tot ce avea leg a-

.1

Iunl sau asem anare cu lum ea oc cid entals. Nic i

■•oarta Bisericii Ortodoxe n-a fost mai bunS. Faptul
»'S ortodoxia era religia oficialS a tSrii n-a contat
pentru liderii comuni§ti. Biserica Ortodoxa a fost
■iservitS stat ulu i co mun ist iar p rop rietS tiile ei au
lost nationalizate. Patriarhul a fost numit de catre
/

romuni§ti, iar structurile eclesiastice, de la inaltii

icrarhi panS la preotii de rand, nu §i-au putut con-
linua activitatea decat cu pretul colaborSrii cu or-
ganele de represiune.
in paralel cu distrugerea a tot ceea ce avea
legStura cu trecutul interbelic, regimul comunist a
Irecut la implem enta rea struc turilo r a§a-num itei

"democratii populare". Vechea constitutie a fost

<ibolitS §i, in 1948, a fost adoptatS o primS variants
de constitutie comunistS, urmatS de alta, in 1952.
lile nu fSceau altceva decat sS cop ieze cons titutia
sovieticS.
Viata culturala a Romaniei, atat de bogatS in
realizSri de prestigiu in perioada interbelicS, n-a
scSpat de influentele staliniste. Academia RomanS
a fost desfiintata in iunie 1948 §i inlocuitS cu una
nouS, compusa in majoritate din academicieni nu-
miti de partid. in numai douS luni, iulie-august
1948, noul regim a reu§it sS desfiinteze toate insti-
tutiile istoriografiei vechi, unele fondate cu truda
123
 Marcela Salagean

multor generatii de c&rturari. Astfel, la 15 iulie

1948, un decret al Marii AdunSri Nationale desfiin-
tS Institutele de Istorie Nationals, Institutul pentru
studiul Istoriei Universale, Institutul de Studii Bi-
zantine, Institutul de CercetSri Balcanice, precum
§i institutele de istorie nationals din Cluj §i Ia§i, in-
fiintand in locul acestora Institutului de Istorie al
/

Partidului Muncitoresc Roman. Odata cu institute

le respective dispSreau §i numeroasele reviste pu-
blicate de acestea. In acela§i timp, partidul a pornit
o intensa campanie de rusificare, intemeind editu-
ra §i librSria "Cartea RusS", Institutul de limbS
rusS "Maxim Gorki", toate acestea avand rolul de a
populariza realizSriile "§tiintei sovietice" §i de a
dovedi "vechimea bunelor legSturi romano-ruse".
Momentul de varf al rusificarii 1-a constituit intro-
ducerea unei noi ortografii slavizate (in 1953), care
inlStura o serie de elemente latine din limbS.
La 3 august 1948 aparea in Monitorul Ofi-
cial textul noii Legi a invatSmantului, care des-
fiinta toate facultStile de litere §i filozofie, lSsand in
afara lor profesori care le fScuserS renumele. Multi
au fost arestati, unii chiar au murit in inchisori,
majoritatea au trSit in izolare, iar cativa, mai noro-
co§i, s-au intors la facultati dupa trecerea primului
val de epurari. Tuturor li s-a interzis sa mai publice
timp de multi ani.
124
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Pe langa multimea aspectelor negative, tre-

l>uie evocate §i unele realizari pozitive. §tiintele
exacte, care nu aveau nici o legatura cu regimul po
litic s-au putut dezvolta. A crescut numarul teatre-
lor, muzeelor, filarmonicilor §i a studentilor. §i, nu
in ultimul rand, fenomenul analfabetismului a fost
redus pana a proap e la disparit ie.
In paralel cu lichidarea opozitiei politice, au
avut loc epurari §i in cadrul partidului comunist.
Comitetul Central a hotarat, in noiembrie 1948,
preschimbarea carnetelor de partid, actiune al carei
scop era, in realitate, verificarea minutioasS urmata
de inlaturarea elementelor indezirabile. Preschim
barea carnetelor de partid s-a incheiat in mai 1950.
Au fost excluse din partid aproape 200.000 de per-
soane. Prima faza a luptei pentru putere s-a desfa-
§urat intre 1948 §i 1952, perioada in care au fost ex-
clu§i multi din liderii de partid din perioada ilega-
lit&tii. Cel mai semnificativ exemplu il constituie
cazul Patra§canu. in februarie 1948, Lucretiu Pa-
tra§canu, reprezentantul "comunismului national"
a fost arestat , fiind acuzat de politi ca "natio nalist-
§ovinista". El era principalul exponent al doctrinei
§i practicilor care vizau o limitare a subordonarii
fata de Uniunea Sovietica §i al unei platforme de
transformare socialists a Romaniei in raport cu re-
alitatile romane§ti. El era, pe atunci ministru al jus-
125
 Marcela Salagean

titiei §i fusese, mult timp, unul dintre membrii de

frunte ai partidului.
Totodata, au avut loc §i o serie de eveni-
mente externe care au constituit amenintari la a-
dresa liderilor comuni§ti din Romania. De exem
plu, moartea lui Stalin in 1953 §i raportul lui Hrus-
ciov la congresul al XX-lea al comuni§tilor sovietici
au reprezentat un puternic §oc pentru clasa politica
conducatoare din Romania. Participand la funera-
liile lui Stalin, Gheorghiu-Dej §i-a dat seama ca la
Moscova se desfa§oara o acerba lupta pentru suc-
cesiune la Kremlin. Intors in tara, a incercat sa
acorde o mai mare atentie nevoilor tarii, pentru a
nu fi surprins de anumite tulburari interne. Toto
data, el a ordonat accelerarea anchetei in cazul Pa-
tra§canu. Motivul era tocmai teama lui Gheorghiu-
Dej ca Patra§canu ar fi putut reprezenta o alternati
ve in conditiile destalinizarii incurajate de Hrus-
ciov §i, prin urmare, era necesara eliminarea lui fi-
zica. Pe de alta parte, in toamna lui 1956 comuni§tii
romani au trait clipe de mare panica odata cu iz-
bucnirea revolutiei maghiare §i a framantarilor din
Polonia. Dar, spre lini§tea potentatilor vremii, eve
nimentele din 1956 n-au determinat zguduiri so
ciale in Romania. S-au inregistrat doar unele fra-
mantari §i luari de pozitie ale intelectualilor, stu
dentilor §i tinerilor din Ardeal, mai ales, care au
126
 Introd ucere in istor ia con tempor ana a Roman iei

lost tinute sub control de catre serviciile de securi-

/

late. Dupa o indelungata detentie §i un proces tru-

t at, acest im portant con curent al lui Gheorgh iu-De j
la conducerea partidului a fost executat in 1954.
In acela§i interval de timp, rivalitatea dintre
grupul lui Gheorghiu-Dej §i cel al lui Ana Pauker §i
Vasile Luca, a constituit, in realitate, o competitie
pentru a obtine favorurile lui Stalin §i, prin aceasta,
controlul complet al partidului. Victoria lui Dej in
1952, cand Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Geor-
gescu §i sustinatorii acestora au fost inlaturati din
conducerea P.M.R. §i din guvern, nu a putut fi posi-
bila fara acordul liderului com unist de la Kremlin.
In ceea ce prive§te p o litic a externa, pana pe
la mijlocul deceniului al §aselea aceasta s-a caracte-
rizat printr-o completa subordonare fata de Mosco-
va. Legaturile cu occidentul au fost intrerupte. Tra-
tatul cu Iugoslavia, incheiat in 1947, a fost denuntat
in urma conflictului Stalin-Tito. Au fost semnate
tratate cu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia §i Unga
ria, state aflate sub controlul Uniunii Sovietice. La 4
februarie 1948 a fost semnat, la Moscova, un tratat
de prietenie §i asistenta mutuala romano-sovietic,
valabil timp de 20 de ani. A fost primul tratat de a-
cest fel semnat de sovietici cu un stat care, in timpul
celui de-al doilea razboi mondial, luptase impotriva
lor. In noul context politic, problema Basarabiei §i a
127
 Marcela Salagean

Bucovinei de Nord nu a mai putut fi ridicata. in

schimb, la 23 mai 1948, printr-un simplu proces-ver-
bal incheiat intre Nicolai Pavlovici, (reprezentant al
Ministerului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice)
§i Eduard Mezincescu, (reprezentant al Ministerului
Afacerilor Externe al Romaniei), Insula §erpilor a
intrat in com pon ents URSS.
Relatii
/ romano-sovietice au luat o noua tur-

nura dupa
de catre preluarea
Nichita puterii Hrusciov.
Sergheevici politice, laLaMoscova,
congre-
sul al II-lea al Partidului Muncitoresc Roman
(1955), s-a vorbit pentru prima data de calea roma
neasca de construire a socialismului §i s-a insistat
pe necesitatea respectarii principiilor suveranitatii
in relatiile
/ dintre tarile
/ socialiste. Relatiile/ romano-
sovietice au devenit tensionate in momentul in
care Hrusciov a incercat sa introduca principiul di-
viziunii §i al specializSrii economice in cadrul blo-
cului socialist. Potrivit planurilor Kremlinului,
U.R.S.S., Republica Democrata Germana §i Ceho
slovacia urmau s& continue industrializarea, in
timp ce Romania, Bulgaria, Polonia §i Ungaria ar fi
trebuit sa punS accent pe dezvoltarea agriculturii.
Ideea era sustinuta de Cehoslovacia §i R.D.G., in
vreme ce Polonia §i Ungaria manifestau indreptati-
te rezerve. Bulgaria, docila, s-a raliat viziunii mos-
covite. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost cel mai ho-
128
 Introduc ere in istoria contem poran a a R oman iei

ISrat adversar al acestui proiect. Discutiile pe

iiceasta tema au continuat cativa
/ ani, incheindu-se
'
cu triumful punctului de vedere romanesc.
Cu toate frictiunile existente, Hrusciov a
.icceptat, in 1958, cererea staruitoare a lui Gheor-
)’,hiu-Dej de retrag ere a trup elor so vietice din R o
mania. Concesia facuta de Hrusciov nu reprezen ta,
din punct de vedere strategic, un sacrificiu pentru
securitatea blocului rasaritean. Prezenta soldatilor
sovietici in Romania nu era absolut necesara, a-
ceasta tara fiind inconjurata de state comuniste; o-
pozitia interna fusese, la randul ei, anihilata. Retra-
gerea soldatilor Armatei Ro§ii din Romania a con-
solidat prestigiul intern al lui Gheorghiu-Dej. Ple-
carea sovieticilor a fost insotita de noi valuri de
arestari §i excluderi din partid, victimele acestor
actiuni represive fiind atat activi§ti de partid cSzuti
in dizgratie, cat §i intelectuali inclinati catre dizi-
denta sau tarani care se opuneau colectivizarii.
Toate acestea aveau menirea de a intimida popula-

tia, pentru
unitatilor a evita
militare orice surprizS dupS plecarea
sovietice.
r

"Destinderea"

Dupa 1958, Romania §i-a asumat riscurile unei

politici de neconceput pana la acea data. Comerhil
129
 Marcela Salagean

exterior a inceput sa se deschida catre Occident. Ro

mania a incheiat cu guvernele occidentale acorduri
de compensare pentru bunurile nationalizate in
1948, inlaturand astfel o serioasa piedica in calea
viitoarelor legaturi economice. La inceputul anilor
'60, disputa sovieto-chineza a oferit Romaniei posi-
bilitatea de se distanta/ tot mai mult de Kremlin. Bu-
cure§tiul a devenit locul favorit in care chinezii i§i
manifestau atitudinea antimoscovita. China a trirnis
in Romania numeroase delegatii economice §i poli
tice. Volumul schimburilor comerciale intre cele
doua tari a crescut considerabil, fiind semnat, la Bei
jing, §i un acord cultural romano-chinez.
Politica externa romaneasca a de venit tot mai
indrazneata, deta§andu-se tot mai evident de linia
Moscovei. In 1963, Gheorghiu-Dej a vizitat Iugosla
via, incheind un acord pentru construirea comple-
xului hidroenergetic de la Portile de Fier. Ambasa-
dorul roma n a fost retri mis la Tirana (in condit iile in
care Albania intrerupsese relatiile diplomatice cu
URSS), legatiile Angliei §i Frantei la Bucure§ti au
fost ri dicate la rang de ambasada, o delegatie econo
mica romana a calatorit la Washington. Cea mai im
portanta manifestar e de " inde pen den ts" a Roma ni
ei in timpul lui Gheorghiu-Dej a fost Declaratia din
aprilie 1964 prin care Moscovei i se cerea ca in rela
tiile sale cu tarile comuniste sS respecte ceea ce pre-
130
 fntroducere in istoria contemporana a Rom aniei

linde a fi respectat de catre tarile occidentale in rela-

jiile lor interna tionale. Spre exemplificare mentio
ns m un scurt fragment din aceasta declaratie: "Data
liind diversitatea conditiilor
/ de constructie/ socialists
nu exists §i nu pot exista tipare sau retete unice, ni-
meni nu poate hotara ce este just §i ce nu pentru alte
[Sri sau partide".
In paralel cu reorientarea politicii externe,
Gheorghiu-Dej a initiat, dupa incheierea colectivizS-
rii agriculturii, un proces de destindere pe plan in
tern. Primul pas a fost decretarea amnistiei tuturor
detinutilor politici. Actiunea a inceput in 1962 §i s-a
sfar§it in 1964. Un alt element esential 1-a constituit
campania de derusificare, care a culminat in 1963, oda-
tS cu inchiderea institutelor infiintate in 1948, cu
schimbarea numelor ruse§ti ale strazilor §i cinema-
tografelor, cu revenirea ora§ului Stalin la vechiul
nume Bra§ov, etc. Institutul de Studii Sud-Est Euro-
pene i§i reia activitatea, la Bucure§ti se deschid di
verse expozitii americane, se traduc carti occidenta
le, se cumpara licente strSine, iar melodiile §i filmele
ruse§ti au fost inlo cuite cu cele occidental e. Unul
dintre cele mai importante momente ale perioadei a
fost restabilirea latinitatii limbii romane de catre Aca
demia Romana. Un puternic ecou 1-a avut §i publi-
carea, sub ingrijirea lui Andrei Otetea, a lucrarii lui
Marx In sem nari despre romani, in care este denuntata
131
 Marcela Salagean

politica Rusiei tariste fata de Tarile Romane, in spe

cial fata de ocupa rea Basara biei in 18 12.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit in 19 mar
tie 1965. Schimbarile care au avut loc in Romania in
ultimii sai ani de viata/ au dus la crearea unui climat
de relativa bunastare sociala §i la obtinerea unei au-
tonom ii in cadrul bloculu i sociali st.

un momentMoartea lui Gheorghiu-Dej

in care, s-a produs
in Romania, semnele intr-
"dezghe-
tului" ideologic devenisera evidente. In interior a-
parusera primele semne de multumire §i de speran-
ta, iar in exterior Romania incepea sa fie prezenta in
atentia diplom atilor §i economi§tilor occidentali.
La cateva zile dupa funeralii, numele lui
Gheorghiu-Dej a disparut din presa oficiala, cartile

§i
iararticolele de cuv
portretele sale antari i-au
au fost fost jos
date retrase
de dpeinpereti.
librari i,
Lumea incepea sa faca cuno§tinta cu noul lider al
Partidul ui C omunist, Nicolae Ceau§escu.

