Tipuri de variabile

Prin variabila se întelege o anumita categorie care a fost cuantificata sau masurata.
Cea mai întâlnita clasificare a lor, împarte variabilele în patru tipuri: nominale
(categoriale), ordinale, de tip interval si de tip raport. Primele doua tipuri sunt
calitative, ultimele doua cantitative (numerice).

Scalele nominale reprezinta un prim mod de masurare a variabilelor. Presupune o

categorizare a variabilei fara a indica o anumita ordine ori cantitate. Variabila sex:
masculin vs. feminin; Starea civila: casatorit, divortat, vaduv, necasatorit;
reprezinta exemple de scala nominala. Ele pot fi notate cu cifre (0-feminin; 1-
masculin) însa acestea nu pot fi procesate în termeni de cantitate sau ordine.

Scalele ordinale sunt tot calitative. În acest caz, numerele sunt ierarhii si exprima
locul sau ordinea într-un sir de date. Un exemplu banal este locul ocupat de cineva
la o competitie anumita (primul, al doilea, …, ultimul). În acest caz, numerele pot
fi comparate între ele în termeni de "mai mult, mai putin sau egal". Trebuie însa
subliniata valoarea ordinala a numerelor. Daca un subiect ocupa locul doi, nu
putem spune ca el este la egala distanta între locul unu si locul trei. Sa luam
exemplul unui student care a obtinut 9,80 la examenul de admitere si a ocupat locul
al doilea. Locul unu ar fi ocupat de un alt student care a avut media de 9.85, în
timp ce pe locul trei s-a situat o persoana cu media 9.30. În cazul datelor ordinale,
diferenta numerica în clasament nu este necesar egala cu diferenta numerica
exprimata în unitatea de masura utilizata în acel caz (cinci sutimi, respectiv
cincizeci de sutimi).

Cele doua tipuri de masuratori amintite pâna acum presupun întotdeauna utilizarea
unor teste statistice neparametrice.

Un al treilea tip de scala este de interval. Acest tip de masuratoare permite

comparatia dintre date. Diferenta dintre doua rezultate 4 si 2 este egala cu diferenta
dintre 6 si 4. În cazul unui test de inteligenta diferenta între 100 IQ si 50 IQ este
egala cu diferenta dintre 100 IQ si 150 IQ. Deficienta majora a acestei scale este ca
valorile respective nu pot fi multiplicate sau divizate. Astfel noi nu putem
concluziona ca un subiect care a obtinut 150IQ este de 1,5 ori mai inteligent decât
un altul care a obtinut 100IQ si nici de 3 ori mai inteligent decât unul care a obtinut
50IQ.

Cele mai multe instrumente psihometrice sau educationale implicate în masurarea

variabilelor cognitive sau comportamentale se gasesc la aceste trei nivele
(nominale, ordinale, de interval).

Un ultim tip de masuratori sunt scalele de raport. Acestea poseda toate calitatile
unei scale de interval si are în plus doua noi. Permite multiplicarea sau divizarea
datelor (2 kg sunt jumatate din 4kg si dublul unui kg). Acest tip de masurare indica
de asemenea valoarea zero absolut, ce arata lipsa totala a cantitatii masurate. Cele
mai multe caracteristici fizice (greutate; înaltime; timp de reactie; nivelul
adrenalinei) pot fi masurate astfel.

Ultimele doua tipuri de scale (de interval, respectiv de raport) sunt expresii
cantitative ale variabilelor care pot fi supuse analizei statisticii parametrice cu mici
exceptii.

Pentru a aplica tehnicile de statistica parametrica în cazul variabilelor masurate

prin scale numerice (de interval sau de raport) trebuie sa vedem daca:

 Variabilele implicate sunt distribuite normal în cazul esantionului selectat;

 Dispersia variabilelor de interes în cadrul esantionului selectat trebuie sa fie
asemanatoare cu dispersia variabilei pentru întreaga populatie care
îndeplineste caracteristicile esantionului.

În plus, unele metode parametrice necesita conditii suplimentare.

Daca conditiile sunt îndeplinite, este de preferat sa utilizam tehnicile parametrice

(cantitative) deoarece sunt mai solide. Aceasta înseamna cresterea sansei de a
respinge o falsa ipoteza nula.