Sunteți pe pagina 1din 16

Unitatea scolară: Colegiul Tehnic ,,Ion Creangă”

Aria curriculară: Limbă şi comunicare


Clasa: a VII-a
Profesor: Adriana Timofte
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiect: Adjectivul
Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizarea cunoştinţelor
MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul consolidării şi
sistematizării unui sistem de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi referitoare la adjectiv cât şi pentru dezvoltarea
flexibilităţii gândirii prin aplicarea cunoştinţelor de gramatică în contexte noi.

1
COMPETENŢE GENERALE,SOCIALE ŞI CIVICE :
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
COMPETENŢE SPECIFICE :
La sfârşitul lecţei elevii vor fi capabili de:
Cognitive: C1 – definirea adjectivului;
C2 – recunoasterea adjectivului în diferite surse;
C3 – folosirea adjectivelor potrivite în comunicarea orală sau scrisă;
C4 – deosebirea adjectivelor variabile de cele invariabile;
C5 – analizarea adjectivelor;
C6 – asocierea substantivelor cu adjectivele potrivite.
Motrice: M1 – dirijarea atenţiei (văzul, auzul) către centrul de interes sugerat
M2 – coordonarea mişcărilor mânii pentru a scrie estetic pe fişe, în timpul stabilit;
M3 – controlarea mişcărilor, gesturilor şi a vocii în timpul lecţiei, astfel încât să
corespundă sarcinilor de lucru şi regulilor de disciplină stabilite;
Afective:
A1 – manifestarea interesului pentru rezolvarea sarcinilor date;
A2 – manifestarea dorinţei de a rezolva cât mai multe exerciţii/situaţii-problemă;
A3 – manifestarea spiritului de colegialitate şi cooperare în cadrul grupului.

2
STRATEGIA DIDACTICĂ:
A)Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, analiza gramaticală, învăţare prin
cooperare, cubul,explicaţia euristică,rebusul, învăţarea prin descoperire,activitatea pe grupe,lucrul în echipă ;
B)Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, planşe, cartonaşe colorate,coală ce are copacul desenat
C)Forme de organizare: frontală, individuală, colectivă – pe echipe, pe grupe;
D) Temporale: 50 minute;
E) Umane: - colectiv 24 de elevi, cadrul didactic
F) Bibliografice: Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul gimnazial.
Viorica Ţirli, Comunicare si vocabular, Editura Nicolescu, 2001, Bucureşti

O.O. Conţinutul activităţilor Strategia didactică Evaluare


Evenimentele
lecţiei Activitatea Activitatea Resurse
învăţătorului elevilor forma
timp procedurale materiale de org..
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.Moment M1 Asigură liniştea şi verifică dacă Se pregătesc pentru. lecţie. 1’
organizatoric M3 toţi elevii au toate materialele
necesare pe bancă. Elevii sunt
grupaţi în 6 grupe după preferinţă.
2.Reactualiza- A1 Se verifică temele atât din punct Elevii solicitaţi răspund 5’ Jocul Caietele de Indivi- Evaluare
rea A2 de vedere cantitativ cât şi cerinţelor şi rezolvă rebusul didactic- teme duală frontală
cunoştinţelor calitativ. rebus
Se prezintă un rebus scris pe o
planşă (Anexa 1.)
Completând rebusul, se obţine pe
verticala AB denumirea unei
părţi de vorbire studiate.

3
3. Captarea M1 Pentru o scurtă relaxare se va Fiecare elev îşi va scrie 5’ Cartonaşe
atenţiei M2 desfășura jocul: „Cine sunt, cum prenumele pe un cartonaş colorate
A1 sunt?” colorat (şase culori diferite) o jocul
A2 Se precizează că prenumele însuşire care ar trebui să i se didactic Indivi- aprecierea
fiecăruia reprezintă substantive potrivească, care să înceapă cu dual orală
proprii, iar însuşirile reprezintă aceeaşi literă cu care începe
adjective. prenumele. (exemplu: Adi -
Rog elevii să se grupeze in funcţie ambiţios)
de culoarea pe care o are
cartonaşul colorat.
4. Anunţarea M1 Se anunţă elevii ca astăzi la ora de Sunt receptivi la anunţ. 2’ conversaţia
subiectului A3 limba română vom consolida Răspund la întrebări. explicaţia frontală observare
lecţiei şi a C4 adjectivul prin rezolvarea mai Ajută/contribuie la formularea sistematică
obiectivelor multor exerciţii gramaticale. Se obiectivelor.
formulează împreună cu elevii Scriu titlul lecţiei în caiete.
competenţele cognitive pe
înţelesul acestora.
Scrie titlul lecţiei pe tablă.