V. 2 - Rom ania in timpul lui

Nicolae Ceau§escu

Nicolae Ceau§escu s-a nascut la 26 ianuarie

1918
treilealacopil,
Scornice§ti, judetul
din cei zece Olt. Nicolae
ai familiei. Dupaaabsolvi-
fost al
rea §colii primare, neavand suficiente mijloace ma-
132
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Icriale pentru a-§i asigura un viitor in sat, Nicolae

ia calea Bucure§tilor. Fenomenul e frecvent in Ro
mania interbelica printre tinerii tarani atra§i de ilu-
/ii1e m arilor ora§e. Astfe l, la in cepu tul a nilo r '3 0 pe
Nicolae Ceau§escu il gasim la Bucure§ti angajan-
ilu-se direct in actiunile organizate de comuni§ti.
I 3ra a f i jucat v reun rol im portan t in clan des tinita-
te reu§e§te, dupa 1944, sa urce treptele ierarhiei in
partid. A fost §ef al tineretului comunist, general-
locotenent §i §ef al directiei politice a armatei, se-
cretar al Comitetului Central al Partidului Munci-
toresc Roman, membru al Biroului Politic, respon-
sabil cu problemele de cadre etc. Totu§i, in 1965,
cand a fost numit prim-secretar al partidului, atri-
butiile sale erau limitate. Ascensiunea lui spre pu-
terea absoluta avea sa inceapa, de fapt, dupa 1971,
f&ra a mai putea fi stavilM pana in decembrie
1989. Nicolae Ceau§escu s-a casatorit, in 1946, cu
Elen a Petres cu, pe care a cunoscut-o in timp ul unui
miting muncitoresc organizat in capitala. Ajutata
de sotul ei, Elena a devenit, in 1979, pre§edinte al
Consiliului National pentru §tiinta §i Tehnologie,
in 1980 prim viceprim-ministru, ajungand apoi §i
pre§edinte al comisiei pentru cadre a partidului.
Elena Ceau§escu ajunge astfel "numarul doi" in
partid §i in stat.

133
 Marcela Salagean

Prima manifestare de amploare cu prilejul

careia Nicolae Ceau§escu s-a facut cunoscut opiniei
publice a fost Congresul al IX-lea al partidului. Lu-
crarile congresului s-au desfa§urat la Bucure§ti, in
tre 19 §i 24 iulie 1965. Ceau§escu a prezentat "Ra-
portul la Congres". Discursul lui, chiar daca a fost
incoerent pe alocuri, a fost ascultat cu atentie §i cu-
riozitate atat de delegatii din tara cat §i de invitatii
straini. A fost un discurs simplu. A prezentat situa-
tia economica a Romaniei, insistand asupra faptului
ca dezvoltarea industri ei va atrage ne indoielnic pro-
gresul economiei nationale §i al intregii societati.
Apoi, spre surprinderea auditoriului, a denuntat
abuzurile din timpul lui Gheorghiu-Dej. De§i criti-
cile nu au vizat persoane, surprinderea a fost mare.
Congresul al IX-lea, "congresul promisiuni-
lor §i deschiderilor", a creat imaginea unui lider mai
liberal, imagine opusa celei lui Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej. Totodata, congresul a confirmat numirea
lui Nicolae Ceau§escu in functia de secretar general
al Comitetului Central al Partidului Cominist Ro
man. De asemenea, partidul §i-a reluat denumirea
pe care o purtase anterior unificarii din 1948.

134
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

• 1965 -1 9 7 0 /7 1

Regimul lui Nicolae Ceau§escu a debutat cu

o serie de masuri de nature sa redreseze orgoliul
national,
7 '
cum ar fi relatinizarea numelui tarii -
/
Ro-
mania in loc de Rominia. Noul lider s-a intalnit frec-
vent cu reprezentantii intelectualitatii, armatei,
muncitorilor, ocazii cu care §i-a manifestat dezacor-
ilul fata de dogmele epocii anterioare. A ajuns chiar
sa ia masuri menite a incuraja initiativa particulars.
Astfel, in 1967, a permis deschiderea de pravalii,
restaurante, pensiuni §i locuinte particulare, s-au
■ldoptat noi reglementari ale regimului pa§apoarte-
lor, etc. Primele intalniri cu populatia au fost orga-
nizate incepand cu toamna anului 1965. Ceau§escu
a vizitat §antiere muncitore§ti, s-a intalnit cu repre-
zentanti ai minoritatilor nationale, a vizitat ora§
eiupa ora§, cSlatoriile §i adunarile populare deve-
nindu-i indispensabile. Marile mitinguri "populare"
reprezinta unul dintre elementele caracteristice ale
epocii Ceau§escu.
In acela§i cadru al politicii de destalinizare §i
a continuarii acuzatiilor la adresa regimului prece
dent, Ceau§escu a organizat, in aprilie 1968, o ple-
nara a Comitetului Central in care s-a decis reabili-
tarea lui Lucretiu Patra§canu §i excluderea lui Ale-
xandru Draghici (fost ministru de interne) din toate

135
 Marcela Salagean

organismele de partid. Secretarul general rostit, cu

aceasta ocazie, un aspru reghizitoriu impotriva lui
Draghici §i a lui Gheorghiu-Dej, acuzandu-i a fi fost
principalii instigatori ai asasinarii lui Patra§canu
precum §i a lui §tefan Fori§ (liderul P.C.R. intre
1940-1944).
Simptomele "dezghetului" s-au facut simtite

§i in economie, domeniu in care s-a putut constata

un progres simtitor. Nicolae Ceaugescu a continuat
politica lui Gheorghiu-Dej, mai ales in ceea ce pri-
ve§te industria. Planul cincinal pe anii 1966-1970,
ale carui directive fusesera stabilite la congresul al
IX-lea, a pus accentul pe industria grea. Visul lui
Ceau§escu era acela de a transforma Romania intr-o
tara exportatoare de ma§ini. in paralel, a inceput
construirea unor vaste capacitati de rafinare a petro-
lului. Ceau§escu sustinea ca modernizarea economi
ei romane§ti se poate obtine mai repede in conditiile
unui dirijism centralizat. Aceasta linie s-a accentuat
§i mai mult dupS 197 0 cand s-a hotarat inceperea lu-
crarilor unor ambitioase
/ obiective industriale, care
'
s-au dovedit a fi, nu mult mai tarziu, lipsite de va-
loarea economica care li se atribuia. in ceea ce pri-
ve§te agricultura, (beneficiara a unor subventii din
partea statului care urcau pana la 15-20% din totalul
pe economie), rezultatele obtinute au fost destul de

136
 Introdu cere in istoria con tem por ana a Rom aniei

bune, constatandu-se, la inceputul anilor '70, o anu-

mita abundenta a produselor alimentare.
Noua orientare, mai liberala, a lui Nicolae
Ceau§escu s-a facut simtita din plin in domeniul
culturii. Controlul birocratic a slabit, devenind posi-
bila realizarea unor opere de prestigiu. invataman

tul a cunoscut
dere. Pondereao perioada
§tiintelor de modernizare
exacte a crescut§i in
deschi-
defa-
voarea §tiintelor politice. Rusificarea a disparut
complet din §coli, limba rusa fiind treptat inlocuita
cu limbile de circulate internationala. Au fost in-
fiintate licee in care limba de predare era una din
importantele limbi de circulatie internationalS; uni-
versitatile romane§i a u intrat in conta ct cu cele euro-

pene §i americane; profesorii §i studentii au avut

posibilitatea de a cunoa§te lumea academica inter-
nationalS; biblitecile §i librariile s-au imbogatit cu
lucrari occidentale. Prin aceastS politics toleranta fa-
tS de cultura, partidul comunist a reu§it sa-§i atraga
simpatia §i adeziunea intelectualitatii. Atata vreme
cat Nicolae Ceau§escu nu a manifestat un interes
special pentru cultura, aceasta s-a putut dezvolta in
voie. Intelectualii au putut sa-§i aleaga teme de cer-
cetare conforme propriilor inclinatii, fara a fi nevoiti
sa tina cont de interesele §i indicatiile partidului,
cum avea sa se intample in deceniile opt §i noua. in
aceasta perioada au putut vedea lumina tiparului
137
 Marcela Salagean

studii ale caror subiecte erau in acord cu curentele

vremii pe plan international.
In domeniul p o litic ii externe, primii ani ai
regimului Ceau§escu au reprezentat perioada unor
initiative diplomatice romane§ti care aveau sa inte-
greze Romania in randul comunitatii international e.
Nicolae Ceau§escu nu numai ca a continuat cursul
initiat de Gheorghiu-Dej, ci s-a §i angajat in cateva
actiuni care i-au consolidat, in mod durabil, pres-
tigiul. El a refuzat sa permita desfa§urarea de mane-
vre militare ale Pactului de la Var§ovia pe teritoriul
Romaniei; a devenit prima tara din lagarul socialist
care a stabilit relatii diplomatice cu Germania Fede-
rala; a refuzat sa rupa relatiile diplomatice cu Israe-
lul in urma razboiului din 1967 si, mai mult chiar,
comun itatea evreilor r oman i a fost lasat a sa adere la
Congresul Mondial Evreiesc; a refuzat sa participe
la invazia Cehoslovaciei alaturi de trupele tarilor
membre ale pactului de la Var§ovia (mult mai tar-
ziu s-a aflat ca Romaniei nici nu i s-a solicitat parti-
ciparea), actiune care a fost considerate drept apo-
geul politicii externe a lui Ceau§escu. Declaratia din
august 1968 1-a transformat pe Nicolae Ceau§escu
intr-un erou national §i international. Occidentul

era impresionat. Liderii sai si-au inceput pelerinajul

spre Bucure§ti. Primul a fost premierul britanic Ha
rold Wilson, urmat de pregedintele Frantei Charles
138
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

tie Gaulle (mai 1968). De Gaulle considera vizita in

Romania atat de importanta, incat, de§i evenimen-
U'le din Franta erau destul de grave (criza din mai
'(i8), el a hotarat sa nu renunte la vizita.
Suprema confirmare a succesului lui Nicolae
Ceau§escu pe plan international a fost vizita prese
ll intelui am erican Richard Nixon, in vara anului
1969. Era prima vizita a unui pre§edinte american in
I luropa de Est. Pana la venirea administratiei Carter,
relatiile romano-americane au cunoscut un curs as
cendent, care au culminat cu acordarea clauzei nati u-
nii celei mai favorizate Romaniei, in 1974. De aseme
nea, de o mare importanta au fost negocierile (inche-
iate cu succes in 1971) de adeziune a Roma niei la A-
cordul General pentru Tarife §i Comert (GATT), §i
dcceptarea Romaniei ca membru a Fondului Mone-
tar International §i a BSncii Mondiale. Bineinteles, le-
gSturile economice din cadrul C.A.E.R. n-au fost ne-
glijate, de§i, comparativ, s-a putut constata o u§oara
reducere a lor.

• 1971 -1 9 8 0

Dezghetul initiat de Gheorghiu-Dej, continu-

at §i amplificat apoi de Ceau§escu, nu avea sa dure-
ze prea mult. Totul a inceput de fapt cu vizita lui
Ceau§escu in China §i Coreea de Nord. In Phenian a

139
 Marcela Salagean

fost impresionat de inregimentarea colosala ridicata

la rang de politica de stat. In aceasta vizita, cu nefas-
te consecinte pentru viitorul poporului roman, Ni
colae Ceau§escu a fost insotit de sotia sa Elena. Du
pa intoarcerea in tara, Ceau§escu a anuntat o mini-
rev olu tie culturala. Prima expresie a noului curs
politic a fost reprezentata de "Tezele din 1971". Ele
prevedeau un control centralizat asupra activit atilor
artistice §i culturale, asupra presei §i invatamatului.
Totodata era anuntata punerea in aplicare a a§a nu-
mitei "rotiri a cadrelor §i functiilor", prin care dem-
nitarii erau schimbati periodic din functii. Premierul
Ion Gheorgh e M aurer a fost critic at pentru ideil e lui
economice §i a fost acuzat de neincredere in politica
partidului. Va fi inlaturat treptat, in timp ce Elena
Ceau§escu incepea sa-§i faca aparitia in ierarhia po
litica romaneascS. in 1973, ea §i-a facut intrarea in
Com itetul Executiv .
Dupa 1974, anul in care Nicolae Ceau§escu s-
a autoproclam at pre§edin te al Romania, mem brii f a-
miliei sale au inceput sa acumuleze functii impor-
tante in partid, stat sau in ierarhia militara. Posturile
cheie ale partidului, ale unor ministere (de interne §i
agricultura), organizatiei de tineret §i a consiliului
de §tiinta §i cultura au fost ocupate de sotie, frati, fii
§i cumnati. Toate acestea intr-o perioada in care
Maurer a fost inlocuit, iar alti membri ai partidului
140
 Intro ducer e in istoria contemp orana a Romaniei

pe care Ceau§escu s-a sprijinit in 1965 au fost margi-

nalizati. Cultul personalitatii a ajuns la forme rar in
finite, secretarului general placandu-i sa fie a§ezat
.llaturi de cei mai de seama domnitori §i voievozi.
La crearea acestei imagini au participat scriitori,
muzicieni §i arti§ti plastici. Conducatorului i s-au
atribuit calitati mitice §i competence universale, bio-
grafia sa era mereu reajustata, iar ziua de 26 ianua-
rie a inceput, treptat, sa concureze marile sarbatori.
Ceau§escu incepea sa fie aclamat ca lider inzestrat
cu posibilitati de supraom, capabil sa gaseasca solu-
|ii la toate problemele.
Inlaturarea lui Gheorghe Maurer a pus capat
descentralizarii initiate de fostul prim ministru. Ori-
ce spirit de initiative, din domeniul economic mai
ales, a fost anihilat dupS 1974, deciziile fiind luate
numai de atot§tiutorul §ef de partid §i de stat. §i-au
pierdut functiile in ministere oameni ca §tefan
Voitec, Ilie Verdet §i Cornel Burtica, datorita unei
viziuni economice care nu se potrivea cu aceea pro
movata de Ceau§escu. Acce ntul ex cesiv pus pe dez-
voltarea industriei grele a creat dezechilibre econo
mice majore. in acela§i timp, Romania a fost nevoitS
sa cheltuias ca din ce in ce mai m ult pentru im portu-
rile de minereu de fier §i petrol. Drept consecinta,
unul din cele mai negative rezultate ale acelei nesa-

