Sunteți pe pagina 1din 3

Forme de turism practicate în Banatul Montan

TURISMUL MONTAN
 Frumuseţea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade,
abrupturi şi stâncării, peşteri şi importante zone propice practicării sporturilor
de iarnă, în special schiul formează seria de motive pentru alegerea zonei
ca o destinaţie splendidă de vacanţă.
 În zona montană funcţionează staţiunile turistice: Semenic, Trei Ape, Secu
(Muntele Semenic), Poiana Mărului şi Muntele Mic.

AGROTURISMUL

 Localităţi cu pensiuni turistice: Gărâna, Brebu Nou, Zăvoi (Poiana Ursului),


Sasca Montană, Teregova, Zona Turnu Ruieni.

 Localităţil cu posibilităţi de practicare a agroturismului: Vermeş, Berzovia,


Ramna, Ocna de Fier, Dognecea, Ciudănoviţa, Ciclova Română, Cărbunari,
Berzasca, Schieviţa, Armeniş, Socol, Pojejena, Prigor, L`pu]nicel, Bozovici,
Eftimie Murgu, Mehadia.

TURISMUL DE VÂNĂTOARE ŞI PESCUIT SPORTIV

 În munţii Banatului se întâlnesc majoritatea speciilor de vânat, începând de


la vânatul mic, cu pene, până la vânatul mare cu păr şi pene. Patrimoniul
cinegetic cunoscut se compune din: cerb, lupi, pisici sălbatice, raţe
sălbatice, fapt ce a dus la conturarea unui număr de 79 fonduri de
vânătoare.

 Reţeaua de ape care brăzdează Munţii Banatului este bogată precum şi


prezenţa a numeroase specii de peşti să prezinte cea mai mare varietate
faţă de toate regiunile ţării.

 Pentru turismul de vânătoare Direcţia Silvică Caraş - Severin dispune de un


număr de 12 cabane de vânătoare (cu un număr total de 113 paturi): Poiana
Mărului, Teregova, Valea Cernei, Clisura Dunării, Valea Radimna, Cheile
Nerei, Valea Miniş, Semenic, Valea Bârzavei, Lacul Secu, Iersig, care au
curent electric, reţea de alimentare cu apă rece şi caldă şi posibilităţi de
servirea a mesei.

TURISMUL CULTURAL ŞI RELIGIOS

 Parcul Monumentelor de Sculptură din Grâna este un sit cultural dinamic (la
fiecare ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură sunt adăugate cinci
noi creaţii).
Obiective religioase:

 Biserica ortodoxă (1783, restaurată în 1930) cu hramul „Sfântul Dumitru” din


satul Teregova
 Mânăstirea Almăj - Putna cu hramul "Schimbarea la faţă"

 Mânăstirea Brebu cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"

 Schitul Teiuş - Caransebeş cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"

 Schitul "Sf. Iosif cel Nou de la Partoş cu hramul "Sf. Iosif cel Nou de la
Partoş"

 Aşezământul monahal - social Băile Herculane cu hramul "Naşterea Maicii


Domnului"

 Aşezământul monahal - social Glimboca cu hramul "Sf. Treime"


 Schitul Poiana Mărului cu hramul "Înălţarea Domnului" 

 Aşezământul Monahal Social Ruschiţa cu hramul "Buna Vestire"

 Schitul Intrarea Maicii Domnului în Biserică - Sicheviţa 

 Schitul Sf. Nectarie Feneş cu hramul "Sf. Nectarie" - 9 noiembrie

TURISMUL INDUSTRIAL ŞI URBAN

 Muzeul de Locomotive, Muzeul de Istorie al Banatului Montan - situate în


Reşiţa

 Muzeul de Mineralogie "Constantin Gruescu" - Ocna de Fier

TURISMUL BALNEAR

 Turismul balneo - climateric este principala formă de turism practicată în


judeţ, datorită valorii resurselor balneoturistice respectiv a factorilor de cură,
localizaţi în staţiunea Băile Herculane.

 Izvoarele termale (45 - 54) existente aici, conţinând sulf şi calciu sunt
benefice pentru tratamentul bolilor sistemului periferic şi al celui nervos,
precum şi ale afecţiunilor stomacului, aparatului respirator ginecologie, de
metabolism, a stărilor de stres prelungit şi cură profilactică.

 Renumele staţiunii balneoclimaterice de interes internaţional, Băile


Herculane se datorează apelor sale termominerale cu multiple proprietăţi
terapeutice. La acestea, se adaugă un topoclimat deosebit, cu efecte
sanatogene recunoscute.

TURISMUL DE CROAZIERĂ 

 Se desfăşoară pe o lungime de 60 km. Cel mai pitoresc este sectorul Baziaş


- Turnu Severin, cunoscut sub numele de Defileulul Dunării. La Iuţi, punctul
cel mai sudic al Banatului, Dunărea formează unul din cele mai impunătoare
defileuri din Europa, cu cele două "cazane".

TURISMUL SPORTIV

 Cadrul natural al judeţului Caraş - Severin oferă condiţii favorabile practicării


turismului sportiv; zona montană a judeţului cu baza tehnico - materială a
turismului existentă permite desfăşurarea activităţilor sportive.

 În sezonul de iarnă se pot practica "sporturile albe" (Munţii Semenic,


Muntele Mic, Lacul Crivaia, Trei Ape, Văliug), iar în sezonul de vară sunt
condiţii prielnice practicării sporturilor nautice.

SPEOTURISMUL

 Are mari posibilităţi de dezvoltare în zona carstică bănăţeană, unde se


întânesc peste 1024 de peşteri şi avene, forme specifice endocarstului, cu
formaţiuni concreţionare dintre cele mai interesante, şi cu o faună
cavernicolă relictă.

 Majoritatea peşterilor se află în sectorul de chei ale văilor, cu accesibilitate


bună: Gaura cu Muscă (Defileul Dunării), Dubova (Cheile Nerei), Tolosu,
Comarnic, Liliecilor (Cheile Caraşului).

TURISMUL DE AVENTURĂ

 În Banatul Montan se organizează concursul de motociclism montan,


cunoscut sub numele de ENDUROMANIA, în care sportivi din toată lumea
se întrec în escaladarea pe motocicletă a celor mai dificile poteci din Munţii
Ţarcu şi Semenic. Căutătorii de adrenalină pură găsesc în relieful Caraş -
Severinului, suficiente condiţii pentru formarea acesteia.
TURISMUL EXTREM ŞI DE ESCALADĂ

 Valea Cernei și Valea Timișului constituie una dintre cele mai întinse zone
calcaroase din ţară, având un potenţial turistic extrem de bogat. Climatul
acestor regiuni, împreună cu relieful uşor accesibil, vegetaţia bogată şi
diversificată, peşterile şi pereţii abrupţi sunt doar câteva din elementele de
atracţie pentru turiştii şi alpiniştii din ţara noastră sau străinătate.