4
4. C1 Este prezentată metoda cubului. Desemnează reprezentanţi care 3’ conversaţia fişe de pe evaluare
Consolidarea C3 Pe cele şase feţe ale cubului să răspundă la întrebările exerciţiul lucru grupe reciprocă
A3 există instrucţiuni de tipul : formulate. echipe
DESCRIE ! Ascultă răspunsurile colegilor,
COMPARĂ ! corectează, completează,
ASOCIAZĂ ! evaluează.
ANALIZEAZĂ !
A1 APLICĂ !
M3 ARGUMENTEAZĂ PRO SAU
CONTRA ! Rezolvă în echipă sarcinile frontal
C2 Copiii vor lucra pe 6 grupe. alese. 15’ problema-
Fiecare grupă va primi o fişă de tizarea
C2 lucru, corespunzătoare unei feţe a aprecieri
C3 cubului.(Anexa 2) Prezintă rezolvarea cerinţelor orale
C4 - După rezolvarea cerinţei avute, formulate. Îşi exprimă părerea învăţarea indivi-
M1 se solicită elevilor să prezinte referitoare la activitatea prin dual
M2 rezultatul muncii lor. Le colegilor. cooperare cubul
M4 recomandă să fie atenţi la păreri, Îsi apreciază reciproc 7’ fişe de evaluare
observaţii, sugestii. răspunsurile. lucru reciprocă
- Se face corectarea exerciţiilor
acolo unde este cazul.

Se actualizează gradele de
comparație ale adjectivului cu
ajutorul fișei de lucru pe care o
primește fiecare elev. (Anexa 3)

5. Obţinerea C2 Se împart elevilor fişe de lucru în Elevii rezolvă sarcina de lucru


performanţei M2 care elevii trebuie să coloreze cu
M3 culori indicate adjective ce 10’ exerciţiul Fişe de Frontal observare
A3 exprimă anumite însuşiri lucru Indivi- sistematică
(Anexa 4) dual

5
6. Evaluare Apreciază elevii activi, 2’ Coala ce frontal aprecieri
încurajează elevii timizi, acordă are desenat colective şi
calificative si rog elevii să se copacul individuale
poziţioneze pe un copac desenat
pe o coală cu cartonaşul colorat
alături de colegul cu care a lucrat
cel mai bine azi. Se dă un nume
sugestiv copacului.

Sunt receptivi la aprecieri şi


observaţii.
Fiecare elev va prinde
Tema pentru acasă (Anexa 5) cartonaşul lui pe ramuri după
care vor denumi copacul (ex.
Copacul înţelegerii, Copacul
toleranţei etc.)

6
ANEXA 1
Completând rebusul, veţi obţine pe verticală, de la A la B, denumirea unei părţi de
vorbire pe care am învăţat-o.

A Pentru a rezolva rebusul, scrieţi antonimele


1 următoarelor adjective:
2 1. TARE
3 2. TREAZ
4 3. USCAT
5 4. MIC
6 5. CALD
7 6. SCUND
7. INSTABIL
8
8. MORT
B

7
Adjectivul este o parte de vorbire
care linguşeşte
şi însoţeşte substantivul
şi stă lângă el de teamă
să nu-l fure cineva.
Se schimbă la faţă după persoana lângă care stă.

8
Poezia adjectivului

Sunt adjectivul, cuvânt ce are


Mărime şi formă, gust şi culoare.
Sunt ghiocelul argintat
Pe câmpul împrimăvărat.
Laleaua roşie mai sunt
Şi-ntinsul, verdele pământ;
Sunt norul alb şi trecător
Şi soarele strălucitor.
Rotundul măr, gustos, din pom,
Cules de înţeleptul om.
Am strai ales, de sărbători,
Pe unde trec, eu semăn flori.
Chiar substantivul, frate-meu,
Mă cheamă să-l ajut mereu.
Şi nu lipsesc din adunare
Ca să împart la fiecare
O însuşire, două, trei...
Sunt bun şi harnic, dragii mei!
Isteţ, dorit, inventativ,
Eu sunt frumosul adjectiv!

„Bucuria de a scrie compuneri”, Marcela Peneş, Editura Aramis 2005

9
Anexa 2
ARGUMENTEAZĂ
1.Argumentează că adjectivul înfrumuseţează şi îmbogăţeşte exprimarea. Subliniază
adjectivele, apoi transcrie şi citeşte textul fără acestea.
________________________
„Cu lung pumnal de fulgere albastre ________________________
Îşi taie drumul ploaia fumurie ________________________
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre”. ________________________
(După ploaie – Otilia Cazimir)

2. Corectează greşelile făcute intenţionat în textul:

De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până


la frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră. Tenul s-a
apropiat de sinaia si iel se pregătea să coboare.