141
 Marcela Salagean

buite politici de industrializare a fost cre§terea dato-

riei externe a Romaniei.
Cea mai acuta problema a economiei roma-
ne§ti a fost cea legata de agricultura. In Romania a
inceput sa fie bantuita, dupa 1975, de o criza ali-
mentara care se accentua cu fiecare an care trecea.
Centralizarea in acest domeniu a atins forme greu
de imaginat. Au fost adoptate decrete prin care ta-
ranii erau obligati sa-§i inregistreze animalele din
gospodarie la primarii, sa contracteze animalele cu
statul §i sa-§i vanda produsele la preturile stabilite
de stat. A fost interzisa sacrificarea animalelor de
catre p roprietarii lor.
E§ecul politicii economice s-a rasfrant nega-
tiv asupra nivelului de tra i. Preturile, stabile in pri-
mii zece ani ai regimului ceau§ist, au inceput sS
creasca in a doua jumatate a anilor '70. Lipsa artico-
lelor de prima necesitate §i, mai ales, a alimentelor a
inceput sS devina din ce in ce mai acuta, ceea ce a
determinat rationalizarea produselor alimentare de
baza. De asemenea, au fost adoptate masuri de na-
tura sa impiedice mutarea populatiei dintr-o regiu-
ne in alta. 14 ora§e au fost declarate "ora§e inchise",
stabilirea in ele devenind aproape imposibila. Spre
deosebire de epoca precedents, au inceput a fi luate
masuri prin care se urmarea stoparea migratiei in
terne de la sat la ora§.
142
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Scaderea nivelului de trai a dus, firesc, la

i re§terea nemultumirilor populatiei. Cu toata staru-
inta autoritatilor de a le impiedica sau minimaliza,
in tara au avut loc o serie de actiuni greviste §i re-
vendicative. In august 1977, a avut loc greva mine-
rilor din Valea Jiului. A fost cea mai mare actiune
j^revista de dupa 1945. Datorita amplorii manifesta-
tiei, Nicolae Ceau§escu a fost silit sa se deplaseze in
zona miniera, facand lucratorilor de acolo num eroa-
se promisiuni. Nu au fost decat o momeala pentru
c3, nu dupa mult timp, represiunea s-a abatut asu
pra grevi§tilor. In primavara anului 1979, a fost in-
tiintat Sindicatul liber al oamenilor muncii din Ro
mania (S.L.O.M.R.), cu sectii in Transilvania, Banat

*ji Muntenia. A cuprins aproximativ 2000 de oa-

meni. Programul acestui sindicat prevedea o serie
de drepturi muncitore§ti, printre care dreptul de
asociere. S.L.O.M.R. n-a putut activa mult timp. Li-
derii au fost intemnitati dupa cateva saptamani, iar
mi§carea a fost dizolvata. De-a lungul perioadei cu-
prinse intre anii 1974-1981 au avut loc incendii §i ex-
plozii la mari intreprinderi industriale, provocate
intentionat
/ de muncitori nemultumiti
/ /de conditiile
/
de munca sau de neplata orelor suplimentare.
Unul dintre fenomenele cele mai izbitoare
ale perioadei a fost minirevolutia culturala, prin
care ideologia de partid a revenit in cultura. Nume-
143
 Marcela Salagean

ro§i activi§ti de partid, cu functii dintre cele mai im-

portante, au fost declarati oameni de §tiinta. Printre
ace§tia s-au numarat, in primul rand, membrii fami-
liei Ceau§escu. Au fost luate masuri pentru cenzu-
rarea oricaror publicatii, au fost restranse contactele
cu strainatatea §i au fost neutralizate multe din ins-
titutiile care au adus faima culturii romane in anii
'60. O mare atentie a fost acordata invatamantului.
Legea invatamantului/ din 1978 a introdus / princi-

piul integrarii invatamantului cu productia. Liceele

§i facultatiile au fost puse sub tutela unor fabrici,
elevii §i studenti fiind insarcinati cu indeplinirea
unor "planuri de productie". Cele care au avut cel
mai mult de pierdut in urma acestei reorganizari au
fost disciplined umaniste. Numarul studentilor a
inregistrat o restrangere severa, inscrierea la exame-
nul de admitere fiind de multe ori conditional de
t

recomandari ale organizatiilor de partid. Restrictii

similare, dar mult mai severe, le-au fost impuse §i
celor care doreau sa se inscrie la doctorat. Totu§i, re
gimul nu a reu§it sa se impunfi peste tot. Literatura,
medicina §i §tiintele exacte au fost domeniile care s-
au bucurat de o anumita independen ts. De aici au
pornit §i cele mai indarjite manifestari de opozitie.
Dupa 1971, un m are numar de oameni de §t i-
inta §i-au exprimat atitudinea fata de noul curs poli
tic. Remarcabile au fost critica formulata de scriito-
144
 fntroducere in istoria contemporana a Rom aniei

ml Nicolae Breban, pe atunci membru al Comitetu

lui Central §i redactor §ef al revistei "Romania lite-
rarci", ca re, criticand amestecul ideolo giei de partid
in cultura a fost exclus din Comitetul Central §i de
la conducerea revistei; "Mi§carea Goma" - februa-
i ie-martie 1977, la care au aderat aproximativ 200
ile oameni; 'textele preotilor dizidenti (ex : Gh. Cal-
ciu Dumitreasa- 1979); scrisorile deschise adresate
liderilor romani sau straini; interviurile adresate de
i Stre un ii dizid enti m ass-m ediei o ccidentale. Toto -
ilata, trebuie mentionate §i criticile formulate la
.ulresa regimului de catre reprezentantii minoritati-
lor nationale.
/
In ceea ce prive§te p o litic a externa, destalini-
/.area diplomatica din deceniul precedent nu a mai
lost continuata de regimul politic de la Bucuresti. In
primul rand, atentia a fost concentrate inspre ampli-
l icarea relatiilor de prietenie §i colaborare cu toate
Jclrile socialiste. Una din grijile lui Ceau§escu a fost
reglementarea relatiilor cu Uniunea Sovietica. Pro-
cesul de apropiere romano-sovietic a atins apogeul
in 1976 cu prilejul vizitei lui Nicolae Ceau§escu in

Basarabia
tut §i Crimeea.
fi inlSturate, Totu§i,
disputele disensiunile
continuand nu auTra-
in cadrul pu
tatului de la Var§ovia §i in cadrul C.A.E..R. Relatiile
bilaterale dintre cele doua tari
/ au fost mai mult de
natura economica. Romania era nevoita sa importe
145
 Marcela Salagean

din Uniunea Sovietica importante resurse pentru in-

dustrie.
Anii '70 au reprezentat, in acela§i timp, pe
rioada amplificarii legaturilor cu tari din Asia §i A-
frica. La acest capital se inscriu vizitele lui Nicolae
Ceau§escu in acele tari, precum §i vizite la Bucure§ti
a §efilor statelor vizitate.
In ceea ce prive §te relatii le diplom atice rom a-
no-occidentale, in pofida unor actiuni romane§ti
destul de importante (vizitele lui Ceau§escu in Ita
lia, Republica Federala Germana., S.U.A., Franta,
Tarile nordice, Marea Britanie, etc, precum §i vizi
tele liderilor occidentali in Romania §i participarea
la anumite intruniri §i conferinte internationale),
Ceau§escu §i-a vazut popularitatea mult diminuata.
Datorita ingradirilor impuse pe plan intern, liderul
roman a inceput sa fie condamnat pentru nerespec-
tarea drepturilor omului. Singurul domeniu unde
Romania a excelat, conformandu-se exigentelor in
ternationale, a fost sportul.

• 1981 -1989

Ultimii noua ani ai regimului ceau§ist sunt

caracterizati de programul de austeritate dictat de
dorinta lui Ceau§escu de a face din plata datoriei
externe prioritatea absoluta a politicii romane§ti.
146
 Introducere i n istoria contempo rana a Romaniei

l .ste perioada izolarii internationale, a distrugerii

centrului istorie al Bucure§tiului §i a altor ora§e, a
demolarii bisericilor §i manastirilor, a sfaramarii a
numeroase vestigii ale perioadei precomuniste. Ta
ra a inceput sa fie guvernata exclusiv pe baza "indi-
tatiilor pretioase" ale liderului ei. Din eroul presei
occidentale a anilor '65-71, Ceau§escu a devenit "ti-
ranul", "om ul bolnav al lumii com un iste", e tc, in
viziunea acelea§i prese.
Efectele negative ale industrializarii din anii
precedent!, datoriile §i dobanzile exorbitante care
trebuiau platite, s-au facut simtite din plin in econo
mic. Hotarat sa puna capat datoriilor externe, Ceau-
?>escu a decis sa reduca drastic importurile §i sa ex-

porte tot ce se putea. Pentru a pune in aplicare a-

ceasta politics, a introdus o serie de masuri de aus-
teritate pentru populatie. A rationalizat painea §i
alte produse alimentare de prima necesitate, produ-
sele de imp ort au devenit aproape prohibit e, tar ani
lor li s-a interzis cumpararea unor produse alimen
tare din ora§e, consumul de energie electrica a fost
drastic rationalizat. In ceea ce prive§te agricultura,
de§i statisticile oficiale anuntau mereu productii a-
gricole sporite §i de buna calitate, lipsa produselor
agricole era acuta pe piata romaneasca. Nevoite, ca-
teodata, sa mo tiveze aceasta pen urie de produse ali
mentare,' oficialitatiile
/ acuzau criza economica mon-
147
 Marcela Salagean

diala, inflatia §i pretul ridicat al petrolului, precum

§i calamitatile naturale. Bineinteles, toate acestea au
influentat negativ agricultura, dar au existat §i "ani
buni" de pe urma carora nu s-a inregistrat nici o im-
bunatatire a ofertei de produse agricole pe piata in
terna. Pe de alta parte, mijloacele moderne de lucru
se utilizau rar. In general se lucra manual. Forta de
munca era asigurata de multe ori prin scoaterea la
camp a sodatilor, elevilor, studentilor §i chiar a
muncitorilor. Totodata, fara a-§i asigura o piata
pentru desfacerea bunurilor produse, liderii comu-
ni§ti au decis fabricarea unor ma§ini, avioane, nave
maritime §i fluviale, automobile, etc, multe din ele
de calitate inferioara, §i adeseori lipsite de preturi
de cost atractive.
In urma politicii promovate, in locul buna-
starii, hotararile de partid au adus poporului roman
lipsuri §i saracie. S-a manifestat o vSdita lipsS de in-
teres pentru problemele sociale, fondurile de stat alo-
cate acestui sector sc&zand de la un an la altul. Veni-
turile populatiei s-au diminuat simtitor; oamenii su-
fereau datorita lipsei produselor alimentare, frigu-
lui din cas& §i de la locul de munca, prohibirii apa-
ratelor de uz casnic care consumau energie electri-

ca, obligatiei
platiti, dedea sarbatori
in zilele lucra ore legale
suplimentare, fara etc.
§i religioase, a fi
Cele mai abuzive legi adoptate in timpul lui Ceau-
148
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

sescu §i cele mai greu de suportat de populatie au

lost "programul de alimentatie §tiintifica", elaborat
in 1982 (decret prin care s-a stabilit numarul de ca-
lorii §i procentul de proteine ce revenea fiecarui
membru al societatii, in functie de varsta, sex §i pro-
fesie) §i programul demografic, conform caruia fie-
care familie trebuia sa aibS cel putin trei copii. Bine
inteles, programul n-a putut fi impus a§a cum ar fi
dorit liderii de la Bucure§ti, dar a creat, totu§i, nu-
meroase tensiuni in societate.
Cat prive§te cultura, dupa 1981 s-a inregis-
trat amestecul tot mai grosolan al autoritatilor in
acest domeniu odatS cu exacerbarea cultului perso-
nalitStii §i a ascensiunii "academice" a Elenei Ceau-

sescu. Conditiile de publicare a cartilor au devenit

mereu mai grele. Cenzura a incercat sa anihileze
orice urma de independents artisticS, iar pomenirea
"ConducStorului iubit", cu ocazia manifestSrilor
artistice sau citarea lui in cartile care urmau a fi pu-
blicate era obligatorie.
In comp aratie cu perioada pre cedents, in anii
'80 numSrul membrilor de partid a crescut destul de
mult (in 1987 - cca 3,5 milioane). Cea mai mare par
te a noilor membri nu intraserS insS in partid de
bunS voie, mai ales dupS 1980. Obtinerea unui loc
de muncS mai bun, a unei locuinte mai confortabile,
inscrierea la examenele de doctorat, etc erau condi-
149
 Marcela Salagean

tionate de calitatea de membru de partid. Realitatea

impune o analiza atenta acestui fenomen. Era o di-
ferenta mare intre membrii P.C.R. care reprezentau
nomenclatura §i cei intrati in partid pentru a-§i pu
tea exercita profes ia.
§i in deceniul al noualea, regimul comunist a
avut de infruntat diferite manifestari de opozitie.

