Sunteți pe pagina 1din 4

Calendarul roman

Nu există o dată fixă cu privire la apariția calendarului roman. Se pare totuși, că în


timpul legendarului Romulus, romanii împărțeau anul (annus, anni) în 10 luni a câte 304
zile.
La început lunile anului aveau numere de ordine, iar anul începea cu prima zi a
primăverii, adică 1 martie (luna reînvierii naturii).
De la istoricul Titus Livius aflăm că în timpul domniei lui Numa Pompilius
(succesorul lui Romulus), au fost adăugate anului încă două luni, numite Ianuarius,în
cinstea zeului Ianus (veche zeitate romană, zeul porților: ianua, ianuae= poartă. Zeul
acesta avea două fețe, bifrons, cu una privea spre anul care a trecut/ s-a încheiat și cu
cealaltă spre anul care vine/ se deschide) și Februarius ( cae înseamnă curățire; probabil
avea legătură cu data de 15 februarie cănd avea loc ritualul de curățire). Ele au devenit
primele luni ale anului.
Explicația existenței unui asemenea calendar poate avea legătură cu ocupațiile de
păstori/ agricultori pe care le avea populația latină din acea perioadă. În cele două luni de
iarnă, oamenii aveau o activitate redusă;
I Lunile anului și semnificațiile lor
Numele lunilor aveau formă adjectivală, acordându-se cu substantivul mensis
(lună calendaristică). Numele ultimelor luni ale anului erau formate de la numerale.
I(primus mensis)/ XI (undecimus mensis) Ianuarie - Ianuarius mensis ( luna
dedicată zelui Ianus ) , devenită prima lună a anului.
II (secundus mensis)/ XII (duodecimus mensis) Februarie- Februarius mensis
(luna dedicată lui Februus, zeul purificărilor), devenită a doua lună a anului;
III (tertius mensis)/ I (primus mensis) Martie – Martius mensis ( luna dedicată
zeului Mars= Marte, zeu agrar devenit ulterior zeul războiului , după mitologia
greacă, fiind asimilat cu Ares; dar este și tatăl gemenilor Romulus și Remus).
Anul nou începea cu 1 martie, lună în care se purificau armele și uneltele de lucru,
deci se puteau începe campaniile militare dar și cele agricole (campania de
primăvară).

1
IV (quartus mensis) / II (secundus mensis) -Aprilis mensis (numele acestei luni
vine de la vb. aperio, aperīre= a deschide, ), luna în care natura se deschide adică
înflorește.
V(quintus mensis) /III (tertius mensis) -Maius mensis (lună dedicatei zeiței Maia,
zeița florilor, mama zeului Mercurius, după unele surse).
VI (sextus mensis) / IV (quartus mensis)- Iunius mensis (lună dedicată zeiței Iuno,
soția lui Juppiter, stăpînul universului; Iuno era socotită zeița căsătoriilor,a
familie, a nașterilor).
VII (septimus mensis) / V (quintus mensis)- Quintilis mensis- luna a V-a. Această
lună va fi redenumită, după ce Gaius Iulius Caesar a făcut o reformă a
calendarului. Luna va purta numele reformatorului și va deveni Iulie.
VIII (octavus mensis) / VI (sextus mensis) – Sextilis mensis- luna a VI-a. Și
această va primi un nume nou, August, după numele împăratului roman Octavian
Augustus.
IX (nonus mensis) / VII (septimus mensis)- September mensis- luna a VII-a.
X (decimus mensis) / VIII (octavus mensis)- October mensis- luna a VIII-a.
XI (undecimus mensis) / IX (nonus mensis)- November mensis- luna a IX-a.
XII (duodecimus mensis) / X (decimus mensis)- December mensis- luna a X-a.
Calenadarul (zilele de sărbătoare -fasti ca date fixe, cât și durata acestora, în
funcție de importanța zeului, precum și stabilirea zilelor nefaste) era stabilit de preoți.
Aceștia anunțau ( calare= a chema, a anunța) public începutul fiecărei luni /fiecărui an.
De la verbul calare s-a format subst. calendae care indică prima zi a fiecărei luni, când
se plăteau dobânzile la datoriile înscrise într-un registru de evidență, calendarium.
Au existat foarte multe abuzuri făcute de preoți atunci când au calculat împățirea
timpului pe zile/ luni. Astfel aceștia intercalau zile sau anulau după bunul lor plac. Dacă
aveu persoane politice (magistrați) favorite intercalau zile în calendar, prelungindu-le
astfel perioada de mandat sau invers. Aceste abuzuri au condus la un mare decalaj între
calendar și anul solar de aceea a fost nevoie de corectarea timpului calculat, deci de
reforme.
Fiecare lună are trei zile principale: calende ( calendae, calendārum), none
(nonae, nonārum) și ide (idus, iduum), toate având numai forme de pl.

2
o Calendae (cu varianta Kalendae1)= era prima zi a fiecărei luni;
o Nonae= era ziua a 7-a în lunile martie, mai, iulie șioctombrie și
ziua a 5-a în celelalte luni;
o Idus= era ziua a 15-a în lunile martie, mai, iulie șioctombrie și
ziua a 13-a în celelalte luni;
La aceste 3 denumiri se adaugă numele lunii respective, ca adj. în același caz și
număr.
Ex. 1 ianuarie= Calendae Ianuariae
5 aprilie= Nonae Aprilis
II Ora (hora, horae)
Romanii numărau orele zilei începând cu răsăritul soarelui, iar orele nopții de la
apusul soarelui. În orice anotimp exista un număr egal de ore: 12 ore ziua, 12 ore
noaptea. Dar orele nu aveau întotdeauna aceeași durată: vara orele zilei erau mai
lungi; iarna erau mai lungi orele nopții.
Singurele puncte fixe erau amiaza și miezul nopții (cănd se termina ora a 6-‾ și
începea ora a 7-a).

III Glossarium
Calendar- calendarium- calendae,- calare= a chema, a anunța
Februarie- numele acestei luni a pătruns în lb. română pe două căi: februarie=
neologism și făurar= moștenit, numele popular al acestei luni;
menstrual- mensis= lună
zi- dies
oră= hora
timp (cuvânt moștenit)= tempus
an= annus

IV Exercitia
Traduceți aceste safturi utile date de Școala medicală din Salernum:

1
Ad Kalendas Graecas= la calendele grecești, este o expresie care echivalează cu „niciodată”, deoarece
grecii nu aveau calende. Această zi este specifică calendarului roman.

3
Sex horas dormire sat est (este suficient) iuvenique2 (tânăr) senique (bătrân);
Septem vix( adv., cu greu) pigro3( piger, pigra, pigrum= leneș), nulli (nimănui)
concedimus4 (concedo,-ӗre=a îngădui ) octo.
Q.E.D.

Șase ore de somn sunt suficiente și de tineri și bătrâni


Septem vix pigro, nulli concedimus octo.
Șapte greu leneși, au cedat opt.

2
- que= și enclitic
3
Dativ, sg, masculin
4
Ind.prezent, p.I, nr. pl. pt că există în propoziție un pronume nehotărât negativ, totă propoziția se traduce
negativ

S-ar putea să vă placă și