Dizarmoniile dento-alveolare (crowding)

Definitie
Dizarmonia dento-maxilara se defineste ca o incongruenta intre volumul maxilarelor si volumul
dentar, respectiv intre spatiul necesar reprezentat de perimetrul dentar si spatiul disponibil
reprezentat
de perimetrul arcadei, neconcordanta determinata de tulburarile de crestere si dezvoltare a
maxilarelor
sau de tulburarile de evolutie ale dintilor

Clasificare
Este de 3 feluri:
- adevărată
- secundară
- combinată
 Incongruența dento-alveolară adevărată se datorează dezacordului între mărimea
maxilarelor și mărimea dinților (macrodonție).
Incongruența dento-alveolară secundară este consecința unor tulburări de creștere
la nivelul procesului alveolar sau maxilar.
 Se datorează pierderii timpurii a dinților temporari de pe arcadă, prin carie și
complicațiile sale.
 Forma combinată este determinată de interacțiunea factorilor etiologici ai celor două
forme, adevărată și secundară.

Etiopatogenie

 Factor genetic – se pot mosteni maxilare mici de la un parinte si dinti mari de la celalalt
parinte;
 Factori generali si locoregionali care pot determina modificari cantitative, directionale
sau de ritm de crestere datorate factorilor neuroendocrini si metabolici (nanismul
hipofizar, acromegalia, hipotiroidismul, disfunctiile gonadale);
  Factori neuromusculari – dezechilibrul grupelor musculare intra si extraorale poate
influenta directia de crestere si orientarea proceselor alveolare, reducand perimetrul
necesar;
 Factori dentari – referitori la volumul dentar si prezenta de dinti supranumerari;
 Inlocuirea zonei de sprijin poate avea o influenta nefavorabila asupra regiunii frontale,
daca nu este pastrata ordinea de inlocuire sau daca zona de sprijin este compromisa prin
carii si extractii si permite scurtarea arcadei prin migrarea molarilor permanenti;
 Iatrogenia cu topografie posterioara in incercarile de distalizare ale molarilor de 6 ani.

Forme clinice

INGHESUIREA USOARA. Se caracterizeaza prin prezenta unui grad de inghesuire la etapa de

eruptie a grupului incisivo-molar (6-7 ani), incisivii centrali inferiori fiind in linguopozitie, cu o
usoara reducere a spatiului; molarii primi permanenti, erupti anterior centralilor, sunt bine aliniati
sau in curs de eruptie cu suficient spatiu pe arcada. Intre 6-7 ani, incisivii centrali superiori erup
intr-o pozitie labiala cu discreta lipsa de spatiu. Zona de sprijin este sanatoasa, iar imaginea
radiologica releva relatii dimensionale bune intre dintii temporari si cei permanenti.
INGHESUIREA MODERATA. La aceeasi varsta se constata eruptia centralilor inferiori, dar
cu un grad de incongruenta mai mare; incisivii laterali temporari pot sa prezinte un grad marit si
timpuriu de mobilitate. Incongruenta prezinta aceeasi amploare si la eruptia centralilor superiori.
Zonele laterale sunt integre si favorabile ca relatie dinte temporar – dinte permanent.
INGHESUIREA SEVERA. Incisivii, atat superiori, cat si inferiori pot prezenta grade mari de
inghesuire – malpozitionati sau aliniati – dar, in acest caz, lateralii pot fi expulzati de pe arcada,
centralii ocupand mult din spatiul acestora, ramanand insa si treme mici. Molarul prim
permanent poate sa impacteze cu molarul al doilea decidual. In zona de sprijin se remarca relatii
dimensionale nefavorabile intre dintii de lapte si cei permanenti.
La varsta de eruptie a incisivilor laterali semnalam urmatoarele caracteristici: incongruente
usoare; incisivi laterali in eruptie, observandu-se o reducere mica a spatiului necesar pentru
alinierea pe arcada. In formele moderate exista spatiu, dar acesta este insuficient fata de
marimea lateralului.
In formele severe, lateralii pot sa nu fie erupti, spatiul existent este mult mai mic decat
dimensiunea lateralului sau este absent. Imaginea radiologica dezvaluie lateralul impactat intre
centrali si caninul decidual. In unele cazuri se poate constata o mobilitate mare a caninului
decidual cu resorbtia radiculara mare produsa de catre lateralul in eruptie. In alte situatii, putem
constata absenta caninului decidual de pe arcada, cu incisivul lateral pe locul caninului, uneori
conservandu-se o mica trema, alteori, un contact intre incisivul lateral permanent si molarul prim
decidual

Netratarea malpoziţiilor dentare provoacă:

 afecţiuni digestive cauzate de o masticaţie defectuoasă

 complexe emoţional-afective din cauza esteticii deficitare
 apariţia cariilor dentare pe dinţii înghesuiţi
 durere la nivelul arcadelor dentare.

Bibliografie:

Rauten A.M. (2012). Ortodontie. Editura Universitaria Craiova

Eur J Orthod.(2016). Does a true knowledge of dental crowding affect orthodontic treatment
decisions?
http://de4teens.ro/tratamente-dentare/ortodontie/