Pana spre sfar§itul

nele individuale anilor '80,
dizidente grupurile
actionau sau separat,
fiecare persoa-
f&ra a se pu tea con stitui intr-o mi§care unitara, da to
rita Securitatii care-i reducea la tacere. Dar, pe ma-
sura ce regimul se inasprea mi§carea de rezistenta
se facea tot mai mult simtita. In a doua jumatate a
anilor '80 s-a produs o intensificare a revoltelor
spontane, cum ar fi revolta muncitorilor din Bra§ov
(15 noiembrie 1987), sau ie§irea in strada a studenti-
lor din Ia§i. De asemenea, o puternica surpriza a
constituit-o actiunea din martie 1989 a §ase fo§ti
demnitari ai partidului care, printr-o scrisoare des-
chisS adresata lui Ceau§escu, faceau cunoscute opi-
niei publice ab uzu rile regim ului §i- i cereau li derului
de partid §i de stat sa renunte la conducerea tarii.
Nici una din aceste manifestari nu aveau sa-1

determine pe Nicolae
tere. De§i con§tient de Ceau§escu
schimbarilesadin
renunte
fostul la pu
spatiu
comunist central §i est european, el i§i promova, in
continuare, funesta linie politica. In noiembrie 1989,
150
 Introducere i n istor ia contem porana a R omaniei

la Bucuresti, a avut loc Congresul al XlV-lea al Par

tidului Comunist Roman, congres care 1-a reales pe
Ceau§escu in fruntea P.C.R. In acel noiembrie, cand
incepea distrugerea zidului Berlinului, cand liderul
comunist bulgar Todor Jivkov i§i dadea demisia (10
noiembrie), cand in Praga aveau loc manifestatii
studente§ti, in Romania nimic nu parea sa aduca
schimbari. Dar Ceau§escu nu avea sa supravietuias-
ca mai mult de o luna. Mijlocul lui decembrie 1989
i-a adus pe locuitorii Romaniei in strada §i nimic nu
i-a mai intors in casele lor pana la inlaturarea clanu-
lui ceau§ist.

R eferin te b ib lio g ra fice

Angela Banciu, Istoria vietii constitutional din

Romania,1866-1991, Bucuresti, Ed. Dacia, 1994
Lavinia Betea, Maurer §i lumea de ieri. Marturii despre
stalinizarea Romaniei, Arad, Fundatia Culturala
Ion Slavici, 1995
Sanda Bor§a, Mihai Croitor, Colectivizarea agriculturii in
Romania: mecanismele legislative ale subordondrii
lumii rurale (1949-1962), Cluj-Napoca, Ed.
Mega, 2009

151
 Marcela Salage an

Dan Catu§an, loan Chiper, Cazul §tefan Fori§. Lipta

pentru putere in PCR. De la Ghgeorghiu-Dej la
Ceau§escu, Bucure§ti, Ed. Vremea, 1999
Adrian Cioroianu, Pe urmele lui Marx. O introducere in
istoria comunismului romanesc, Bucuresti, Ed.
Curtea Veche, 2005
Florin Constantiniu, PCR, Pdtra§canu §i Transilvania
(1945-1946), Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001
Mihai Croitor, Romania §i conflictul sovieto-chinez (1956-
1971), Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009
Dennis Deletant, Ceau§escu §i securitatea, Bucuresti, Ed.
Humanitas, 1997
Idem, Regimul comunist in Romania,, Bucure§ti, Ed.
Accademia Civica, 1998
Victor Frunza, Istoria stalinismului in Romania, Bucuresti,
Ed. Humanitas, 1990,
Fischer- Galati, Stephen, Romania in secolul XX, Ia§i,

Institutul European, 1998

Vlad Georgescu, Politica §i istorie. Cazul comuni§tilor
romani, Ed Humanitas, Bucuresti, 1991
Idem, Istoria romanilor, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1990
Gheorghe Iancu, Ottmar Tra§ca, Virgiliu Tarau (ed),
Colectivizarea agriculturii in Romania. Aspecte
legislative. 1945-1962, Cluj-Napoca, Presa
Universitara Clujeana, 2000,

152
 Introducere i n istori a contem porana a Rom aniei
Ghita Ionescu, Comunismul in Romania 1944-1964,
Bucure§ti, Ed. Litera, 1994
Gail Kligman, Politica duplicitdtii. Controlul reproducerii
in Romania lui Ceau§escu, Bucuresti, Ed.
Humanitas, 2000
Corneliu Mihai Lungu, Mihai Retegan, 1956 Explozia.
Perceptii romane, iugoslave §i sovietice asupra
evenimentelor din Polonia §i Ungaria, Bucuresti,
Ed. Univers Enciclopedic, 1996
Marius Micu, Dosar Ana Pauker, Bucuresti, Ed.
Humanitas,1991
Marin Nitescu, Sub zodia prolecultismului. Dialectica
puterii, Ed Humanitas, Bucuresti, 1995
Dumitru Preda, Mihai Retegan, 1989. Principiul
dominoului: prabu§irea regimurilor comuniste
europene, Bucuresti, Fundatia Cultural^
Romana, 2000,

Cosmin Popa,
1989)","Regimul
in: Istoriacomunist
Romaniei.din Romania coord.
Compendiu, (1948-
Ioan-Aurel Pop, loan Bolovan Cluj-Napoca,
Institutul Cultural Roman, Centrul de Studii
Tansilvane, 2007
Mihai Retegan, 1968. Din primavara pana in toamnn,
schitd de politica externa romaneasca, Bucuresti,
Ed. RAO, 1998

153
 Marcela Salagean

Stelian Tanase, Elite §i societate. Guvernnren Gheorghiu-

Dej, 1948-1965, Bucuresti, Ed Humanitas, 1998
Vladimir Tismaneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej,
Bucuresti, Ed Univers, 1995
Katerine Verdery, Compromis §i rezistenta. Cultura
romana sub Ceau§escu, Bucuresti, Ed.
Humanitas, 1994
Larry L. Watts, Fere§te-md, Doamne de prieteni...Razboiul
clandestin al RAO,
Bucuresti, Ed. Blocului
2011Sovietic cu Romania,

154
 VI - ROMANIA DUPA INLATURAREA
REGIMULUI COMUNIST

Anul 1989 marc heaza caderea com unism ului

in Europa Centrala §i de Est. In Romania, dupa ca
derea regimului comunist, s-a produs o cotitura in
ceea ce prive§te sistemul politic, social, economic,
institutional. Intreaga tara optase nu numai pentru
schimbarea lui Nicolae Ceau§escu, dar §i a tipului
de politica promovata de acesta §i a institutiilor pe

care se baza realizarea ei. La mijlocul lui decembrie

1989, revolta anticeau§ista a izbucnit la Timi§oara,
pe un fond etnico-religios instabil. Dupa cateva zile,
nemultumirea unei minoritati religioase din ora§ s-a
transformat intr-una generals, fapt ce a atras reactia
violenta a autoritatilor. Ulterior, revolta s-a extins §i
in Bucuresti, cu ocazia unui miting organizat de Ni

colae Ceau§escu
doua zi, in ziua de
valul mitingurilor 21 decembrie.
§i revoltelor Panain-a
a cuprins
Ireaga tara, in principalele ora§e avand loc mari ma-
nifestatii populare, unde s-au scandat sloganuri an-
liceau§iste. in 22 decembrie Nicolae Ceau§escu a
fost inlaturat, puterea fiind preluata, in dupa-amia-
za aceleia§i zile, de Frontul Salvarii Nationale
(I’.S.N.). Astfel, au fost destramate structurile §i in-
155
 Marcela Salagean

/ care mentinusera
stitutiile / coerenta /societ&tii/„socia-
77
liste" §i, de asemenea, retelele care faceau ca diferi-
tele sectoare ale acestei societati sa coopereze intre
ele.
Romaniei acelor zile ii lipsea insa o autoritate
stabila, din cauza ca orice regula, nu numai politica,
dar §i sociala, putea fi pusa sub semnul intrebarii §i
orice valoare putea fi contestata in cazul in era aso-

ciata cu vechiul regim.

te al institutiilor A ale
centrale existat un vid
statului, iarde autorita
pana la rea
lizarea unei structuri constitutionale/ democratice, 7
Romania a intrat intr-o prima etapa a indelungatei
sale tranzitii postdecembriste. Ramasa in istorie sub
numele de „etapa puterii revolutionare difuze",
aceasta perioada a fost marcata de serioase incerti-
tudini legate de forma pe care trebuia sa o ia siste-
mul politic, care avea de optat intre solutia unui re
gim democratic sau a unei forme autoritare de con-
ducere, derivata din regimul comunist.
Startul tranzitiei a fost mai dificil in Romania
r

decat in alte state ex-comuniste central-europene.

Demontarea brusca a sistemului de comanda s-a
soldat, intr-o prima etapa, cu adancirea efetelor per-
turbatoare ale dezechilibrelor structurale, exacerba
te de pregatirea ineficienta a clasei politice, §i in ge

neral a populatiei, pentru a actiona in conditiile de-

mocratiei § i meca nism elor de piata. In acest sens,
156
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

circumstantele neprielnice in care a debutat in Ro

mania procesul tranzitiei explica disfunctionalitatile
evidente ce 1-au insotit. Nu insa integral, deoarece
acestea sunt imputabile §i modului cum a fost gesti-
onata reforma.
Indepartarea de la putere a regimului Ceau-
§escu nu a insemnat, cu siguranta, instaurarea auto
mata a unui sistem democratic. Acesta putea fi con-
struit numai in masura in care erau edificate institu-
tiile corespunzStoare. De fapt, inca de la inceputul
constituirii sale, Frontul Salvarii Nationale §i-a asu-
mat rolul de a guverna tara numai cu titlu provizo-
riu, pana la efectuarea primelor alegeri libere, care

sa faca posibila formarea institutiilor de stat legiti

me.
in decembrie 1989, una dintre principalele
sarcini pe care §i le-a asumat noua putere de la Bu
curesti a fost de a reafirma autoritatea institutiilor
statului §i de a administra tara. Aceasta administra-
re consta,' inainte de orice,
' /in mentinerea in
/ functi-
uneactiunile
te a economiei. in al doilea
care puneau rand, trebuiau
in pericol inabu§i-
insa§i existenta
statului. A fost, probabil, cea mai costisitoare gestio-
nare sociala §i economica din istoria Romaniei mo-
derne, dar obiectivul principal, acela de a mentine
tara intre limite, totu§i, normale de stabilitate §i de
control a fost atins. Acestui obiectiv, pe termen
157
 Marcela Salagean

scurt, i s-a adaugat unul pe termen lung, care a con

stat in repunerea in functiune a structurii de autori-
tate §i a functionarii normale a institutiilor. DupS
cum s-a v&zut ulterior, au fost necesari mai multi
ani pentru refacerea principalelor institutii politice
§i sociale ale tarii.
Primul act al Consiliului Frontului Salvarii

Nationale
cu caracter(22constitutional.
decembrie 1989) a continut
Actul prevederi
statua trecerea la
/
sistemul pluralist de guvernare, la principiul sepa-
ratiei puterilor in stat, alegeri libere, respectarea
drepturilor minoritatilor, restructurarea economiei
etc. La 27 decembrie a fost adoptat Decretul-lege re-
feritor la constituirea, organizarea §i functionarea
Consiliului National al F.S.N. §i a consiliilor sale te-
ritoriale. Noul organism avea atributii executive §i
legislative, avand dreptul de a emite decrete cu pu
tere de lege. Lui i se subordona Comitetul Militar
Superior. Consiliul F.S.N. avea atributii foarte largi
in numirea premierului, a guvernului, numirea §i
revocarea pre§edint elui Curtii Suprem e de Justitie § i
a Procurorului General, aprobarea bugetului de
stat, acordarea de titluri §i decoratii, ratificarea tra-
tatelor internationale. Preyedintele sau avea atribu-
tiile unui §ef de stat, reprezentand tara in relatiile
internationale, avand dreptul de a incheia tratate,
de a numi §i revoca ambasadori.
158
 Introduce re in istoria contem porana a Rom aniei

Primul guvern al Romaniei postdecembriste

,1 fost numit prin decretul nr 1 din 26 dec 1989, fara
.i exista un act legal in baza caruia sa se constituie o
astfel de structura. Prin decretul nr. 1 al C.F.S.N.,
Petre Roman a fost numit premier, actul de organi-
zare al guvernului intrand in vigoare abia dupa
cinci zile. Astfel ca, la 31 decembrie 1989, a fost pu-
blicat in Monitorul Oficial Decretul-lege privind
constituirea, organizarea §i functionarea Guvernu
lui Romaniei, act care consfintea misiunea pur ad
ministrativa §i subordonarea totala a acestuia fata
de C.F.S.N., adica fata de Biroul sau Executiv. Nu
mirea lui Petre Roman (care avea carisma unui
tanar educat in Occident §i influentat puternic de
acesta), in functia de prim-ministru al Guv ernului
provizoriu a fost oarecum nea§teptata.
Guvernul F.S.N. a debutat cu eliminarea ex-
ceselor ceau§iste (renuntarea la sistematizarea sate-
lor, inlocuirea politicii de „sugrumare" a micii pro-
ductii tarane§ti prin largirea loturilor individuale §i
incurajarea lor pentru a produce mai mult §i a des-
face liber productia de piata) §i cu o serie de masuri
populi ste (introducerea saptama nii de lucru de cinci
zile, retrocedarea partilor sociale, cheltuirea rezer-
vei valutare pentru importuri de consum). Manda-
tul sau a fost marcat de o serie de limitari in actiune,
de conflicte politice §i sociale, de conflictele interet-
 Marcel a Salag ean

nice din Transilvania, de violenta campaniei electo

rale, de fenomenul Piata Universitatii, de mineria-
dele, miting urile §i protestele car e au avu t loc, etc .
In ceea ce prive§te politica interna, unul din
tre obiectivele majore ale schimbarii din decembrie
1989 a fost renuntarea la sistemul partidului unic §i
introducerea pluralismului politic ca fundament al
formarii institutiilor reprezentative §i totodata, ca o
garantie a democratiei constitutionale. Pluralismul
politic a primit o consacrare legala prin Decretul-le
ge nr. 8 din 31 decembrie 1989, prin care s-au sta-
bilit modalitatile de inregistrare §i functionare a
partidelor politice §i organizatiilor ob§te§ti din Ro
mania §i care a prevazut libertatea de infiintare a
partidelor politice. Adoptarea acestui act normativ
de catre Consiliul F.S.N. a constituit primul pas spre
structurarea vietii politice romane§ti intr-o diversi-
tate, eterogena ideologic, de forte politice, fiecare
dintre ele pretinzand o anumita legitimitate popula-
ra.
Perioada imediat urmatoare marcheaza §i
constituirea principalelor partide politice. Unele

