POVESTEA ANOTIMPURILOR

A fost odată ca niciodată un împărat şi o împărăteasă. În tinereţe, împăratul a călătorit mult

prin lume, că aşa era în acele vremuri. Din cele patru colţuri ale lumii se întorcea de fiecare
dată cu flori minunate, frumos colorate, delicate, cu pomi ce făceau cele mai mari şi
parfumate fructe. Pentru fiecare locşor şi-a făcut patru grădini diferite, pe care le-a botezat
după cum s-a priceput: Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. 

Ei aveau patru fete frumoase şi bune la inimă. 

Fiica cea mare era tot timpul zâmbitoare. Ea alegea să se joace în grădina numită Primăvara.
Acolo, iarba abia se ivea printre straturi, erau ghiocei, zambile parfumate, brânduşe şi viorele.
Fetiţa îşi făurea cununiţe din petale de ghiocei, se îmbrăca numai cu rochiţe de culoare verde
crud. De aceea, toţi i-au spus Primăvara.

A doua fiică alerga întotdeauna într-un suflet în grădina cea mai însorită şi mai călduroasă.
Vara, pentru că aşa i-a rămas numele, iubea culoarea aurie a razelor de soare, galbenul
spicelor de grâu, roşul aprins al macilor de câmp. Purta numai rochii lungi de mătase roşie,
pe care picta cu drag toate florile din grădina ei.

Toamna, cea de-a treia fiică, robotea până aproape de miezul nopţii în grădina ei preferată.
Umplea coşuleţe cu mere, pere, gutui, struguri şi nuci. Îşi prindea în păr frunze de culoare
arămie şi îşi broda pe rochiţe numai crizanteme.

În cea din urmă grădină era o lume cu totul diferită. Tare frig mai era acolo, dar cea de-a
patra prinţesă adora florile ei de gheaţă, albul zăpezii şi numai acolo şedea, îmbrăcată în
rochiţe albe, ţesute cu fir de argint. Pentru că Iarna se temea ca florile ei să nu se topească,
gonea Soarele şi chema în ajutor Crivăţul, care sufla cu putere peste grădina îngheţată.

Într-una din zile, împăratul le-a chemat pe fete şi le-a spus:

-Dragele mele fete, de ani întregi mă gândesc pe care dintre voi să o las să conducă împărăţia,
însă nu a fost chip să aleg pe una. Voi aţi ocrotit cele patru grădini ale palatului atât de bine,
încât mă pot lăuda cu cele mai frumoase grădini din lume. M-am sfătuit cu înţelepţii
împărăţiei şi toţi mi-au spus numai lucruri bune despre voi. Şi atunci am hotărât ca toate să
fiţi crăiese, fiecare în grădina ei, iar împărăţia întreagă să fie de acum încolo condusă de
fiecare dintre voi, pe rând, câte trei luni din an, în ordinea în care v-aţi născut: Primăvara,
Vara, Toamna şi Iarna.

Şi tot aşa a fost în împărăţie până acum, în zilele noastre. Pe rând, crăiesele conduc treburile
împărăţiei câte trei luni pe an, iar oamenii se bucură din plin de darurile pe care le oferă
fiecare.