Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
IV (quartus mensis) / II (secundus mensis) -Aprilis mensis (numele acestei luni
vine de la vb. aperio, aperīre= a deschide, ), luna în care natura se deschide adică
înflorește.
V(quintus mensis) /III (tertius mensis) -Maius mensis (lună dedicatei zeiței Maia,
zeița florilor, mama zeului Mercurius, după unele surse).
VI (sextus mensis) / IV (quartus mensis)- Iunius mensis (lună dedicată zeiței Iuno,
soția lui Juppiter, stăpînul universului; Iuno era socotită zeița căsătoriilor,a
familie, a nașterilor).
VII (septimus mensis) / V (quintus mensis)- Quintilis mensis- luna a V-a. Această
lună va fi redenumită, după ce Gaius Iulius Caesar a făcut o reformă a
calendarului. Luna va purta numele reformatorului și va deveni Iulie.
VIII (octavus mensis) / VI (sextus mensis) – Sextilis mensis- luna a VI-a. Și
această va primi un nume nou, August, după numele împăratului roman Octavian
Augustus.
IX (nonus mensis) / VII (septimus mensis)- September mensis- luna a VII-a.
X (decimus mensis) / VIII (octavus mensis)- October mensis- luna a VIII-a.
XI (undecimus mensis) / IX (nonus mensis)- November mensis- luna a IX-a.
XII (duodecimus mensis) / X (decimus mensis)- December mensis- luna a X-a.
Calenadarul (zilele de sărbătoare -fasti ca date fixe, cât și durata acestora, în
funcție de importanța zeului, precum și stabilirea zilelor nefaste) era stabilit de preoți.
Aceștia anunțau ( calare= a chema, a anunța) public începutul fiecărei luni /fiecărui an.
De la verbul calare s-a format subst. calendae care indică prima zi a fiecărei luni, când
se plăteau dobânzile la datoriile înscrise într-un registru de evidență, calendarium.
Au existat foarte multe abuzuri făcute de preoți atunci când au calculat împățirea
timpului pe zile/ luni. Astfel aceștia intercalau zile sau anulau după bunul lor plac. Dacă
aveu persoane politice (magistrați) favorite intercalau zile în calendar, prelungindu-le
astfel perioada de mandat sau invers. Aceste abuzuri au condus la un mare decalaj între
calendar și anul solar de aceea a fost nevoie de corectarea timpului calculat, deci de
reforme.
Fiecare lună are trei zile principale: calende ( calendae, calendārum), none
(nonae, nonārum) și ide (idus, iduum), toate având numai forme de pl.
2
o Calendae (cu varianta Kalendae1)= era prima zi a fiecărei luni;
o Nonae= era ziua a 7-a în lunile martie, mai, iulie șioctombrie și
ziua a 5-a în celelalte luni;
o Idus= era ziua a 15-a în lunile martie, mai, iulie șioctombrie și
ziua a 13-a în celelalte luni;
La aceste 3 denumiri se adaugă numele lunii respective, ca adj. în același caz și
număr.
Ex. 1 ianuarie= Calendae Ianuariae
5 aprilie= Nonae Aprilis
II Ora (hora, horae)
Romanii numărau orele zilei începând cu răsăritul soarelui, iar orele nopții de la
apusul soarelui. În orice anotimp exista un număr egal de ore: 12 ore ziua, 12 ore
noaptea. Dar orele nu aveau întotdeauna aceeași durată: vara orele zilei erau mai
lungi; iarna erau mai lungi orele nopții.
Singurele puncte fixe erau amiaza și miezul nopții (cănd se termina ora a 6-‾ și
începea ora a 7-a).
III Glossarium
Calendar- calendarium- calendae,- calare= a chema, a anunța
Februarie- numele acestei luni a pătruns în lb. română pe două căi: februarie=
neologism și făurar= moștenit, numele popular al acestei luni;
menstrual- mensis= lună
zi- dies
oră= hora
timp (cuvânt moștenit)= tempus
an= annus
IV Exercitia
Traduceți aceste safturi utile date de Școala medicală din Salernum:
1
Ad Kalendas Graecas= la calendele grecești, este o expresie care echivalează cu „niciodată”, deoarece
grecii nu aveau calende. Această zi este specifică calendarului roman.
3
Sex horas dormire sat est (este suficient) iuvenique2 (tânăr) senique (bătrân);
Septem vix( adv., cu greu) pigro3( piger, pigra, pigrum= leneș), nulli (nimănui)
concedimus4 (concedo,-ӗre=a îngădui ) octo.
Q.E.D.
2
- que= și enclitic
3
Dativ, sg, masculin
4
Ind.prezent, p.I, nr. pl. pt că există în propoziție un pronume nehotărât negativ, totă propoziția se traduce
negativ