dintre
in acestea
schimb, s-au bazat
au exprimat pe traditia
interesele unoristorica;
grupurialtele,
poli-
tico-sociale participante la evenimenele din decem
brie 1989. Au aparut §i partide noi, dupa modelul
forumurilor civice din Cehoslovacia §i Ungaria, pre-
160
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

cum §i partide ale minoritatilor etnice. O alta schim-

bare a fost data de formarea unor aliante. In acela§i
timp au aparut partide cu mesaje de stanga, dar §i
partide cu m esaje natio naliste.
Constituirea sistemului pluripartidist a fost
un eveniment important in Romania postdecem-

brista. In primulo rand,

dist a cunoscut in 1990-1991
puternica sistemul
expansiune in sensparti-
nu
meric, ajungandu-se la inregistrarea a peste 150 de
partide politice. Era normal sa se intample acest lu-
cru dupa decenii de dictatura. Legislatia permitea
inregistrarea partidelor pe baza prezentarii unei lis-
te cu doar 251 de aderenti. Configuratia sistemului
politic era foarte neclara. Atat Cabinetul, cat §i pute-
rea legislative nu erau rezultatul manifestSrii voin-
tei populare in cadrul unor alegeri care ar fi putut
constitui baza unui anumit tip de putere. Lipseau
normele care sa stabileasca pozitia cabinetului in ra-
port cu cei care detineau puterea legislative. Aceas-
ta lipsa de claritate a sistemului politic este princi
p a l cara cter isticS a acestei perioade . De ab ia dupS
adoptarea, in 1991, a Constitutiei, s-a creat cu ade-
varat un cadru institutionalizat
/ de functionare
/ a
pluralismului politic. Constitutia a legitimat, prin
forta normelor §i a principiilor sale, intregul ansam-
blu de schimbari radicale din sistemul politic roma
nesc. Ea a marcat incheierea, in linii generale, a tran-
161
 Marcela Salagean

zitiei societatii de la statul totalitar la statul de

drept.
Noua realitate pluripartidista era data in fe
bruarie 1990 de constituirea Consiliului Provizoriu
de Uniune Nationals (C.P.U.N.), care inlocuia Con
siliul F.S.N. Acesta cuprindea, pe jumatate, membri
ai FSN, cealalta jumatate fiind formata din repre-

zentanti
partid. Un ai partidelor inregistrate,
alt Decret-lege, elaboratcatetottrei de fiecare
atunci, con-
sfintea separatia puterilor in stat, precum §i preve-
deri referitoare la constituirea, organizarea §i func-
tionarea guvernului. Separatia puterilor in stat era
intarita de adoptarea Decretului-lege nr. 92 din 18
martie 1990 pentru alegerea Parlamentului §i a Pre-
§edintelui Romaniei. Acest Decret a fost considerat
o „mini-constitutie" deorece cuprindea o serie de
prevederi care au modificat organizarea politica a
tarii atat din punct de vedere structural, cat §i func
tional.
r In locul C.P.U.N., 'decretul metionat / instituia
un Parlament bicameral, iar in locul pre§edintelui
C.P.U.N., acela§i decret a introdus o noua institutie,
Pre§edentia Republicii.
Parlamentul, constituit in urma alegerilor

din 20 mai 1990, s-a transformat in Adunare Consti-

tuanta. In urma referendumului din 8 decembrie
1991, peste 77% dintre participants la vot s-au pro
nuntat pentru adoptarea Constitutiei §i a formei de
162
 Intr oducere in istor ia contem porana a R omaniei

stat, republica. Noul act fundamental al tarii a intro-

dus toate principiile enuntate in primele zile dupa
inlaturarea lui Nicolae Ceau§escu. Mai mult, acesta
consacra superioritatea dreptului international asu
pra celui intern in chestiuni legate de drepturile
omului §i cetateanului. A fost introdusa o institutie

noua, Avocatul
Avocatul Poporului.
Poporului apara,Numit de Senat pe
cu concursul 4 ani,
statului,
drepturile §i libertatiile cetatene§ti. Aceasta institu
tie a inceput sa functioneze doar in 1997, cand a in
trat in vigoare legea organica in acest sens .
Adoptarea Constitutiei din 1991 a consfintit
principiul separatiei puterilor in stat §i a desemnat
Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a
tarii, acreditand totodata structura sa bicamerala.
Recunoa§terea rolului Parlamentului in exercitarea
functiei legislative era consecinta normala §i necesa-
ra a organizarii politice pe temeiurile democratiei.
De-a lungul intregii perioade postdecembriste, ins-
titutia parlamentara a avut un rol pozitiv in institui-
rea §i consolidarea ciemocratiei, jucand rolul unui
mecanism de control al conflictelor specifice unei
societati in tranzitie. De asemenea, institutia parla
mentara a indeplinit functia de legitimare a elitelor
politice §i partidelor, mai ales in prima faza a tranzi-
tiei, caracterizata prin existenta unui vid de legiti-
mitate.
163
 Marcela Salagean

Dupa alegerile din 20 mai 1990, in amplul

proces de redefinire a institutiilor statului, a fost
adoptata Legea nr. 37 privind organizarea §i functi-
onarea Guvernului. Guvernul era definit ca „orga-
nul central al puterii executive, care exercita, in con-
formitate cu legea, administratia publica pe intreg
teritoriul tarii", definitie care nu se regase§te nici in

Constitutia
/ dinfundamentals
Totu§i, legea 1991 nici in acea revizuita
tarii din 2003.
a fost destul de
precisa in definirea rolului guvernului, dar devine
imprecisa in ceea ce prive§te corelarea atributiilor
guvernului cu cele ale pre§edintelui.
Transformarea Frontului Salvarii Nationale /
in partid politic (ianuarie 1990) §i intrarea in compe-
titia electorala a premierului Petre Roman, alaturi
de Ion Iliescu, au insemnat transformarea guvernu
lui provizoriu dintr-unul neutru politic intr-unul
implicat in com petitia pentru putere. Victoria F.S.N.
in alegerile din mai 1990 i-a permis nu numai sa ai-
ba o larga majoritate in Parlament, dar, in acela§i
timp, §i sa formeze primul guvern postdecembrist
rezultat in urma alegerilor, Guvernul Petre
Roman, care, din cauze sociale dar §i datorita unor
dispute in interiorul partidului aflat la putere, a re-
zistat doar pana in septembrie 1991. Din pacate
pentru R omania, in perioada c are a urmat alegerilor
din mai 1990, conflictele intre putere §i opozitie au
164
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

devenit tot mai diversificate §i intense; in interiorul

partidului de guvernamant, intre pre§edintele tarii
§i cabi netul Rom an. Tens iunile au f ost dinam izate si
de §ocul primei masuri de constrangere, necesare
construirii unei economii de piata - liberalizarea
partiala a preturilor de la 1 noiembrie 1990. Pe acest
fond de tensiune politica §i sociala, in septembrie
1991, Cabinetul Roman a fost inlocuit de Guvernul
Theodor Stoloj an, al carui rol a fost acela de a stabi-
liza tara §i a organiza alegerile din 1992.
Alegerile din septembrie 1992 (parlamen
tare §i prezidentiale), s-au bazat pe o noua lege elec
torala, care continua practica reprezentarii proporti-
onale, amendata cu pragul electoral de 3% din tota

lul voturilor
avut exprimate.
ca ratiune reducereaStabilirea
numaruluiacestui prag de
exagerat a
mare al partidelor reprezentate in Parlament. Toto-
data, alegerile din '9 2 au marcat §i inceputul institu-
tionalizarii opozitiei parlamentare din Romania,
aducand schimbari in cadrul organizarii §i nivelului
spre care tara se indrepta. A fost prima bre§a in sis
temul puterii. In pofida unei opozitii care s-a apro-

piat deSociale
cratiei majoritatea parlamentara,
din Romania Partidul
(P.D.S.R., aparut Demo-
in ur
ma divizarii F.S.N.-ului intre sustinatorii lui Ion
Iliescu §i cei ai lui Petre Roman) a reu§it sa alcatu-
iasca un guvern propriu condus de Nicolae
165
 Marcela Salagea n

Vacaroiu. Alegerile prezidentiale au fost castigate

tot de Io n Iliescu.
Principala misiune a guvernului a fost conti-
nuarea reformei economice. Rezervele bugetare
erau mici, inflatia atinsese cote i nalte, indu stria pier-
duse numeroase piete, iar Romania nu avea acces
pe piata internationals de capital in lipsa unui acord

cu Fondul Monetar
a insemnat, pe langaInternational. Legea
retrocedarea nr. 18/1991
partiala a pro-
prietStii private, fSramitarea exageratS a terenurilor
agricole, lucrate prin metode rudimentare. In mo-
mentul investiturii Guvernului, principala tema de
discutie in mass-media a fost nu ce va realiza guver
nul ci cat va rezista, opozitia considerand ca va
functiona pana la prima motiune. Guvernul Vaca
roiu a fost considerat „veriga slabs" din cercul de
putere reprezentat de P.D.S.R., fiind subiectul unor
contestSri multiple. ScSderea productiei industriale,
declinul rapid al agriculturii, §omajul in cre§tere
constituiau subiecte asupra carora opozitia politics
a atacat guvernul. Acesta §i-a propus pentru anul
1993 o cre§tere economics „zero" §i o rata a inflatiei
de aproximativ 70%, fata de 210% in anul prece
dent. Relansarea economics era programatS pentru
anul 1994. Primele mSsuri importante ale executivu-
lui au fost introducerea taxei pe valoarea adSugatS,
de la 1 iulie 1993, §i liberalizarea totals a preturilor,
166
 Introducere i n ist oria contem porana a Rom aniei

de la acea§i data. Datorita presiunilor partidelor

„partenere", guvernul a fost remaniat de mai multe
ori.
Pregatirea P.D.S.R. §i a lui Ion Iliescu pentru
intrarea in anul electoral 1996 a insemnat incercarea
de a obtine succese interne §i externe, in conditiile
in care opozitia ataca executivul pe tema stagnarii e-
conomice, a coruptiei, a ramanerii unei parti a eco
nomiei intr-o „zona gri". Guvernul a facut unele e-
forturi pentru scoaterea Romaniei din izolarea inter-
nationala, dar, in competitia regionala cu vecinii, nu
a reu§it sa iasa din „logica balcanica" §i sa se inte-
greze in „ritmul central european". Pentru a dimi-
nua la maximum costurile sociale, guvernul a adop-

tat o pozitie unor

subordonate prin care politicile
cerinte economice au fost
/conservatoare. De-a lun-
gul celor patru ani, guvernul s-a aflat sub o puterni-
c& presiune din partea FMI, Bancii Mondiale §i Uni
unii Europene, pentru accelerarea introducerii me-
canismelor de piata in economie. Rezultatele au fost
Legea 55/1995, a a§a numitei „privatizari in masa",
prin care 30% din proprietatea de stat initiala era
transformata cu titlu gratuit, prin emiterea unor cu-
poane.
La alegerile din 3 noiembrie 1996 e§ichierul
politic s-a modificat, mod ificari ce au vizat nu nu
mai P.D.S.R.-ul, ci §i Opozitia. Au fost eliminate
167
 Marcela Salagean

unele partide de stanga (Partidul Socialist al Muncii

§i Partidul Socialist) §i cele ale dreptei liberale (Par
tidul Aliantei Civice §i Partidul Liberal'93). Ion
Iliescu a fost de asemenea infrant de Emil Constan-
tinescu, candidatul Conventiei Democrate la alege
rile prezidentiale. Lipsa unei majoritati importante
in Parlament (Conventia Democrats din Romania -
C.D.R. - detinea doar 1/3 di n numarul mandate-
lor), a determinat formarea unei coalitii guverna-
mentale alcatuite din C.D.R., Uniunea Social Demo
crats (U.S.D.) si Uniunea Democrats a Maghiarilor
din Romania (U.D.M.R.), coalitie care a functionat
dupS regula algoritmului politic.
Victoria Conventiei Democrate din Romania
in alegerile din noiembrie 1996 a marcat inceputul
unei noi etape in viata politics romaneascS. A legeri
le au adus cu sine mult dorita schimbare §i alternan-
ta la guvernare. Putem sS identificSm cateva ele-
mente care au contribuit decisiv la consolidarea uni-
tatii C.D.R. si asigurarea victoriei in alegeri. In pri
mul rand era vorba despre curentul bazat pe valori-
le traditionale, initial chiar monarhist, cu un mesaj
anticomunist. Apoi era vorba despre iluzia unor eli
te pragma tice, care prom iteau sS „re inv ie" peste
noapte economia romaneascS. „Contractul cu Ro
mania", pe care s-a axat manifestul electoral al
C.D.R. §i care promitea luarea unor mSsuri clare, in
168
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

decurs de 200 de zile, pentru imbunatatirea vietii

diverselor categorii de cetateni, a fost acceptat fara
greutate. El oferea speranta ca, o data aleasa, C.D.R.
va carmui tara
/ in numele cetatenilor.
/ Promisiunea
ca 15.000 de speciali§ti, ale caror calitati fusesera ig-
norate de P.D.S.R., aveau sa fie plasati in posturi-
cheie pentru a porni un proces de refacere nationa
ls, inainte de toate in economie, s-a dovedit a fi o
perspetiva atragatoare pentru elect orat.
Perioada 1996-2000 a fost insa marcata de in-
stabilitate guvernamentala, existand nu mai putin
de tre i premieri : Victor Ciorbea (decembrie 1996-de-
cembrie 1998), Radu Vasile (aprilie 1998-decembrie
1999), Mugur Isarescu (decembrie 1999-decembrie

2000) §i doi premieri interimari: Gavril Dejeu (mar-

tie-aprilie 1998) §i Alexandru Athanasiu (decembrie
1999).
In ceea ce prive§te Guvernul Ciorbea §i vic
toria lui Emil Constantinescu, sperantele in noua
putere erau foarte ridicate, pe masura promisiunilor
din campania electorala, cuprinse in „Contractul cu
Romania. Programul celor 200 de zile". A§teptarile
populatiei aveau insa un inamic ce avea sa se dove-
deasca mult mai reduabil decat parea la prima ve
dere: „aritmetica parlamentara". Cabinetul Ciorbea
era unul eminamente politic, dar in care „tehnicie-
nii" erau putini la numar, de§i C.D.R. a promis in
169
 Marcela Salagean

campania electorala ca va guverna cu ajutorul celor

,,15.000 de speciali§ti". Slaba pregatire pentru actiu-
nea de guvernare a devenit mereu mai evidenta, pe
masura ce noua putere incerca sa administreze Ro
mania. Programul de guvernare era plin de bune in-
tentii, dar nu era bazat pe cunoa§terea aprofundata
a realitatilor romane§ti. Apoi, nu exista o cultura
politica a compromisului. Administratia, consiliile
de administrate ale diferitelor regii, bancile de stat,
etc, au facut obiectul „algoritmului", sursa majora
de tensiune fiind diferitele interese. Cel mai impor
tant conflict din interiorul coalitiei/a fost cel dintre
Victor Ciorbea §i Petre Roman, iar mai apoi acela
dintre Partidu l Nationa l Liberal §i prem ier. Ciorbea
a demisionat, a urmat interimatul lui Dejeu, apoi s-a
format Guvernul Radu Vasile.