DESCRIE
1. Descrie substantivele cu adjectivele potrivite.

gingaşi gustos plăpânzi strălucitor roşu copt arzător auriu firavi albi crud cald

2.Descrie următoarele substantive cu cele mai potrivite adjective care exprimă însuşiri :
_______________________________________________________________
• bunică: ________________________________________________________________
________________________________________________________________

________________________________________________________________
• zăpadă: ________________________________________________________________
________________________________________________________________

_________________________________________________________________
• floare: _________________________________________________________________
_________________________________________________________________

10
ANALIZEAZĂ
Analizează adjectivele din textul următor, precizând genul, numărul, cazul şi gradul de
comparaţie:

Stă pe coama munţilor,


Munţilor cărunţilor,
Voinicul e cel mai ţepos,
Înalt, verde şi foarte frumos.

Adjectivul Genul Numărul Cazul Gradul de comparaţie

APLICĂ
1. Îmbogăţeşte enunţurile cu cât mai multe adjective. Observă apoi diferenţa.
Fulgii coboară într-un dans pe pământ.
Zăpada a acoperit grădina.
Vântul şuieră printre copaci.

2. Schimbaţi forma adjectivelor din paranteză pentru a respecta acordul în număr cu


substantivele pe care le însoţesc:
a) Prin are zboară fluturi (alb)………….
b) Plopi (înalt)……………..străjuiesc străzile (pustie)………………..
c) Frunza(îngălbenite)…………………….s-a desprins de pe crenguţa
(uscate)……………………

11
ASOCIAZĂ
1. Asociază corespunzător substantivului adjectivul sau locuțiunea adjectivală:

copil rotundă
vulpe albastră
amabil în floarea vârstei
frunze şireată
înțelept cu scaun la cap
minge veştede
cicoare cuminte
tânăr de treabă

2. Grupează adjectivele următoare în funţie de gradul de comparaţie:


cel mai cuminte, extraordinar de frumos, mai bun, arzător, foarte înalt, nemaivazut de viteaz,
mai fricos, rău, cel mai adânc

POZITIV COMPARATIV SUPERLATIV

COMPARĂ
1. Compară şi potriveşte adjectivele cu înţeles opus:

tânăr - - urât
leneş – - duşmănos
rău – - bătrân
frumos – - bun
bucuros – - harnic
prietenos – - întunecat
luminos– - trist
mincinos – - sincer

2. Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu acelaşi înţeles:

linie automobil
casă prisăcar
prieten amic
maşină riglă
apicultor locuinţă

12
Anexa 3 - FIŞĂ DE LUCRU – ADJECTIVUL – GRADE DE COMPARATIE

Casa lui George

Casa lui Costi


Casa lui Vasile

Casa lui Mihai

Casa lui Ion Casa lui Mircea

13
Anexa 4
Coloraţi spaţiile în care sunt scrise adjective care exprimă următoarele însuşiri!
1.- culoarea (maro) 4.-gustul (albastru)
2.- forma (galben) 5.- însuşiri fizice (verde)
3.- mărimea (roşu)

acru
dulce
amar sărat
albastru

rotundă
roşu verde

mic enorm imens mare


pătrată

slab
frumos

frumos

lungă galben ovală

14
15
Anexa 5 - Adjectivul – temă pentru acasă, clasa a VII-a
I. Notează cu adevărat sau fals afirmaţiile:
a. Un cuvânt poate fi. În funcţie de context, adjectiv sau adverb.
b. Cuvintele cuminte, verde, mare sunt adjective cu două terminaţii.
c. Adjectivele feroce, atroce, roz, bleu sunt variabile.
d. În enunţul Pe timp de furtună, marea devine neagră, adjectivul
e. îndeplineşte funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod.

II. Sunt adjective propriu-zise cele din seria:


a. curat, frumos, tipărit, trist, suferindă;
b. citit, uns, cald, albastru, curăţat;
c. bun, cuminte, ager, alb, mândru.

III. Completează tabelul de mai jos, cu adjective, conform cerinţelor:

formă gust dimensiune culoare însuşiri morale


rotund acru mare gri blând

IV. Notează în locul punctelor substantivele şi adjectivele din seria următoare: proaspete,
multe, bucurie, fascinant, parfumate, bunicii, curioase, locuitorilor, plăcere.

Florile ………… şi ………… din grădina ………… atrăgeau ………… şi .……….. priviri
din partea ………… care admirau cu ………… şi ……… coloritul ………… al acestora.

V. Ilustrează în două enunţuri funcţiile sintactice ale adjectivului tânăr.

16