Noul premier a adus schimbari in stilul de

guvernare. De asemenea, a incercat sa-§i asigure
sprijinul liderilor partidelor politice aflate la guver
nare. Cu toate acestea, autoritatea premierului era
limitata de protocolul de functionare a coalitiei. Pe
plan intern, situatia a devenit tot mai tensionata, pe
fundalul crizei politice prelungite, dar §i a politicilor
de austeritate impuse de FMI. Una din principalele

probleme a fost
prive§te legea divergentaProblemele
proprietatii. de interese in ceea
legate ce
de pri-
vatizarea §i restructurarea industriei, conflictele so-
170
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

ciale §i mai ale s mineriadele de la incepu tul anului

1999 (din pacate, unul dintre putinele evenimente
care a reusit sa solidarizeze pentru un timp coalitia)
au pus sub semnul intrebarii ordinea constitutiona
ls. Pe fundalul acutizarii problemelor interne, Radu
Vasile nu s-a mai bucurat de sprijinul multor parti
de din coalitie §i, printr-o „desolidarizare in bloc",
premierul a fost demis in patru zile.
Dupa demiterea lui Radu Vasile, la propune-
rea lui Petre Roman, acceptata §i de ceilalti parte-
neri, Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isares-
cu, a fost desemnat sa conduca executivul. Cabine
tul Isarescu a avut meritul de a fi stopat declinul e-
conomiei romane§ti §i de a fi asigurat scaderea in-
flatiei pana la 40% §i inceputul relalansarii activitatii
industriale. Pe de alta parte, inca din 1999, guvernul
a incearcat sa stabilizeze economia cu sprijinul unui
program convenit cu Fondul Monetar International
§i sa accelereze privatizarea §i restructurarea mari-
lor intreprinderi de stat cu ajutorul unui program
sprijinit de Banca Mondiala. Dar stimulentele pen
tru revenirea la o cre§tere economica durabila erau
inca slabe, deoarece Romania nu indeplinise inca
principalele obiective ale tranzitiei: libertatea econo
mica, stabilitatea economica, dezvoltarea sectorului
privat, garantarea drepturilor de proprietate, asigu-
rarea serviciilor publice.
171
 Marcela Salagean

In general, pot fi gasite multe explicatii pen

tru aceste rezultate ale politicii economice, inclusiv
conditiile nefavorabile de la inceputul tranzitiei.
Romaniei i-a lipsit calitatea politicilor §i capacitatea
institutionala a statului de a le elabora, coordona §i
aplica. Tranzitia a inceput la nivelul intreprinderilor
ca un proces haotic, fara nici o pregatire §i fara apli-
carea unor principii de baza. Sub presiunea munci
torilor §i a sindicatelor, noile conduceri administra
tive (alese prin vot popular) au respins vechile nor-
me privind productia, munca §i alte costuri, fara a le
inlocui cu un nou sistem economic bazat pe profit.
Aceste actiuni §i e§ecul statului de a se pozitiona ca
proprietar au anulat vechile criterii §i mecanisme
pentru mentinerea echilibrelor in economie, deschi-
zand portile decapitalizSrii masive a intreprinderi
lor de stat. Pe de alta part e, guve rnele venite la pu 
tere dupa 1989 au relaxat constrangerile economice,
au crescut cheltuielile sociale, reducand investitiile.
De§i relaxarea constrangerilor economice era a§tep-
tatS de catre populatie, aceasta s-au situat in contra-
dictie cu obiectivul stabilizarii economice, necesar
pentru tranzitia la economia de piata.
Pe de alta parte, partidele politice s-au aflat
in competitie pentru voturile cetatenilor. in acest
scop §i-au prezentat programele electorale pe baza
diferitelor ideologii. Dar, in tranzitia de la economia
172
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

centralizatS la economia de piata, in pofida doctri-

nelor lor, partidele politice ar fi trebuit sa ajungS la
un punct de vedere coerent §i suficient de cuprinzS-
tor asupra obiectivelor §i strategiilor tranzitiei eco
nomice. Aceasta din cel putin doua motive. Primul
motiv a fost determinat de existenta unor obiective
certe ale tranzitiei: libertatea economics, stabilitatea
economica, dezvoltarea sectorului privat, renunta-
rea statului la rolul de principal furnizor de bunuri
§i servicii. Al doilea motiv prive§te durata tranzitiei,
care este un proces pe termen lung ce acoperS mai
multe cicluri electorale.
Guverne diferite, sprijinite de partide politice
diferite, trebuiau sa urmSreascS indeplinirea acelo-
ra§i obiective pentru perioade de timp mai mari de
cat un ciclu electoral. Majoritatea guvernelor au
afirmat ca singura reforma reals este cea care a ince
put cu propria guvernare. Ca sS dovedeascS acest
lucru, fiecare guvern a risipit timp §i resurse, inclu-
siv prin schimbarea legislatiei. Aceasta a condus la
o incertitudine a mediului de afaceri care, impreunS
cu slaba capacitate a executivelor de a elabora, coor-
dona §i aplica politicile economice, au transformat
Romania intr-o tarS cu promisiuni §i probleme per-
petue.
in pofida debutului promitStor, dupS primii
ani de guvernare palmaresul C.D.R. nu s-a imbuna-
173
 Marcela Salagean

tatit, popularitatea ei scazand, iar coeziunea interna

s-a agravat continuu. Compromisurile liderilor
Conventiei Democrate din Romania §i slabiciunile
formatiunilor parlamentare din Conventie au ero-
dat atat constructia, cat §i imaginea construita inain-
te de alegeri. Principiile propuse de C.D.R. in cam-
pania electorala, ca metoda de lucru, au fost aban-
donate rand pe rand, fie sub presiunea unor parte-
neri din coalitie, fie sub diverse alte pretexte. Mer-
sul "cu incetinitorul" in domeniul privatizarii deve-
nise un standard, frica guvernantilor de a inchide
intreprinderi nerentabile §i de a face restructurari
reale in companii arata mai degraba inclinarea poli-
ticienilor din perioada respectiva spre ca§tigarea
sau pastrarea simpatiilor electorale, decat intentia
lor serioasa de a schimba cu adevarat ceva in siste

mul economic §i institutional.

In analiza perioadei de guvernare a coalitiei,
putem face distincti a intre anii de inceput, cand s-au
dat primele semnale de aparenta functionalitate §i
anii din urma, cand s-au incercat, fara rezultat, anu-
mite corectii. Anii 1997 §i 1998 au fost cei mai im
portant pentru reforma sau cel putin a§a ar fi tre-
buit sa fie. In pofida unor indiscutabile initiative po-

zitive
nare a§iConventiei
a unor realizari,
au fostinpierdute
primii doi ani de guver
numeroase oca-
zii. Schimbarile de guvern nu au reu§it sa accelereze
174
 Introd uce re In istoria conte mporan a a Rom aniei

reformele economice necesare, iar actiunile care au

fost incepute, cum au fost cele legate de disponibili-
zarea personalului din minerit, au rezultat in crize
sociale majore, cum a fost incercarea minerilor de a
merge la Bucure§ti, la inceputul anului 1999, pentru
a rasturna Guvernul. O alta criza majora care a dat

o lovitura
C.D.R. greaceaprestigiului
a fost intern
din Kosov o, al guvernarii
Romania sprijinind
deciz ia N. A.T.O. de bombardare a Serbiei . Iar solu-
tia cu un premier tehnocrat s-a dovedit, doar pentru
scurt timp, a fi viabila din punct de vedere functio
nal, in conditiile in care Romania era candidata la
integ rarea europeana.

Proc esu l de pregatire a aderar ii Romaniei

la Un iunea Europ eana §i N.A.T.O.

La scurt timp dupa inlaturarea regimului co

munist, Romania §i-a exprimat dorinta de integrare
in structurile europene. Primul pas pe care a trebuit

sa-1 faca Guvernul

de deschidere a fost sa obtinS
a negocierilor o decizie
de aderare. Acestpolitick
lucru
nu a fost dificil de obtinut,
/ in
' conditiile in care ceta-
r

tenii au creat presiuni asupra politicienilor pentru

realizarea integrarii. in Romania, curentul de opinie
era de cca. 70-75% din numarul cetatenilor care sus-

175
 Marcela Salagea n

tineau efectiv §i politic integrarea, cu toate ca acest

mare entuziasm nu era intotdeauna acoperit de cu-
noa§terea realitatilor europene. La nivelul clasei po
litice, in anii '90, entuziasmul integrarii s-a transfor
mat intr-un consens politic, cu toate ca au existat §i
voci care, in retorica lor pro-europeana, au folosit
concepte contrare celor europene .
inca din 1993, Consiliul European de la Co-
penhaga a luat in discutie aderarea tarilor din Euro
pa Centrala §i de Est. in prealabil, in 1 februarie
1993, Romania semnase un tratat de asociere. Acest
tratat oferea un cadru juridic important pentru de-
pa§irea decalajului dintre tara noastra §i tarile euro
pene. Comunitatea Europeana se angaja sa sprijine
Romania in noul sistem politic §i economic, care sa
respecte regulile statului de drept §i drepturile o-
mului, sa practice un sistem pluripartidist, bazat pe
alegeri libere §i democratice §i sa construiascS o eco
nomie de piata. Consiliul European de la Copenha-
ga (iunie 1993) a conturat §i mai limpede exigentele
europene fata de tarile candidate, in 1994 a fost a-
doptat documentul programatic „Strategia de pre
gatire a tarilor asociate din Europa Centrals §i de
Est pentru aderarea la UE", iar in februarie 1995, a
intrat in vigoare Acordul de Asociere al Romaniei la
UE.

176
 Introducere in istoria contem poran a a Romaniei

Adoptarea acestor documente a determinat

accelerarea procesului intern de sustinere politica a
aderarii. S-a constituit Comisia de la Snagov, care a
activat in perioada martie-iunie 1995, cu obiectivul
declarat de a gasi solutii pentru a pregati Romania
sa devina membra a Uniunii Europene. Un nou pas
s-a facut prin publicarea „Cartii Albe" din 1995 §i
mai ales prin „Agenda 2000", aprobata in 1997.
Acest document continea propuneri adresate state-
lor membre pentru largirea Uniunii. A fost un docu
ment fundamental al aderarii, care opera cu criterii
precise: l)-stabilitatea institutiilor democratice; 2)-
autoritatea legii; 3)-drepturile omului §i libertatiile
cetatene§ti; 4)-respectul §i protectia minoritatilor; 5)-
economia de piata, competitia economica; 6)-urma-
rirea obligatiei de membru.
In iunie 1995, conducerea politica a Romani
ei, §efii partidelor parlamentare de la putere §i din
opozitie au adoptat o declaratie care a institutionali-
zat ceea ce a fost denumit ulterior „Spiritul de la
Snagov". In 22 iunie 1995, Romania a inaintat cere-
rea de aderare la UE, la care a fost anexata „Strate-
gia Nationala de Pregatire a Aderarii la Uninea Eu
ropeana". Partidele politice §i-au declarat ata§amen-
tul pentru ceea ce a fost definit ca interes national, o
cauza aflata deasupra disputelor politice interne. In
timp, in cadrul „spiritului de la Snagov" au fost in-
177
 Marcela Salagean

cluse tot mai multe institutii, patronate, sindicate,

Academia, bisericile mai importante, diferite perso-
nalitati.
/

Romania a depus cererea de aderare la Uniu

nea Europeana in 1995. In urma acestei cereri, Co-
misia Europeana a elaborat §i a dat publicitatii, in
1997, opinia sa cu privire la aderarea solicitata de
Bucure§ti. Aceasta a procedat la o radiografiere a si-
tuatiei
/ tarii
/ noastre in lumina criteriilor de la Co-
penhaga. S-a remarcat faptul ca Romania a actionat
in directia
/ buna, 7dar ca ramaneau o serie de lucruri
de facut in domeniile privatizarii, consolidarii regi
mului juridic §i coerentei politicior economice. Dar,
in perioada imediat urmatoare, realizarile modeste
ale Romaniei au dezamagit Uniunea Europeana. Ca

urmare , tara n oastra nu s-a ga sit in grupul tarilor de

la Luxembourg, unde Consiliul European a decis
convocarea in primavara anului 1998 a Conferintei
interguvernamentale bilaterale pentru a incepe ne
gocieril e cu primele §as e tari. Ro ma nia a prezentat
prima versiune a programului national de adoptare
a acquis-ului comunitar, a carui analiza a inceput la
3 aprilie 1998. Institutiile europene i§i propuneau sa

o
tiasprijine in modernizarea
mediului, in dezvoltareainfrastructurii, in protec-
intreprinderilor mici §i
mijlocii, in reforma administratiei publice. Raportul

178
■
 Intf'oducere in istoria contemporana a Romaniei

prezentat de comisie remarca slabele performance

economice ale gu vernelor din anii 1996-1998.
Faptul ca Romania nu a fost inclusa in ran-
dul primelor state invitate la Luxemburg sa negoci-
eze integrarea in Uniunea Europeana, mai apoi con-
flictul din Kossovo §i bombardamentele asupra Iu-

goslaviei, au declan§at dezbateri politice interne in

legatura cu atitudinea fata de Occident. A existat o
pozitie pro-occidentala (partidele de guvernamant
si pre§edentia), o pozitie ambigua (P.D.S.R.) §i una
de ostilitate, mai ales fata de interventia in fosta Iu-
goslavie (gruparile extremiste). Aceste pucte de ve
dere s-au atenuat dup a discursul rostit de premier ul
britanic in Parlamentul Romaniei, cand a promis
sustinerea sa pentru inceperea negocierilor de ade-
rare la UE. Declaratia premierului britanic, impreu-
na cu vizita la Bucure§ti a Papei loan Paul al II-lea
(ambele din mai 1999), au determinat un proces de
reorientare politica interna §i de sustinere a cauzei
europene, cu toate ca bombardamentele N.A.T.O.
din Iugoslavia dusesera la aparitia unei falii intre
orientarile euroentuziaste §i cele eurosceptice.
in decembrie 1999, la Helsinki, Consiliul Eu
ropean a decis sa organizeze, in februarie 2000, con-
ferinte interguvernamentale bilaterale pentru ince
perea negocierilor cu 13 tari candidate, printre care
§i Romania, in aceste conditii, premierul Mugur Isa-
179
 Marcela Salagean

rescu §i pre§edintele Emil Constantinescu au orga-

nizat o alta reuniune la Snagov, adoptand „Strate-
gia de dezvoltare economica", pe baza careia s-au
desfa§urat o parte din negocierile de aderare la UE.
In acela§i timp, s-a accelerat procesul de adaptare a
retoricii pro-europeniste, schimbarea de la nivelul
limbajului politic transferandu-se, treptat, §i la nive
lul comportamentului politic. Partidele au adoptat
cauza occidentals, abandomand retorica nationalis-
ta §i mesajele autohtoniste.
In altS ordine de idei, desfiintarea Tratatului
de la Var§ovia (1991) a lasat Romania in afara unui
spatiu de securitate, §i, cum de altfel era §i firesc,
atentia diplomatiei romane§ti s-a indreptat spre
N.A.T .O. In septembrie 1994, Consiliul Nord-Atlan-
tic a adoptat un program de parteneriat Romania-
N.A.T.O, program conform cSruia, printre multe al-
tele, Romania a fost nevoitS sa-§i reglementeze rela
tiile cu vecinii. Atentatele din 11 septembrie 2001
din S.U.A. au determinat necesitatea organizSrii
unui "front" mondial antiterorist, S.U.A. revizuin-
du-§i atitudinea fatS de statele din Europa de Est. In
acest context, Romania §i-a manifestat disponibilita-
tea de a se alStura S.U.A, sprijinul neconditionat
oferit de tara noastrS avand efecte imediate in pla-
nul relatiilor cu N. A.T.O. In n oiembrie 2002, secre-
tarul general al organizatiei, Geroge Robertson, a
180
 Introduce re in ist oria contemp orana a Rom aniei

propus §efilor de stat §i de guvern din tarile mem-

bre ale N. A.T.O, reu niti la Prag a, sa accepte invita-
rea in alianta a Romaniei, alaturi de alte §ase state
foste comuniste, fap t petrecut oficial in martie 2004.

***

Alegerile din decembrie 2000, bazate pe un

prag electoral de 5% pentru accederea in Parlament,
au readus la putere PDSR-ul. La 28 decembrie 2000
vicepre§edintele P.D.S.R, Adrian Nastase, a prezen
tat componenta noului cabinet, in fata caruia sta-
teau o serie de sarcini de care nu se achitase nici
unul dintre guvernele Romaniei de dupa 1989. Ca 
binetul Nastase a initiat o ampla campanie de ima
gine menita sa redeschida canalele de comunicare
cu Occidentul §i sa schimbe perceptia partidului,
considerat pana atunci ca fiind un mo§tenitor al
structurilor comuniste, prea putin deschis catre re
forma structurala. In iunie 2001, PSDR a fuzionat cu
Partidul Democratiei Sociale din Romania, fuziune
de pe urma careia a aparut Partidul Social Demo
crat (P.S.D.), avandu-1 pre§edinte pe Adrian Nas
tase. Miza politica a lui Nastase, in calitate de pre§e-
dinte al P.S.D., a fost modernizarea partidului, pen
tru a-1 face compatibil cu formatiunile social-demo-
crate occidentale.

181
 Marcela Salagean

Guvernul Nastase era diferit in cateva aspec-

te importante fata de cabinetele precedente. Progra
mul de guvernare era un amestec intre propunerile
tipice pentru un partid de stanga (politici sociale,
sprijinirea categoriilor defavorizate, un stat implicat
in economie) §i cele derivate din angajamentele in
ternationale, in primul rand cele rezultate din nego
cierile de aderare la Uniunea Europeana. O noutate

a guvernului a fost realizarea unui Minister al

Integrarii Europene (in care negociatorul-§ef cu UE
avea statutul de ministru delegat) §i a unui minister
al Informatiilor Publice, prin acest ultim departa-
ment premierul dorind s& evite gre§elile de comuni-
care ale guvernarii precedente. O trasatura a Cabi
netului Nastase a fost faptul ca la constituirea lui au
functionat consecutiv trei reguli: l)-importanta po-
zitiei politice in interiorul partidului de guverna-
mant; 2)-apartenenta la cei doi poli de putere, Ion
Iliescu §i Adrian Nastase; 3)-competenta tehnocrati-
c3.
Ca urmare a cumularii functiei de pre§edinte
de partid §i premier, Adrian Nastase §i-a intarit po-
zitia de conductor atat al guvernului cat §i al parti
dului. Aceasta pozitie, nemaiintalnitS la nici un alt
premier dupa 1991, a avut doua consecinte extrem
de importante pentru siguranta Guvernului §i a
Premierului. Mai intai, raporturile de forte dintre
182
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Guvern §i partid au fost rea§ezate net in favoarea

cabinetului, in conditiile absentei unei opozitii la
politica Guvernului care sa vina din partea propriu-
lui grup parlamentar. Guvernul Nastase a dispus
de un sprijin parlamentar important, sprijin pe care
1-a utilizat uneori drept solutie pentru proiecte poli
tice care se doreau a fi amanate. A doua consecinta
imediata a fost lipsa concurentilor la imaginea li-
derului, imagine care sa vina, la randul sau, din
propriul partid. Stabilitatea politica asigurata s-a re-
flectat favorabil §i in dinamica macroeconomic^,
productia incepand sa creasca, la fel §i exporturile,
inflatia s-a incadrat pe o curba descendenta, iar gu

vernul s-a §i
§i bancar a ngajat sa privatizeze
sa inchidfi sectoarel
intreprinderile e energeti
nerentabile. Ac
fost demarat un program ambitios de investitii pu-
blice in infrastructura.
De asemenea, s-a dat un sernnal politic lim-
pede ca modernizarea tarii este in functie de inte-
grarea in circuitele economice §i de securitate ale tS-

rilor dezvoltate,
reform a instituti §i
iloraceasta
europ cu
eneatat
(Nismai
a, mult
2001),cua inca
cat
drat Romania in viitoarea uniune largita. Cea mai
importanta problema pentru guvern a fost, insa,
lupta imp otriva corup tiei §i reformarea justi tiei.
Guvernul Nastase §i-a propus, inca din pri-
mele luni ale mandatului sau, ca data a aderarii, 1
183
 Marcela Salagean

ianuarie 2007. Aceasta data a fost privitS, initial, cu

circumspectie de Comisia Europeana §i Statele
Membre, pana in decembrie 2002, cand Consiliul
European a recunoscut ca atingerea ei ar putea fi
posibilS. In cosecintS, a fost elaborata o „Foaie de
parcurs" care sa duca la indeplinirea acestui o-
biectiv. OdatS cu fixarea unui termen clar de ade-
rare a Romaniei la UE, cabinetul Nastase a inceput
procesul de restructurare §i privatizare a marilor
monopoluri de stat. In iunie 2003, in „spiritul ve-
chilor reuniuni de la Snagov", a avut loc o reuniune
informala, la care nu au mai fost invitate partidele
de opozitie, ci reprezentantii unor mari firme §i
band straine care au dezbStut evolutile/ economice
din Romania §i perspectivele de orientare strategics
in perioada post-tranzitie. In octombrie 2003, Con-
stitutia adoptatS in anul 1991 a fost amendatS prin
referendum, in scopul armonizSrii cu prevederile
legislatiei europene.
De§i coerente, mSsurile de reforms ale admi
nistratiei (birocratizatS §i pe alocuri, coruptS), insta-
bilitatea legislativS etc, nu au fost de natura sa-i
multumeascS pe neg ociatorii europen i. Drept urma-
re, in Raportu l de tarS pe anul 2003, Comisia Eu ro
peans a refuzat acordarea statutului de economie
de piatS functionals pentru Romania (statut acordat
totu§i in 2004). Totu§i, la 17 decembrie 2004, Consi-
184
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

liul European a constatat ca negocierile de aderare

au fost fi nalizate, ca Roma nia va p utea adera la 1 ia-
nuarie 2007, daca va continua directia §i ritmul re-
formelor. De asemenea, s-a decis semnarea Tratatu-
lui de Aderare in primavara anului urmator. Comi
sia European^ §i-a creat in acela§i timp un instru
ment de persuasiune, o clauza de salvgardare care
putea fi activata in cazul cand Romania nu ar fi in-
deplinit criteriile de aderare, dand dreptul Uniunii
Europen e sa amane data aderarii cu un an .
A§a cum era de a§teptat in cazul unui gu
vern nevoit sa ia masuri economice cu efecte negati
ve in plan social, acest lucru a erodat popularitatea
partidului de guvernamant §i a dus la cre§terea po-
pularitatii partidelor de opozitie, Partidul National
Liberal §i Partidu l D emo crat, constituite i n „ Alianta
Dreptate §i Adevar"(DA). La alegerile locale din va
ra anului 2004, „Alianta DA ", intens prom ovata de
doua persona litati (Traian Basescu §i Theodor Stolo-
jan) a obtinut un im portant numar de voturi. Rezul-
tatele alegerilor locale au generat intense dezbateri
in partidul de guvernamant. A avut loc un scrutin
intern in cadrul partidului, care parea sa indice do-
rinta P.S.D. de a se distanta/de unele dintre cele mai
r

incomode personalitati. Apoi, liderii P.S.D. au decis

incheierea unei aliante/electorale cu Partidul Uma-

185
 Marcela Salagean

nist Roman (P.U.R.), condus de controversatul Dan

Voiculescu.
Probleme au apSrut §i in cadrul "Aliantei
D A ", cand, la inceputul luni i octombrie 2004, candi-
datul sSu la pre§edentie, Theodor Stolojan, §i-a
anuntat retragerea din cursa electorala. Drept urma-
re, Traian Basescu a devenit candidatul "Aliantei
DA" la postul de pre§edinte, Adrian Nastase trezin-
du-se cu un adve rsar i mpo triva caruia nu era pregS-
tit sa lupte. Iliescu, intuind pericolul in care se afla
partidul pe care-1 fondase §i ignorand prevederile
constitutionale, a participat la ie§irile publice ale
Partidului Social Democrat §i s-a inscris pe listele
senatoriale ale partidului. Primul tur al alegerilor
generale (28 noiembrie) a dus la formarea unui echi-
libru parlamentar fragil. AlcStuirea executivului de-
pindea de atitudinea partidelor „de manevrS",
U.D.M.R. §i P.U.R., precum §i de culoarea politics a
pre§edintelui, cel indreptatit de Constitutie sS pro
puna un candidat pentru functia de premier.
Rezultatele alegerilor din 12 decembrie 2004
au fost inedite pentru Romania. Pre§edintele ales,
Traian BSsescu, apartinea unei forte politice, in timp
ce in Parlament, cel mai mare numar de mandate il
detinea Partidul Social Democrat. Dupa negocieri
purtate intre Partidul National Liberal, Partidul
Democrat, Uniunea Democrats a Maghiarilor din
186
 Introducere i n ist oria contempora na a Romaniei

Romania §i Partidul Umanist Roman, guvernul con

dus de liberalul Calin Popescu-Tariceanu a fost val i-
dat de camerele reunite ale Parlamentului la sfar§i-
tul lui dece mbr ie 2004. in discursul care a pre ceda t
votul de investit ura, Calin Pop escu-Tariceanu a pre-
cizat ca, odata cu alegerile din 2004, tranzitia s-a in-
cheiat in Romania §i incepea o noua etapa de mo
dernizare a tarii prin integrarea in Uniunea Euro
peana. Afirmatia optimista a premierului nu cores-
pundea insa intrutotul realitatii.
***

Romania a semnat Tratatul de Aderare in

aprilie 2005. Numai ca evolutiile europene, pe de o
parte, §i realitatile interne, pe de alta, au facut ca
dezvoltarea procesului pregatirii interne a aderarii
sa ridic e sem ene de intrebare. in Roman ia tranzi tiei,
nostalgiile autohtoniste au fost exprimate sub for
mula „integrarii dem ne" in UE. in vara anului
2005, premierul a refuzat sa-§i dea demisia pentru a
provoca alegeri anticipate (de§i exista un acord
politic in acest sens in interiorul Aliantei), invocand

necesitatile de stabilitate reclamate

ropeana . Restructurarea de aintegrarea
guvernului euin
fost blocata
2005-2006, invocandu-se tot integrarea europeana.
In numele integrarii a fost promulgat un nou Cod
Penal, iar lupta impotriva coruptiei a fost ridicata la
rang de obiectiv strategic. Dupa incheierea Tratatu-
187
 Marcela Salagean

lui de Aderare, tema integrarii a fost transferata in

zona politica, drept motivatie pentru atingerea unor
obiective politice. Mai trebuie precizat faptul ca, de-
a lungul intregii perioade de tranzitie, Romania a
beneficiat §i de substantiate fonduri financiare prin
trei mari programe, PHARE, ISPA §i SAPARD. In
acelasi timp, insa, intrarea acestui important flux
financiar a dus la dispute legate de detinerea con-

trolului asupra administrarii banilor.

La putin timp dupa semnarea Tratatului de
Aderare, Comisia Europeana a transmis Bucure§ti-
lor o scrisoare de avertizare, in care sesiza ca guver
nul era pe cale sa se indeparteze de la angajamente-
le asumate. Nu a fost singurul avertisment, au mai
ajuns la Bucuresti §i altele, nu numai din partea Co-
misiei, ci §i de la Parlamentul European §i de la une-
le State Membre. Aceasta situatie/era cu atat mai in-
grijor atoare cu cat, in octom brie 2005, a fost anunta-
ta acordarea unor „stegulete ro§ii" pentru 14 teme
importante de la 6 capitole din acquis, in conditiile
in care, cu un an inainte, fusesera desemnate doar
11 teme, refer itoare la trei capitole.
La toate aceste semnale, autoritatile au ras-
puns ca de fapt totul este in ordine §i ca Romania se
afla „in calendar". Avertismente au existat §i pe
parcursul anului 2006. Cu aproximativ o jumatate
de an inainte de aderare, §i inaintea unui nou Ra-
188
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

port al Comisiei Europene (mai 2006), Romania mai

avea inca 4 stegulete ro§ii la trei capitole, lucru care
a ingrijorat tarile europene (unele chiar au cerut un
nou raport de evaluare care sa fie intocmit in toam-
na). Si, cu toate problemele ivite pe parcurs (majori-
tatea din vina autoritatilor din Romania), de la 1 ia-
nuarie 2007, Romania a devenit membru a UE, cu
toate drepturile §i obligatiile ce decurg din acest
nou statut.

***

Revenind la realitatiile politicii interne, insta

larea noului pre§edinte a insemnat o ruptura cu
"traditia" politica postdecembrista. Cu un stil ne-
maiintalnit al exprimarii publice la fo§tii pre§edinti,
§eful statului s-a facut remarcat printr-o serie de de-
claratii tran§ante, ceea ce a contribuit, pentru un
timp, la mentinerea unei cote destul de ridicate de
popularitate. Declarandu-se un "presedinte juca-
tor”, Traian Basescu s-a manifestat ca un arbitru im-
plicat, mentinan d refo rma clasei p olitice §i lupta im 
potriva marii coruptii drept obiective principale ale
mandatului sau. De asemenea, a abordat §i proble-
matica condamiiarii publice a comunismului. Ast
fel, in primavara anului 2006, pre§edintele a infiin-
tat Comisia Prezidentiala Consultative pentru Ana-

189
 Marcela Salagean

liza Dictaturii Comuniste din Romania, al carui

obiectiv a fost acela de a elabora un raport §tiintific
pe baza caruia sa se poatS condamna public regimul
comunist. Conducerea comisiei a fost incredintata/
politologului Vladimir Tismaneanu. "Comisia Tis-
maneanu", cum a ramas cunoscuta in istorie, in
doar §ase luni, a elaborat un document voluminos,
de fapt un raport, care, chiar daca nu aduce argu-
mente noi fata de ceea ce istoriografia a publicat in
cepand din 1990, prezinta istoria crimelor comunis
te. Raportul, contestat de unii istorici, a fost prezen
tat de Traian Basescu in fata /camerelor reunite ale
Parlamentului §i, in acest fel, regimul comunist a
fost, pentru prima data, condamnat public in Ro ma
nia.
Pe de alta parte, disensiunile din cadrul coa
litiei de guvernamant, §i mai ales cele dintre pre§e-
dinte §i premier, s-au facut simtite la putine luni de
la alegeri. Punctul de cotitura se considera a fi an-
chetarea unuia dintre cei mai importanti membri §i
principalul finantator al Partidului National Liberal,
Dinu Patriciu, care a fost acuzat de manipularea
pietei de capital. Apoi, rand pe rand, alti mini§trii
liberali au fost anchetatiI de Directiar Nationals
/ Anti-
coruptie. Aflati sub presiunea pre§edintelui, liberalii
au initiat o actiune de reconfigurare a majoritatii
parlamentare, indreptandu-§i astfel atentia spre
190
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Partidul Social Democrat, Partidul Conservator

(fost Umanist), Uninea Democrats a Maghiarilor
din Romania §i Partidul Romania Mare. Drept con-
secinta, Partidul Democrat a parasit guvernul §i,
pen tru prima data in istoria Romaniei, pre§edintele
aflat in functie s-a aflat in opozitie fata de majorita-

tea parlamentara §i fata de guvern.

In februarie 2007, Partidul Social Democrat a
anuntat Curtea Constitutionals despre initierea pro-
cedurii de suspendare a pre§edintelui Traian BSses-
cu. S-a infiintat chiar §i o comisie de anchetS a pre-
supuselor abuzuri comise de Traian BSsescu in tim
pul mandatului sSu. La inceputul lunii aprilie, Cur
tea Constitutionals a dat aviz negativ propunerii de
suspendare a pre§edintelui, dar, in pofida acestui
punct de vedere §i, cum decizia Curtii Constitutio-
nale era doar consultativS, cateva zile mai tarziu (in
19 aprilie), Parlamentul a votat cererea de suspen
dare a lui Traian BSsescu. A fost organizat un refe
rendum (19 mai 2007), BSsescu fiind reconfirmat in
functia de pre§edinte cu peste 74% din voturile ex
primate.
DupS incheierea acestui episod in favoarea
lui Traian Basescu, co nflictul pre§edi nte - majoritate
parlamentarS - guvern s-a accentuat. Apoi, un alt
conflict intens mediatizat a fost cel legat de reforma
sistemului electoral, Traian BSsescu solicitand Par-
191
 Marcela Salagean

lamentului sa adopte un proiect de lege care sa pre-

vada introducerea sistemului electoral bazat pe vo-
tul uninominal.
Anul 2007 a fost acela in care in Romania au
avut loc § i primele alegeri pentru Parlamentul E uro 
pean. Dupa o campanie in care politicienii romani
au dovedit o cunoa§tere sumara a problematicii eu
ropene, ca§tigator a fost Partidul Democrat. Sur-
priza acestor alegeri a fost insa noul partid infiintat,
Partidul Liberal Democrat, format din persoane fi-
dele lui Traian Basescu din cadrul Partidului Natio- /
nal Liberal. La putin timp dupa alegerile europarla-
mentare, Partidul Liberal Democrat §i Partidul De
mocrat au fuzionat, formandu-se astfel Partidul De
mocrat Liberal (P.D.L.).
Prezentandu-se la alegerile parlamentare de
la sfar§itul lui 2008 vizibil sprijinit de pre§edintele
Traian Basescu, P.D.L. a obtinut un numar de voturi
suficiente pentru a numi premierul, dar nu §i pen
tru a forma un guvern propriu. S-a incheiat un
acord intre Partidul Democrat Liberal, Partidul So
cial Democrat §i Partidul Conservator pentru a for
ma guvernul - in 22 decembrie 2008 fiind investit
Gu ve rnu l Em il Boc. Surprizator a fost esecul §i ne-
intrarea in Parlament a partidelor extremiste §i po-
puliste, cum a fost cazul Partidului Romania Mare
sau a Partidului Noua Generatie.
192
M
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

Guvernul Boc s-a mentinut in aceasta formu

la pana la 1 octombrie 2009, data la care Partidul So
cial Democrat §i Partidul Conservator au ie§it de la
guvernare, PDL-ul asumandu-§i sustinerea unui
guvern minoritar. Guvernul a functionat pana in 13
octombrie 2009, cand, in urma demiterii lui Emil
Boc de catre Parlament, Traian Basescu a incredintat

mandatul de premier lui Lucian Croitoru. Deoarece

nu a primit votul de investitura in Parlament, in 6
noiembrie pre§edintele a incredintat mandatul for-
marii unui nou guvern lui Liviu Negoita, care insa
§i 1-a depus la 16 decembrie 2009. Intre timp, in 22
noiembrie 2009 a avut loc primul tur al alegerilor
prezidentiale. Cu m nici unul dintre candidati i aflati
in competitie nu a obtinut majoritatea voturilor ex
primate, candidatul sprijinit de P.D.L., pre§edintele
in functie, Traian Basescu, impreunS cu Mircea
Geoana (P.S.D.), au intrat in turul II al alegerilor
prezidentiale. Alegerile au avut loc in ziua de 6
decembrie 2009, fiind castigate de Traian Basescu.
In 17 decembrie 2009 a fost format un nou guvern,
condus de pre§edintele P.D.L., Emil Boc.

193
 Marcela Salagean

Referinte bibli ografi ce

Florin Abraham, Romania de la comunism la

capitalism,1989-2004. Sistemul politic, Bucuresti,
Ed. Tritonic, 2006
Idem, Transformarea Romaniei: 1989-2006.Rolul factorilor
extend, Bucuresti, Institutul national pentru
studiul totalitarismului, 2006
Gabriel Adame§teanu, Cele doua Romanii, Ia§i, Institutul
European, 2000
Cristian Bocancea, Meandrele democratiei. Tranzitia
politica la romani, Ia§i, Ed. Polirom, 2002
Silviu Brucan, Romania in derivd, Bucuresti, Ed. Nemira,
2000
Dan ChiribucS, Tranzitia postcomunista §i reconstructia
modernitatii in Romania, Cluj-Napoca, Ed.
Dacia/Eikon, 2004
Irina Culic, Ca§tigatorii, elita politica §i democratizare in
Romania (1989-2000), Cluj-Napoca, Ed. Limes,
2002
Petre Din, Aspects critice ale tranzitiei in Romania anilor
1990-1996, Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2001

Anneli Ute Gabanyi,

Fundatia Revolutia
Culturala neterminatd,
Romana 1999 Bucuresti,

194
 Introducere in istoria contem poran a a Rom aniei

Radu Filip, Deceniu mare, politicieni mid (1990-1998),

Bucure§ti, Ed. Staff, 1999
Tom Gallagher, Democratic §i nationalism in Romania,
1989-1998, Bucure§ti, Ed. All, 1999
Idem, Furtul unei natiuni. Romania de la comunism
incoace, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2004

Nicu Gavriluta, Imaginarul social al tranzitiei romdne§ti,

Cluj-Nacoca, Ed. Dacia, 2001
Mircea Geoana, Politica externa a Romaniei la inceputul
secolului XXI. Drumul spre Europa §i Lumea
transatlantica, Bucuresti, Ed. Univers
Enciclopedic, 2005
Ion Iliescu, Fragmente de viata §i de istorie trditd,
Bucure§ti, Ed. Litera, 2011
Claude Karnoouh, Comunism /Postcomunism §i
modernitate tarzie, Ia§i, Ed. Polirom, 2000
Emilian Merce, Tranzitia la romani, Bucuresti, Ed.
Academiei Romane, 2011
Lucian Nastasa-Kovacs, Salat Levente, Relatii interetnice
in Romania post-comunista, Cluj, Centrul de Re-
surse pentru Diversitate EtnoculturalS, 2000
Adrian Nastase, Bdtalia pentru viitor, Bucuresti, New
Open Media, 2000
Vladimir Pasti, Romania in tranzitie.Caderea in viitor,
Bucure§ti, Ed. Nemira, 1995

195
 Marcela Salagean

Alina Mungiu Pippidi, Romania dupa 1989, Bucuresti,

Ed. Humanitas, 1995
Andrei Ple§u, Chipuri §i ma§ti ale tranzitiei, Bucuresti,
Ed. Humanitas, 1996
Cosmin Popa, "Romania intre 1990-2007 sau tranzitia
cu specific national", in: Istoria Romaniei.
Com.pend.iu, coord. Ioan-Aurel Pop, loan
Bolovan Cluj-Napoca, Institutul Cultural
Roman, Centrul de Studii Tansilvane, 2007
Cristian Preda, Modernitatea politica §i romanismul,
Bucure§ti, Ed. Nemira, 1998
Idem, Partide §i alegeri in Romania postcomunista (1989 -
2004), Bucuresti, Ed. Nemira, 2005
Vasile Pu§ca§, Caderea Romaniei in Balcani, Cluj-Napoca,
Ed. Dacia, 2000
Udem, Romania: de la preaderare la postaderare, Cluj-
Napoca, Ed. Eikon, 2008,
Idem, Romania spre Uniunea Europeana. Negocierile de
aderare (2000-2004), Ia§i, Institutul European,
2007
Vasile Pu§ca§, Marcela Salagean, Daniela Angheluta,
Dan Irimie, La transizione post-comunista in
Romania, in „Futuribili", nr.3/2007, Gorizia,
2008
loan Rus, Tribut platit sperantei, Cluj-Napoca, Ed.
EIKON, 2008
 Introducere i n istoria contemporan a a R omaniei

loan Scurtu, Istoria contemporana a Romaniei (1918-2003),

Bucuresti, Ed. Fundatiei „Romania de Maine",
2003
Idem, (coord), Structuri politice in Europa Centrala §i de
Sud-Est (1918-2001), vol. II, Romania,
Bucuresti, 2003
Idem, Revolutia romana din decembrie 1989 in context
international, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2006
Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat in
Romania, Bucuresti, Ed. RAO, 2006
Virgil Zamfirescu, 15 ani de tranzitie, Bucuresti, Ed.
Romania Libera, 2004
197
 Glosar

armistitiu - suspendarea temporara a ostilitatilor

militare intre partile beligerante,
autocefalie - de sine statator (in cazul Bisericii
Ortodoxe Romane)

autodeterminare - principiu conform caruia o

natiune sau un popor are dreptul sa-§i
decida propriul statut
camarila - grup de persoane favorite ai unui
suveran
cenzura - controlul exercitat de autoritati asupra
libertfitii de exprimare
cobeligeranta - stare de razboi in care se afla un
stat,' alaturi de unu sau mai multi aliati,
/ /'
impotriva aceluia§i inamic
conversiune, modificarea conditii lor unui imprumu t
curbe de sacrificiu- sume de bani retinute din
salariu in anii crizei economice din
1929-1933

etatizare - trece rea unu i bun, a unei

intreprinderi, banci sau a unei

198
 Introducere in istoria contemporana a Romaniei

institutii cu statut particular in

proprietatea statului
inflatie - dezechilibru economic care se
caracterizeaza prin scSderea
pronuntata a puterii de cumparare

insurectie- revolta (in general armata) impotriva

unei autoritati politice aflate la
conducerea stat ului,
integritnte teritoriala - principiu de drept
international
/ in baza caruia fiecare stat
are dreptul sa-§i exercite suveranitatea
asupra teritori ului
nationalizare- trecerea in proprietatea statului .1

unor bunuri din proprietate partii ul.u.i

nomenclatura- totalitatea persoanelor care au fcicut
parte din elita comunista
remaniere- modificarea componentei unui guvern
sau unei institutii/
republica - forma de guvernamant in care
institutiile puterii sunt alese pe timp
determinat.
rexiolutie- transformare structural^ a unei societSji
stnlinizare- preluarea modelului comunist sovietic
din timp ul lui Stali n
199
 Marcela Salagean

statu-quo - situatia existenta.

statut - document in care sunt prevazute reguli,
principii, norme, care stau la baza
organizarii unui partid sau unei
organizatii.
siweranitate - dreptul unui stat sau a unui popor de
a-§i hotara singur soarta.
suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat
care are guvern propriu, dar nu are
autonomie compl eta.
totalitarism- regim sau conceptie politica bazata pe
dictatura

200